O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat. Prezentare generală

În M. Of. nr.  427 din 18 mai 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat.

Redăm, în continuare, o parte din conținutul respectivei ordonanțe.

Art. 1 prevede faptul că, respectiva ordonanță de urgență reglementează încheierea, derularea și încetarea parteneriatului public-privat.

Alin. (2) dispune că parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea și/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparține patrimoniului partenerului public și/sau operarea unui serviciu public, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Potrivit art. 2, prevederile ordonanței se aplică de către partenerul public pentru implementarea unui proiect, în cazul în care studiul de fundamentare a proiectului demonstrează, pe lângă elementele principale prevăzute la art. 19, faptul că mai mult de jumătate din veniturile care urmează să fie obținute de către societatea de proiect din utilizarea bunului/bunurilor sau operarea serviciului public ce formează obiectul proiectului provin din plăți efectuate de către partenerul public sau de către alte entități publice în beneficiul partenerului public.

Art. 3 stabilește faptul că mecanismul parteneriatului public-privat este caracterizat de următoarele elemente principale:

a) cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public;

b) durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, de peste 5 ani, care să permită partenerului privat recuperarea investițieiși realizarea unui profit rezonabil;

c) finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice;

d) atingerea scopului urmărit de partenerul public și partenerul privat;

e) distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc.

Potrivit art. 4 alin (1), formele de parteneriat public-privat sunt următoarele:

a) parteneriatul public-privat contractual – parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public, partenerul privat și o societate nouă al cărei capital social este deținut integral de partenerul privat care va acționa ca societate de proiect;

b) parteneriatul public-privat instituțional – parteneriatul public-privat realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public și partenerul privat, prin care se constituie de către partenerul public și partenerul privat o societate nouă, care va acționa ca societate de proiect și care, ulterior înregistrării în registrul societăților, dobândește calitatea de parte la contractul de parteneriat public-privat respectiv.

Alin. (2) prevede că atât în cazul parteneriatului public-privat contractual, cât și în cazul parteneriatului public-privat instituțional, dacă o altă entitate publică intenționează să sprijine realizarea proiectului prin asumarea față de partenerul privat desemnat câștigător a procedurii de atribuire a contractului sau față de societatea de proiect a unei/unor obligații de plată sau de garanție, în beneficiul partenerului public, poate face acest lucru numai în situația în care obligația de plată sau de garanție a fost prevăzută în studiul de fundamentare și în documentația de atribuire a procedurii, într-o modalitate clară, precisă și neechivocă, indicându-se condițiile în care poate fi realizată.

Alin. (3) stabilește faptul că asumarea de către entitatea publică a obligației/obligațiilor, conform prevederilor alin. (2), se poate face în condițiile stabilite prin documentația de atribuire, după caz:

a) după desemnarea de către partenerul public a câștigătorului procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, dar mai înainte de semnarea contractului, situație în care entitatea publică devine astfel parte a contractului respectiv de la momentul încheierii acestuia; sau

b) după semnarea contractului de parteneriat public-privat, în timpul executării acestuia, situație în care entitatea publică încheie cu părțile contractului respectiv un act adițional, ce stabilește drepturile șiobligațiile reciproce, entitatea publică devenind parte a contractului în cauză de la momentul încheierii actului adițional respectiv.

Conform art. 5, contractele de parteneriat public-privat pot fi încheiate și în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică prevăzute în Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare, precum și în vederea realizării de către un operator privat a serviciilor comunitare de utilități publice prevăzute în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform prevederilor art. 1 și 2.

Art. 7 prevede că este partener public, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, oricare dintre entitățile care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul art. 4 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, al art. 4 din Legea nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 9 și 10 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 8, orice persoană juridică sau asociere de persoane juridice poate să participe în cadrul procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat, cu condiția să nu aparțină categoriilor de parteneri publici prevăzute la art. 7, iar potrivit art. 9, investitorul privat desemnat câștigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândește calitatea de partener privat.

Art. 10 stabilește faptul că finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

a) integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat; sau

b) din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

Potrivit art. 11, partenerul privat asigură finanțarea necesară realizării investițiilor din resurse proprii și/sau din resurse atrase din partea unor finanțatori.

Conform art. 14 alin. (1), prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societății de proiect, dreptul de a colecta și utiliza pentru derularea proiectului tarife de la beneficiarii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife și nivelul acestora se reglementează în condițiile legii, iar potrivit alin. (2), veniturile proiectului rezultate din colectarea tarifelor de către societatea de proiect se completează cu obligațiile de plată ale partenerului public către societatea de proiect sau partenerul privat, după caz, conform prevederilor contractului de parteneriat public-privat.

Art. 25 stabilește: contractele de parteneriat public-privat sunt atribuite potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 99/2016, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 100/2016, cu modificările și completările ulterioare, după caz, conform concluziilor studiului de fundamentare elaborate în funcție de obiectul contractului și de modalitatea în care se realizează transferul unei părți semnificative a riscului de operare de natură economică, în legătură cu exploatarea lucrărilor și/sau a serviciilor în cauză.

Potrivit art. 32, contractul de parteneriat public-privat reglementează cel puțin următoarele aspecte:

a) obiectul proiectului realizat în parteneriat public-privat;

b) condițiile de înființare și funcționare a societății de proiect;

c) termenele de realizare a lucrărilor;

d) drepturile constituite în favoarea partenerului privat și a societății de proiect, inclusiv cu privire la bunurile cu care partenerul public contribuie la realizarea proiectului de parteneriat public-privat;

e) drepturile și obligațiile partenerului public, ale partenerului privat și ale societății de proiect, pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat, inclusiv obligațiile partenerului privat și ale societății de proiect menite să garanteze respectarea destinației bunurilor implicate în proiectul de parteneriat public- privat și a condițiilor de realizare a serviciului public;

f) regimul juridic al bunurilor implicate în proiect, inclusiv al bunurilor realizate sau dobândite în cursul derulării proiectului, și modalitatea de transfer al acestor bunuri la încetarea contractului, cu respectarea dispozițiilor legale în materia proprietății publice;

g) durata contractului;

h) modalitatea de finanțare și etapele proiectului de parteneriat public-privat;

i) remunerarea partenerului privat, indicând în detaliu modalitatea de calcul și de plată, inclusiv posibilitatea compensărilor/deducerilor între sumele de plată cuvenite partenerului privat și orice eventuale daune sau alte sume de plată datorate de către partenerul privat;

j) modalitatea de alocare a riscurilor în cadrul proiectului de parteneriat public-privat;

k) caracteristicile și obiectivele de performanță ale bunului sau bunurilor ce vor fi realizate în cadrul proiectului, precum și indicatorii de performanță ai serviciului public ce formează obiectul proiectului;

l) modalitatea de monitorizare și control de către partenerul public al respectării obligațiilor partenerului privat și ale societății de proiect;

m) procedura de aprobare de către partenerul public a contractelor încheiate de partenerul privat și societatea de proiect cu afiliații partenerului privat;

n) garanțiile de bună execuție ce vor fi asigurate de partenerul privat;

o) asigurările ce vor fi încheiate și menținute pe parcursul derulării proiectului de parteneriat public-privat;

p) proceduri de preluare a drepturilor și obligațiilor partenerului privat de către finanțatorii proiectului și/sau un nou partener privat;

q) răspunderea contractuală, inclusiv sancțiunile și penalitățile aplicabile partenerului privat în cazul neexecutării obligațiilor sale, în special în cazul neatingerii sau nemenținerii obiectivelor ori indicatorilor de performanță, precum și, după caz, posibilitatea compensării sumelor astfel datorate de partenerul privat cu plățile datorate de partenerul public în temeiul contractului de parteneriat public-privat;

r) dreptul partenerului public de a modifica unilateral anumite părți ale contractului și dreptul partenerului public de a denunța unilateral contractul, precum și condițiile de exercitare a acestor drepturi conform prevederilor art. 35, inclusiv modalitatea de stabilire și plată a eventualei compensații datorate partenerului privat;

s) mecanisme de împărțire a profitului din refinanțare;

t) procedura și limitele subcontractării;

u) cauzele de încetare a contractului și condițiile în care se asigură continuitatea serviciului public realizat în cadrul parteneriatului public-privat;

v) clauze care să reglementeze compensațiile datorate de părți în caz de încetare a contractului înainte de termen;

w) orice alte aspecte care, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență, sunt parte a contractului de parteneriat public-privat.

Potrivit art. 38 alin. (1), la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat, drepturile constituite de partenerul public în favoarea partenerului privat sau a societății de proiect vor înceta, iar bunurile realizate sau dobândite de societatea de proiect și reprezentând obiectul contractului de parteneriat public-privat, precum și cele necesare derulării serviciului public ce urmează a fi transferate partenerului public trebuie să fie libere de sarcini, în bună stare de funcționareși exploatabile conform standardelor aplicabile serviciului public și/sau bunurilor similare, în condiții stabilite prin contractul de parteneriat public- privat.