[UPDATE: CCR. Un număr de 31 de dispoziții din legea de modificare a Codului penal, neconstituționale] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

26 oct. 2018
29.689 views
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 26 octombrie 2018: Curtea Constituțională a constatat, joi, că un număr de 31 de dispoziții din legea de modificare a Codului penal sunt neconstituționale

Curtea Constituțională a constatat, joi, că un număr de 31 de dispoziții din legea de modificare a Codului penal sunt neconstituționale, precum noile definiții ale infracțiunilor de abuz în serviciu și trafic de influență, dar și anumite prevederi legate de omorul calificat și mărturia mincinoasă, notează Mediafax.

CCR a conexat, joi, trei sesizări de neconstituționalitate depuse de ÎCCJ, președintele Klaus Iohannis și de un număr de 110 deputați ai Opoziției și neafiliați, pe marginea legii prin care Parlamentul a modificat Codul Penal, potrivit unui comunicat de presă transmis de Curtea Constituțională, precizează HotNews.

Prin urmare, proiectul care aduce modificări Codul penal se va reîntoarce la Parlament, pentru ca articolele declarate neconstituționale să fie puse în acord cu decizia de joi a Curții, mai precizează Mediafax.

Totodată, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale două articole din Codul de procedură penală și Codul penal prin care se reglementează modul de aplicare a unei legi penale mai favorabile, după rămânerea definitivă a unei condamnări sau a unei măsuri educative, conform Agerpres.

În acest context, judecătorii constituționali au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 4 din Codul penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unei norme de incriminare cu o lege penală de dezincriminare, este neconstituțională. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanțelor care au sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel București – Secția I penală și Tribunalul Ilfov – Secția penală, anunță aceeași sursă.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare comunicatul de presă publicat pe site-ul oficial al CCR:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/10/COMUNICAT_DE_PRESA_25_octombrie_2018.pdf” height=”800px”]


Update 17 septembrie 2018: Ministerul Public. Întrevederi cu membrii delegației Comisiei de la Veneția

Potrivit celor publicate pe site-ul oficial (www.mpublic.ro), în ziua de 14 septembrie 2018, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a avut loc o întâlnire cu delegația Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) în cadrul pregătirii avizului Comisiei cu privire la modificarea acestor acte normative.

Din partea Comisiei de la Veneția au participat:

• domnul Alexander Baramidze (Georgia);

• domnul Martin Kuijer (Olanda);

• domnul Guido Neppi Modona (Italia);

• domnul Marc Touillier (Franța);

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

• domnul Thomas Markert (director, secretar al Comisiei);

• doamna Artemiza-Tatiana Chișca (șefa Divizia Instituții Democratice și Drepturi Fundamentale a Comisiei).

Din partea Minsterului Public au participat la întâlnire:

• domnul Dimitrie Bogdan Licu – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• doamna Anca Jurma – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (delegat);

• domnul Oliver-Felix Bănilă – procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

• doamna Cornelia Adriana Șandru – consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• doamna Mariana Alexandru – consilier al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

• domnul Romulus-Dan Varga – procuror-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• domnul Marius Bulancea – procuror-șef Secție combaterea infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcției Naționale Anticorupție;

• doamna Tamara Manea – procuror-șef al Serviciului de documentare și statistică judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• domnul Răzvan Horațiu Radu – procuror în cadrul Serviciului Judiciar Civil din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

• doamna Irina Kuglay – procuror în cadrul Secției Judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală și impactul acestora asupra activității procurorilor.

Sursa informației


Update 14 septembrie 2018: Președintele României și ministrul justiției. Întrevederi cu membrii delegației Comisiei de la Veneția

Primirea de către Președintele României a delegației Comisiei de la Veneția

Potrivit celor publicate pe site-ul oficial (www.presidency.ro), Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a primit joi, 13 septembrie a.c., delegația Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția).

Astfel, întâlnirea a avut loc în cadrul pregătirii avizului Comisiei cu privire la recentele modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală adoptate de către Parlamentul României, Comisia de la Veneția fiind sesizată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

În cadrul discuțiilor cu membrii delegației Comisiei de la Veneția, Președintele României a apreciat expertiza tehnică a acestui organism, precum și importanța opiniilor exprimate de acesta atât în privința legilor justiției, cât și a Codului penal și, respectiv, a Codului de procedură penală.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul discuțiilor, principalele probleme ridicate de noua formă a legislației penale, așa cum a fost votată de către Parlament. În acest context, Președintele României a arătat că modificările codurilor penale diminuează predictibilitatea și dezechilibrează sistemul judiciar, unul dintre efectele vizate fiind tocmai favorizarea unor politicieni cu dosare penale. Președintele Klaus Iohannis a susținut că este inacceptabilă distrugerea coerenței legislative.

De asemenea, Președintele României a subliniat că modificările propuse de actuala majoritate parlamentară riscă să compromită efortul de consolidare a sistemului judiciar din ultimii ani.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că implicarea și sprijinul experților Comisiei de la Veneția au rolul de a ajuta România să aibă o legislație performantă și modernă.

Cu prilejul acestei întâlniri, membrii delegației au menționat că opinia Comisiei de la Veneția în ceea ce privește modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală urmează a fi adoptată în cadrul Sesiunii Plenare din 19-20 octombrie 2018.

Sursa informației


Întrevederea ministrului justiției cu membrii delegației Comisiei de la Veneția

Potrivit unui comunicat, în data de 13 septembrie 2018, ministrul justiției, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a avut o întrevedere, la sediul Ministerului Justiției, cu membrii delegației Comisiei de la Veneția, compusă din domnul director Thomas Markert, secretar al Comisiei de la Veneția, domnul Alexander Baramidze, domnul Martin Kuijer, domnul Guido Neppi Modona și domnul Marc Touillier – experți ai Comisiei de la Veneția, doamna Artemiza Chisca – șeful Diviziei Instituții Democratice a Comisiei de la Veneția.

Totodată, la întâlnire au participat următorii reprezentanți ai Ministerului Justiției: doamna conf. univ. dr. Marieta Safta – secretar de stat, domnul Dragoș Panaitescu – director, Direcția Elaborare Acte Normative, domnul Dragoș Enrico Dediu – consilier juridic, Direcția Elaborare Acte Normative, doamna Alina Ion – consilier juridic, Direcția Elaborare Acte Normative, precum și doamna Adina Vasile – consilier diplomatic în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat aspecte privitoare la parcursul și stadiul actual al proiectelor de lege referitoare la modificarea Codului penal și Codului de procedură penală.

Ministrul justiției a prezentat contextul legislativ și instituțional care a determinat procesul de modificare și completare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, demersurile Ministerului Justiției pentru transpunerea în legislația națională a Directivei 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale și a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană, precum și pentru punerea în acord a dispozițiilor din codurile penale cu deciziile relevante ale Curții Constituționale a României.

De asemenea, a fost detaliată procedura legislativă, s-au prezentat aspecte privind controlul de constituționalitate cu privire la cele două legi, efectele deciziilor Curții Constituționale a României și obligația Parlamentului de a pune în acord dispozițiile din Codul penal și Codul de procedură penală constatate ca fiind neconstituționale cu cele statuate de instanța de contencios constituțional. Ministrul justiției a precizat faptul că următorii pași în procesul legislativ vor fi făcuți de instituțiile competente după pronunțarea Curții Constituționale a României cu privire la sesizările de neconstituționalitate formulate, manifestându-și disponibilitatea de a răspunde, ulterior, întrebărilor experților.

Sursa informației


Update 5 septembrie 2018: O delegație a Comisiei de la Veneția vine în România pentru pregătirea opiniei privind modificările aduse Codului Penal și Codului de Procedură Penală (13-14 septembrie 2018)

O delegație a Comisie de la Veneția se va afla în România în 13 și 14 septembrie, în vederea pregătirii unei opinii privind modificările aduse recent Codului penal și Codului de procedură penală. Avizul Comisiei de la Veneția a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată în 28 iunie, iar concluziile evaluării ar urma să fie prezentate în 19 octombrie, scrie News.ro.

Delegația are întrevederi programate cu Președintele României, ministrul justiției, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Parchetului General, DNA, DIICOT, Consiliului Superior al Magistraturii, reprezentanți ai Parlamentului, asociațiilor de judecători și procurori și unor organizații ale societății civile, informează Mediafax.

Totodată, avizul Comisiei de la Veneția a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei printr-o decizie luată pe 28 iunie. Evaluarea urmează să fie prezentată pe 19 octombrie. Alături de recomandările GRECO, acest aviz are rolul de a identifica cea mai bună soluție posibilă pentru abordarea problemelor generate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene și cu angajamentele europene ale României, precizează Consiliul Europei, anunță Digi24.


Update 18 iulie 2018: CCR a dispus amânarea pentru judecarea obiecțiilor de neconstituționalitate asupra Legii de modificare a Codului de procedură penală

Potrivit unui comunicat din data de 18 iulie 2018, Curtea Constituțională a amânat, miercuri, pentru luna septembrie, dezbaterile asupra sesizărilor formulate de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) asupra Legii de modificare a Codului de procedură penală, precum și asupra modificărilor aduse Legii privind organizarea judiciară.

Vezi și Ministerul Justiției propune modificarea și completarea legilor justiției

Astfel, în ceea ce privește obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, și, respectiv, de un număr de 94 deputați aparținând Opoziției, precum și de deputați neafiliați, Curtea Constituțională a dispus amânarea cauzei pentru data de 25 septembrie 2018.

Sursa informației


Update 26 iunie 2018: PÎCCJ. Analiza modificărilor aduse Codului de procedură penală – elemente de neconstituționalitate

Potrivit unui comunicat din data de 25 iunie 2018, la nivelul Ministerului Public a fost finalizată analiza modificărilor aduse Codului de procedură penală, inclusiv prin consultarea unităților de parchet și a structurilor specializate, fiind identificate 33 de articole de lege care prezintă elemente de neconstituționalitate.

Astfel, articolele de lege criticate se referă la aspecte esențiale ale procesului penal, respectiv: prezumția de nevinovăție; caracterul echitabil și termenul rezonabil al procesului penal; dreptul la apărare; drepturile persoanei vătămate; drepturile inculpatului; efectuarea unei anchete efective.

Totodată, principalele observații au în vedere încălcarea standardelor privind calitatea legilor referitoare la claritate, coerență și predictibilitate, nerespectarea exigențelor în materie de redactare legislativă consacrate de jurisprudența Curții Constituționale, afectarea principiilor securității juridice și a încrederii legitime în dispozițiile legii prin lipsa de rigurozitate a unor texte.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul analizei aspectelor de neconstituționalitate identificate în cuprinsul legii de modificare și completare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, astfel cum a fost publicat de către PÎCCJ:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/06/aspecte_neconstitutionalitate_cpp_1.pdf” height=”800px”]

Sursa informației


Update 19 iunie 2018: Ministerul Public. Punct de vedere referitor la modificările dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal

Potrivit unui comunicat din data de 19 iunie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat publicității un punct de vedere privind modificările aduse legislației penale de către forul legislativ.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare conținutul respectivului comunicat, astfel cum a fost publicat de către PÎCCJ:

„Ministerul Public își exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observațiile și propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii și asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale.

Având în vedere cele expuse anterior, la nivelul Ministerului Public este în curs de realizare o analiză a tuturor aspectelor de neconstituționalitate privind modificările aduse legislației penale, care va fi înaintată subiecților cu drept de sesizare a Curții Constituționale”.

Sursa informației


Update 11 iunie 2018: Posibilitatea adoptării modificărilor codurilor penale prin O.U.G. pentru a evita întârzierile în procesul legislativ

Președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, a declarat că varianta de a adopta prin ordonanță de urgență modificările preconizate la codurile din justiție este una pertinentă, având în vedere că mai multe legi importante din programul de guvernare aprobate în Parlament au fost întârziate de partidele de opoziție și președintele Klaus Iohannis prin atacarea repetată la CCR, informează Agerpres.

De asemenea, domnul Dragnea a adăugat că tot datorită acestor atacuri la CCR, coaliția majoritară a decis să adopte Legea achizițiilor publice și Legea privind parteneriatul public-privat prin ordonanțe de urgență – notează și Digi24.

Astfel, invitat într-o emisiune TV, întrebat de ce nu ia în calcul să acționeze pe același tipar folosit de doamna Monica Macovei și de doamna Raluca Prună, în privința schimbărilor referitoare codurile din justiție, pe vremea când acestea au fost miniștrii al justiției, domnul Dragnea a declarat următoarele: „Vă referiți la codurile aprobate prin ordonanțe de urgență. Este foarte pertinent. O să ne gândim. Sincer. E de luat în seamă, pentru că chiar astăzi mă gândeam, tot ce am aprobat în Parlament, tot ce am aprobat important, vorbim de legile care susțin și fac parte din programul de guvernare, legile care sunt pe zona de justiție și alte legi care sunt dorite și pe care le adoptăm, domnule, le-au întârziat, într-o veselie. […] Vine de la Curte, iar atacă, respinge Curtea, ajunge la Iohannis, atacă iar, cu toate că știe că nu mai poate, dar atacă să treacă timpul și după aia probabil că o să le întoarcă la Parlament, să zică: domnule, articolul ăsta îl vreau așa și nu invers”, citează Cotidianul.

În replică, în data de 11 iunie 2018, liderul opoziției, domnul Ludovic Orban, a precizat că: „Îndrăznim și noi să avem amendamente, de regulă amendamente care sunt solicitate din zona asociațiilor profesionale din justiție sau amendamente pe care le-am gândit noi și Dragnea înțelege prin susținerea amendamentelor întârzierea dezbaterilor. Este absurd să fie adoptate modificările la Codul penal prin ordonanță de urgență. Nu există niciun fel de temei pentru adoptarea prin O.U.G.” – notează România Liberă în urma informațiile furnizate la RFI.

Prin urmare domnul Orban a anunțat că va sesiza Avocatul Poporului, dacă modificările aduse celor două Coduri penale vor fi adoptate prin O.U.G. – arată și News.ro.

Sigur că vom sesiza Avocatul Poporului, în cazul în care vor avea acest abuz, e o formă de adoptare abuzivă a unor modificări la legi atât de importante cum sunt Codul penal și Codul de procedură penală” – a spus domnul Orban, conform News.ro.

Nu știm în schimb în ce măsură Victor Ciorbea mai are vreo legătură cu poporul ăsta și cu exercitarea funcției de Avocat al Poporului, că până acum a refuzat să-și exercite competențele în privința declanșării controlului de constituționalitate pe aproape toate ordonanțele de urgență pentru care l-am sesizat”, a completat Orban, citat și de către HotNews.


Update 8 iunie 2018: Baroul București. Amendamente și propuneri de modificare a Codului de procedură penală și Codului penal

Potrivit unei informări din data de 8 iunie 2018, Baroul București a dat publicității tabelul centralizator cu propunerile de modificare/completare a Codului de procedură penală, astfel cum au fost comunicate la UNNR de către Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

Totodată, eventuale amendamente formulate de către avocați vor putea fi înaintate direct Comisiei speciale.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare tabelul centralizator cu propunerile de modificare/completare a Codului de procedură penală, astfel cum a fost publicat de către Baroul București:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/06/amendamente-si-propuneri-cpp-si-cp.pdf” height=”800px”]

Sursa informației


Update 22 mai 2018: Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași. Punct de vedere referitor la propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală

Potrivit unui comunicat din data de 22 mai 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dat publicității punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași referitor la propunerile Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare punctul de vedere expus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași referitor la propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, astfel cum a fost publicat de către CSM:

(Pentru a vedea documentul, vă rugăm dați refresh)

[gview file=”https://www.universuljuridic.ro/wp-content/uploads/2018/05/Comunicat-de-presa_2018-05-22.pdf” height=”800px”]

Sursa informației


Update 20 aprilie 2018: CSM și PÎCCJ. Puncte de vedere referitoare la modificarea Codurilor penale

CSM. Punct de vedere referitor la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală

Potrivit unui comunicat din data de 19 aprilie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a expus câteva precizări prin intermediul cărora își exprimă un punct de vedere referitor la propunerile Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare punctul de vedere expus de către CSM, referitor la propunerile de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală:

19 aprilie 2018

INFORMARE DE PRESĂ

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii este abilitat să aducă la cunoștința opiniei publice faptul că, prin adresa nr. 4c-32/466 din 19.04.2018, Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției a transmis Consiliului proiectele de modificare și completare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, aflate în procedură parlamentară la această comisie.

În raport de importanța și implicațiile demersului legislativ, Consiliul a apreciat necesară consultarea, în prealabil, a tuturor magistraților din sistemul judiciar, urmând ca aceste proiecte de acte normative să fie transmise, în acest sens, către instanțe și parchete.

Observațiile și propunerile formulate de instanțe și parchete vor fi centralizate la nivelul Consiliului, acesta urmând să emită ulterior un punct de vedere detaliat, pentru fiecare proiect în parte.

Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

 

Sursa informației


Ministerul Public. Punct de vedere referitor la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală

Potrivit comunicatului din data de 19 aprilie 2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a prezenta un punct de vedere instituțional privitor la modificările propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare respectivul punct de vedere, astfel cum a fost publicat de către Ministerul Public:

Punct de vedere modificări CP și CPP

19 aprilie 2018

COMUNICAT

Având în vedere dezbaterile existente în spațiul public referitoare la modificările propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, precum și solicitările mass-media de a prezenta un punct de vedere instituțional privitor la aceste aspecte, Biroul de informare și relații publice este abilitat să comunice următoarele:

Prevederile în discuție conțin modificări numeroase, dintre care o serie de soluții legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat. La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public își exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția; modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi.

În acest stadiu al dezbaterii publice, Ministerul Public consideră că trebuie reevaluate cu atenție acele soluții legislative care ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale, dintre care enumerăm: imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spații publice); reducerea categoriilor de infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventivă (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înșelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani ș.a.); instituirea condiției ca, în situațiile în care legea penală prevede o consecință favorabilă pentru denunțător, denunțul să fie formulat într-un anume termen pentru ca aceste consecințe să se producă, în condițiile în care o serie de infracțiuni grave ar rămâne, în lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute; clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale.

Același efect negativ l-ar putea avea și o serie de prevederi care, sub aparența sporirii unor garanții procesuale, vor duce în realitate la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la restrângerea posibilităților de apărare a părților sau a subiecților procesuali principali. Pentru exemplificare, menționăm: obligativitatea începerii urmăririi față de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, coborând astfel nepermis standardul pentru formularea acuzației penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opțiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunț; extinderea cazurilor de nulitate absolută practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa etc.

Totodată, cu referire la propunerile de modificare ale Codului penal, Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a acestora, în condițiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influență în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenția pe lângă funcționarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influență) sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracțiuni de corupție sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecți care au calitatea de funcționari publici din punctul de vedere al legii penale).

În perioada următoare, Ministerul Public, după consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliată a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmând a face publice concluzii și observații detaliate. Totodată, Ministerul Public ia act de de intenția forului legislativ de a purta dezbateri serioase asupra acestor propuneri legislative, într-un cadru științific și profesional reprezentativ, și reafirmă disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calității actului de justiție și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

 

Sursa informației


Update 19 aprilie 2018: Comisia pentru legile justiției începe în 2 mai dezbaterile pentru modificarea Codurilor penale

Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a decis joi ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal și Codului de proceură penală să înceapă în data de 2 mai. Opoziția a acuzat că modificările Codurilor penale sunt „cu dedicație” pentru Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu. Președintele comisiei, fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, a susținut însă că, prin aceste modificări, se vrea „normalizarea vieții în România”, anunță News.ro.

„S-au depus ieri de către cei aflați la putere trei inițiative care vizează modificările și punerile în concordanță a Codului penal, Codului de procedură penală și Codului de provedură civilă cu deciziile Curții, cu Directivele europene și cu deciziile CEDO. În același timp, prin aceste trei inițiative nu facem decât să normalizăm o viață în România, care trebuie să fie gestionată de niște reguli clare”, a spus Florin Iordache, potrivit sursei menționate anterior.

Conform Digi24, ședința Comisiei a început la ora 11.00. Astăzi se va stabili calendarul dezbaterilor asupra celor trei proiecte de lege privind modificarea Codurilor. Practic, comisia speciala va lucra la modificarea Codurilor după 1 mai.

„Să stabilim ce asociații sesizăm, să dăm termen de două săptămâni ca toți cei care vor să vină la dezbateri să facă propuneri. Termenul să fie 2 mai. Pornind de la toate aceste documente, începând cu data de 2 mai să putem începe o dezbatere pe aceste trei inițiative. Toți cei interesați să poată participa și, pe de altă parte, să depună amendamente. Eu v-aș propune să spuneți pe cine trebuie să invităm. Să invităm din partea CSM, secția judecători și procurori ÎCCJ, PÎCCJ; Asociația Maistraților, Forumul Judecătorilor care ne-a trimis o solicitare, Coaliția românilor, Uniunea Națională a Barourilor, reprezentanți ai mediului academic. Din punctul meu de vedere, trebuie să fim deschiși. Iar ca mod de lucru, începând cu data de 2 mai, să începem dezbaterile în Comisie”, le-a propus Florin Iordache, președintele comisiei, colegilor săi, după cum menționează și Mediafax.

Potrivit News.ro, deputatul Stelian Ion a ceut amânarea dezbaterilor cu 30 de zile, pe motiv că timpul pentru parcurgerea proiectelor este prea scurt. Ion a propus ca la dezbaterile generale să participe și reprezentanți ai mediului academic, iar Iordache a spus că este de acord, însă propunerile lor pentru modificarea Codurilor penale trebuie preluate de un grup paralmentar.

Întrebat de Cătălin Predoiu de la ce texte se pleacă și care este situația, Florin Iordache a dat următorul răspuns, conform Mediafax:

„Ținând cont că cele două, Codul penal și cel de Procedură penală, sunt cele mai complete și, conform regulamentului și procedurile parlamentare, în inițiativele care vor primi raportul de adoptare, cuprindem și amendamentele Ministerului Justiției”.

Totodată, Florin Iordache a anunțat că va trimite invitații la dezbaterile generale din comisie către reprezentanții de drept penal ale facultăților din București, Cluj și Iași.


Update 18 decembrie 2017: Scrisoare deschisă a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii adresată Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției

Potrivit unui comunicat din data de 18 decembrie 2017, Consiliului Superior al Magistraturii a făcut publică o scrisoare deschisă a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, adresată Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției.

Pentru mai multe detalii, redăm în conținutul scrisorii președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, referitoare la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală:

Domnului deputat Florin Iordache

– Președintele Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției

Stimate domnule președinte,

Magistrații sunt parte a societății care, dincolo de statut, atunci când au nemulțumiri și atenționează asupra unor iminente și majore disfuncții de sistem, prin inițierea unor reglementări, trebuie să le facă cunoscute prin modalități care să nu afecteze profesia, prestigiul, interesele pentru care se înfăptuiește justiția.

Justiția trebuie să rămână putere a statului, a oamenilor drepți, pentru noi toți.

Așa cum s-a anunțat public, există posibilitatea ca în cursul zilei de azi să se desfășoare manifestări ale magistraților din anumite instanțe și parchete a căror amploare și durată, la acest moment, nu pot fi estimate. Cert este că magistraților nu trebuie să li se dea motive de a se exprima prin recurgerea la astfel de manifestări, mai ales atunci când reacția poate fi justificată de un potențial dezechilibru în înfăptuirea actului de justiție.

Cu siguranță știți cât de mult le trebuie magistraților până să ia o asemenea hotărâre. Și dacă au luat-o, înseamnă că este necesar să existe disponibilitatea de a identifica împreună soluții viabile și de perspectivă.

Atunci când, la propuneri de modificare ale unor legi ce vizează activitatea sistemului judiciar și a justiției în general, se preconizează astfel de reacții, chiar din interiorul sistemului, acest aspect trebuie să dea de gândit întregii societăți și, mai ales, inițiatorului legislativ.

Participarea Consiliului, prin reprezentanți, în procedura dezbaterilor este exprimarea disponibilității sistemului judiciar la dialog deschis și a dorinței de a contribui la construirea unei reglementări care să rămână și după noi.

Poziția instituițională a Consiliului, rezultată în urma consultării corpului magistraților este una corectă, de respect și implicare față de procedura dezbaterilor legislative, de dialog interinstituțional, conștienți fiind de faptul că, în final, decizia va aparține Parlamentului.

Însă, chiar și în aceste coordonate, puterea legislativă trebuie să reprezinte interesul general al societății.

Dacă îngrijorările magistraților au ajuns să fie astfel exprimate, înseamnă că, dincolo de orice temei al urgenței, acestea trebuie de îndată analizate.

În numele Consiliului, vă adresez rugămintea de a iniția cele mai adecvate demersuri, de îndată aplicate, astfel încât motivele generatoare de nemulțumiri să fie evaluate, dezbătute și înțelese de și cu corpul magistraților, în beneficiul întregii societăți.

În egală măsură însă, Consiliul Superior al Magistraturii reafirmă că dialogul și ascultarea activă reciprocă și cu bună-credință a partenerilor de dezbatere, este cel mai util și eficient instrument de identificare a soluțiilor la probelemele cu care se confruntă societatea.

În acest context, în numele întregului sistem judiciar, vă adresez, stimate domnule președinte, solicitarea de a da răgaz Consiliului Superior al Magistraturii să consulte corpul magistraților, în vederea formulării unor amendamente și observații tehnice cu privire la textul propunerilor de modificare ale Codului penal și ale Codului de procedură penală, aflate în procedura dezbaterii parlamentare.

Judecător Mariana Ghena

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii

 

Sursa informației


Update 15 decembrie 2017: Poziția Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii față de propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală pentru implementarea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016

Potrivit unui comunicat din data de 15 decembrie 2017, Consiliului Superior al Magistraturii a făcut publică poziția Secției pentru procurori din cadrul CSM-ului față de propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală pentru implementarea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare poziția Secției pentru procurori din cadrul CSM-ului față de propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală:

15.12.2017

COMUNICAT

privind poziția Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii față de propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală pentru implementarea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii se alătură și susține punctele de vedere exprimate recent de cele mai importante structuri de parchet din cadrul sistemului judiciar – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – precum și de Asociația Procurorilor din România cu privire la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală, avansate în cadrul demersului legislativ parlamentar de implementare a Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016.

Secția pentru procurori din cadrul Consililui Superior al Magistraturii își exprimă îngrijorarea atât cu privire la maniera aleasă pentru desfășurarea acestui proces legislativ – în procedură de urgență, fără transparență și fără o prealabilă consultare a magistraților – cât și față de conținutul unora dintre propunerile avansate, care vor paraliza capacitatea Ministerului Public de a-și desfășura activitatea în vederea îndeplinirii misiunii constituționale înscrise în art. 131 alin. (1) din Constituția României, aceea de a apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, în special împotriva celei mai agresive forme de ilicit juridic – ilicitul penal.

Lipsa de transparență și urgența acestui demers legislativ nu poate fi justificată atâta vreme cât termenul de implementare a directivei europene în legislația fiecărui stat membru este 1 aprilie 2018, iar o mare parte din propunerile de modificare avansate exced exigențelor și limitelor de reglementare ale acestei directive.

Având în vedere principiul colaborării loiale între puterile statului, Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii adresează Parlamentului României solicitarea de a amâna derularea procesului legislativ în vederea consultării adunărilor generale ale magistraților din instanțe și parchete și asociațiilor profesionale. Aceste demersuri consultative vor asigura atât transparența procesului legislativ cât și posibilitatea identificării de către puterea legiuitoare a celor mai adecvate soluții legislative care să determine și să garanteze un echilibru necesar în orice societate democratică între interesul general al societății de a fi protejată de consecințele faptelor infracționale și interesul legitim al persoanelor anchetate penal de a avea dreptul la un proces echitabil și de a fi prezumate nevinovate până la o hotărâre definitivă de condamnare.

Secția pentru procurori –

Consiliul Superior al Magistraturii

 

Sursa informației


Update 15 decembrie 2017: Punctul de vedere al procurorilor din cadrul DIICOT referitor la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală

Potrivit unui comunicat din data de 14 decembrie 2017, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dat publicității câteva precizări cu privire la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2106/343 a Parlamentului European și a Consiliului din data de 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare punctul de vedere al DIICOT-ului, referitor la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală:

Punct de vedere 14.12.2017

Referitor la solicitarea mai multor jurnaliști, acreditați pe lângă Biroul de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu privire la procesul legislativ de transpunere a Directivei (UE) 2106/343 a Parlamentului European și a Consiliului din data de 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, Biroul de presă al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este împuternicit să formuleze următoarele precizări:

Ne exprimăm surprinderea și îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfășoară acest proces, fără transparență și fără consultarea unor experimentați practicieni ai dreptului din domeniul justiției penale.

Elaborarea și adoptarea Noului Cod Penal și a Noului Cod de Procedură Penală s-au desfășurat pe parcursul mai multor ani, în cadrul unui proces complex de consultare profesională și dezbateri la care au participat experți, practicieni, cadre universitare, asociații profesionale, etc.

Chiar și în aceste condiții de laborioasă și îndelungată elaborare a modificărilor la cele două coduri cadru, esențiale în activitatea de tragere la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, rezultatele au fost imperfecte, cu consecințe semnificative atât pentru subiecții procesuali cât și pentru organele judiciare. Aceste erori au făcut obiectul numeroaselor critici a posteriori, au generat practică judiciară neunitară și impredictibilă și consecutiv, un număr important de decizii ale Curții Constituționale care au admis excepțiile de neconstituționalitate a normelor procesuale vizate.

Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale este un imperativ constituțional și pentru magistrații procurori, deopotrivă interesați în alinierea legislației naționale la standardele europene în această materie.

Totodată pentru satisfacerea funcției sociale consacrate constituțional, procurorii trebuie să dispună în activitatea judiciară, în cadrul căreia reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor, de instrumente procesuale și procedurale fără de care aflarea adevărului într-o cauză penală ar deveni iluzorie.

Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal și Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfășurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaților și Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă și care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităților tactice de investigare a infracțiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârșit.

Considerăm, la rândul nostru, esențiale respectarea dreptului la apărare și caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât și dezincriminatoare, comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale.

Directiva a cărei transpunere se urmărește și care stabilește standarde minime cu privire la prezumția de nevinovăție la nivel comunitar este deja, în covârșitor de mare măsura, implementată în legislația penală din România.

Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar conștienți de faptul că în cadrul lucrărilor de azi ale Comisiei, sunt dezbătute și aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislației penale de natură a consolida atât garanțiile prezumției de nevinovăție a persoanelor suspecte sau inculpate, garanțiile procesului echitabil cât și garanțiile necesare pentru apărarea ordinii de drept și a intereselor generale ale societății.

Experiența judiciară a procurorilor din cadrul DIICOT reprezintă, în opinia noastră, o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare și adoptare a modificărilor legislației penale, în măsura în care o atare modificare este făcută cu observarea interesului general al societății și pentru apărarea ordinii de drept. Aceasta cu atât mai mult cu cat în activitatea de combatere a fenomenelor infracționale grave precum traficul de droguri, traficul de ființe umane, criminalitatea informatică, traficul de migranți, criminalitatea organizată, terorismul și finanțarea terorismului, DIICOT se află într-o strânsă relație de cooperare judiciară internațională, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept și libertate. Fără instrumentele procesuale necesare DIICOT nu-și va putea satisface rolul de partener eficient și credibil în cooperarea judiciară internațională în materie.

Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor DIICOT și cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de art. 97 C. pr. pen.

Trecând peste faptul că sunt frecvente situațiile în care nu exista experți pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiții pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-științifică este singurul act de urmărire penală care certifică existența sau inexistența substanțelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea DIICOT, care instrumentează circa 1.200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare.

Modificarea art. 267 C. pr. pen. în sensul restrângerii posibilității organelor de urmărire penală de a accesa informații conținute în baze electronice de date deținute de organe ale administrației de stat și argumentele invocate în susținerea unei astfel de modificări reflectă o înțelegere total greșită a naturii investigațiilor penale și a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informații și nu probe. Principiul egalități de arme se referă la probe și administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumția de nevinovăție.

Modificările propuse la art. 83 C. pr. pen cu privire la prezența inculpatului la proceduri de audiere a diferiților subiecți procesuali în faza de urmărire penală contrazice dispoziții exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenței inculpatului – a se vedea situația victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaților nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor.

În măsura în care vom lua cunoștiință în întregime de textele supuse dezbaterilor în cadrul Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, vom comunica, la cerere, punctul de vedere al procurorilor din cadrul DIICOT cu privire la modificările și amendamentele propuse.

 

Sursa informației


Potrivit comunicatului din data de 14 decembrie 2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a expus câteva precizări prin intermediul cărora își exprimă un punct de vedere referitor la propunerile Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal.

Pentru mai multe detalii, redăm în continuare punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, referitor la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală:

Punct de vedere modificari CP si CPP

                                                                                     14 decembrie 2017

COMUNICAT

Ca urmare a solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere în legătură cu propunerile Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal, Biroul de informare și relații publice este abilitat să facă următoarele precizări:

Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din data de 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecințe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicție atât cu standardele europene în materie, cât și cu prevederile interne, validate de Curtea Constituțională.

Analiza propunerilor aflate în dezbatere arată că se încearcă o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului și Caracterul echitabil al procesului penal) precum și a unor instituții esențiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive). Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuțiilor sale prioritare în materie penală, precum și în exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Unele dintre modificările propuse a fi aduse legislației penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracțiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupției, evaziunii fiscale, spălării banilor precum și a infracțiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracțional organizat); restricționarea accesului rapid al procurorilor la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor etc. – vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situații a activității de urmărire penală.

Totodată, este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaților și mai puțin ale persoanelor vătămate, aspect care încalcă principiul asigurării unui proces echitabil.

Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorității judiciare, în sensul interdicției de a comunica informații de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicție cu jurispudența Curții Europene a Drepturilor Omului care recunoaște necesitatea aducerii la cunoștința publicului a informațiilor de interes public, cât și cu prevederile art. 31 din Constituția României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

Sursa informației


Update 14 decembrie 2017: DNA susține că modificările Codurilor Penale ar putea avea un efect devastator asupra anchetelor penale

DNA susține că modificările Codurilor Penale dezbătute în Comisia Specială a Parlamentului ar putea avea un efect devastator asupra anchetelor penale, întrucât elimină instrumentele legale indispensabile, pentru care pot fi investigate infracțiunile săvârșite, anunță Mediafax.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis Agerpres, în ședința de joi a Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură penală și Codului penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Pentru mai multe detalii, redăm mai jos comunicatul publicat de către DNA în data de 14 decembrie 2017, referitor la propunerile de modificare ale Codului penal și Codului de procedură penală:

14 decembrie 2017
Nr. 1182/VIII/3

COMUNICAT

Potrivit ordinii de zi a ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, în data de 14 decembrie 2017,
au loc dezbateri privind propunerile de modificare și completare a dispozițiilor Codului de procedură Penală și Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.
Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile.
În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă.

Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție.
Astfel,

– Modificarea art. 307 alin. (2) Cod procedură penală va obliga procurorii ca imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant;

– Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate;

– Prin modificarea art. 267 alin. (2) Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite;

– Modificarea art. 273 Cod procedură penală dezincriminează practic infracțiunea de mărturie mincinoasă, cu efect inclusiv asupra tuturor cauzelor aflate pe rol având ca obiect această infracțiune, prin aplicarea principiului legii penale mai favorabile. Va fi extrem de dificilă, chiar imposibilă aflarea adevărului, în condițiile în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate;

– Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală;

– Introducerea art. 542 alin. (11) Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege;

– Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane;

– Prin modificarea art. 335 Cod procedură penală, o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală;

– Prin modificarea art. 223 alin. (2) Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate.

– Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor;

– Modificarea art. 168 Cod procedură penală va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător ;

– Introducerea art. 4 alin. (3), (4) Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr. 428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice.

Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a spus la Digi24 că modificările pe care parlamentarii vor să le aducă la Codurile penale vor priva investigatorii de instrumente eficiente de investigare.

„S-ar putea să nu mai ajungem niciodată la trimiterea în judecată, dacă vom fi obligați ca persoanele anchetate să fie anunțate înainte de orice fel de investigații. Ce conturi mai poți să verifici, ce investigații mai poți să faci, ce probe mai poți să administrezi, când acea persoană știe că tu vrei să o investighezi pentru o anumită faptă?”, a spus Kovesi, anunță aceeași sursă.

„Dacă un astfel de text intră în vigoare, putem spune că DNA-ul se închide”, a adăugat ea.

În intervenția la Digi24, Codruța Kovesi a vorbit despre „efectul devastator” pe care îl va avea modificarea Codurilor penale, dacă unele amendamente sunt aprobate în forma în care au fost propuse:

„Elimină foarte multe dintre elementele investigative, dintre posibilitățile de anchetare pe care noi le avem. Există o modificare care va obliga procurorii ca, imediat după înregistrarea unei sesizări, procurorii să anunțe acea persoană. Dacă noi, la DNA, primim o sesizare că un primar sau un director de instituție publică a cerut mită pentru a atribui un contract, noi imediat va trebui să anunțăm acea persoană: știți, noi am primit o sesizare la DNA ca dvs veți primi mită. Din acest moment, aveți dreptul să participați la toate actele, să vedeți toate actele pe care noi le facem ca să vă prindem cțnd primiți mită”, a explicat șefa DNA.

Ea a spus că procurorii nu vor mai putea folosi într-o altă cauză rezultatul unei percheziții informatice.

„Dacă noi, în activitatea noastră, facem o percheziție informatică cu autorizare din partea judecătorului, pe lângă documentele pe care noi le căutăm sau mailurile care ne interesează, noi gasim un fișier video și pe imagini vedem că s-a produs o crimă, un fișier video unde rezultă o infracțiune de pornografie infantilă, potrivit legii nu putem face nimic cu acele fișiere. Dimpotrivă, ele trebuie distruse. În acest fel, se elimină principalele modalități de investigare”, a mai adăugat Kovesi.

Șefa DNA susține că aceste modificări, dacă vor fi adoptate, vor afecta activitatea tuturor procurorilor, nu doar pe cea a direcției pe care o conduce.

„De exemplu, se dezincriminează infracțiunea de mărturie mincinoasă. Va afecta și cauzele aflate pe rol, pentru că se aplică principiul legii cele mai favorabile. Orice persoană audiată ca martor va avea dreptul să spună ce vrea. Există un risc imens să se ajungă la erori judiciare. Nu va exista nicio sancțiune dacă acesta minte”, a arătat ea.

Un alt efect este acela că procurorii nu vor mai putea avea acces rapid la bazele de date. Să vă dau un un exemplu. Dacă în cazul unei infracțiuni de omor, criminalul pleacă de la locul faptei cu o mașină, procurorii și polițiștii nu vor putea verifica numărul mașinii, cine este proprietarul acelei mașini, în baza de date, pentru că avocatul potențialului criminal ar avea acces și el la baza de date. Investigatorii vor fi privați de instrumente care trebuie să fie simple, eficiente și rapide atunci când vorbim de infracțiuni grave”, a mai explicat Kovesi.

„Exemplele pe care vi le-am dat nu au nicio legătură cu prezumția de nevinovăție. Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea procurorilor și a polițiștilor de a dovedi aceste infracțiuni. Scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție. De altfel, sunt prevăzute și consolidate în legislația noastră deja toate acele aspecte ale prezumției de nevinovație”, a încheiat șefa DNA.

Sursa informației


Update 16 noiembrie 2017: Raportul MCV – efectele O.U.G. nr. 13/2017 și modificările la legile justiției

Raportul privind progresele României în cadrul mecanismului de Cooperare și Verificare menționează tensiunile și efectele Ordonanței 13, emisă de Guvern în iarna acestui an. Legat de modificările la legile Justiției, Comisia Europeană insistă asupra importanței avizului Comisiei de la Veneția, potrivit informațiilor furnizate de Mediafax.

„În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea”, se arată în raportul MCV, publicat miercuri.

Vezi și Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției

De asemenea, respectivul document face referire și la O.U.G. nr. 13/2017 – ordonanță care a provocat ample proteste la începutul acestui an: „Progresele pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public”, conform raportului MCV.

Totodată, nu sunt ignorate nici modificările la legile Justiției propuse de Tudorel Toader și reacțiile negative care au apărut odată cu punerea în discuție a acestora:

„Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (…) Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției va fi esențială”.

Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ținând seama de avizul Comisiei de la Veneția.

„De exemplu, declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie «readus la normalitate». Acest lucru este în contradicție cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce privește continuarea reformei susținute de Consiliu, precum și cu necesitatea de a respecta independența sistemului judiciar”, mai arată MCV.

Sursa informației


Update 11 octombrie 2017: Tudorel Toader – „Căutăm pragul rezonabil pentru abuzul în serviciu”

Potrivit Mediafax, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, marți, 10 octombrie 2017, că se caută pragul rezonabil pentru abuzul în serviciu pentru a delimita răspunderea contravențională de cea penală, afirmând că va ține cont de Deciziile CCR și că Directiva europeană privind pragul de 10.000 de euro trebuie transpusă.

Cu privire la abuzul în serviciu din legislația noastră, au survenit două decizii ale CCR. Prima decizie – ce se înțelege prin sintagma «îndeplinește în mod defectuos» și CCR a stabilit că este vorba despre îndeplinirea, neîndeplinirea unei atribuțiuni prevăzută într-o lege sau într-o ordonanță. A doua decizie se referă la necesitatea delimitării gradului de pericol social, care să delimiteze formele răspunderii juridice: răspunderea contravențională de răspunderea penală. Vă repet, căutăm pragul rezonabil pentru a face delimitarea dintre răspunderea contravențională și răspunderea penală”, a afirmat Tudorel Toader, la Parlament, după ce a participat la comisia specială privind punerea în acord a legilor justiției, informează HotNews.ro.

Între timp, a fost adoptată o directivă care vorbește de un prag minim de 10.000 mii de euro, iar dacă fapta depășește 100.000 de euro, atunci fapta are o formă agravată”, a adăugat ministrul, potrivit informațiilor furnizate de Digi24.


Update 25 septembrie 2017: Comisia de la Veneția: „În niciun caz nu e vorba de un prag financiar la abuzul în serviciu”

Adevărul a solicitat Comisiei de la Veneția un punct de vedere privind pragul financiar la abuzul în serviciu.

Redăm mai jos textul solicitării și răspunsul trimis de Comisia de la Veneția:

 Textul solicitării

„În Codul Penal românesc, prevederea pentru abuz în serviciu este definită astfel: «Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcțție publică».

În sensul legii penale, prin funcționar public se înțelege orice persoană care are de-a face cu bani publici sau cu autoritate publică: președintele, parlamentarii, premierul, miniștrii, primarii, funcționarii publici profesioniști, administratorii companiilor de stat, magistrați, notari, executori jduecătorești etc.

Anul trecut, examinând această prevedere, Curtea Constituțională a României a decis că expresia „îndeplinește în mod defectuos” este prea largă și prea vagă și a stabilit că aceasta trebuie interpretată doar prin îndeplineșște cu încălcarea LEGII (însemnând un act emis de Parlament, nu norme legale inferioare, precum hotărâri de guvernb, ordine de ministru etc.).

În decizia sa, Curtea s-a bazat pe Rezooluția 1950/2013 a APCE și pe raportul Comisiei de la Veneția întocmit în pregătirea amintitei rezoluții. Ambele documente prevăd că ‘prevederi penale naționale prea largi și prea vagi privind abuzul în serviciu pot fi problematice.

Curtea a observat de asemenea că Rezoluția și raportul conțin urmnătoarea propoziție: Prevederile naționale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns și cu un prag înalt.

În aceste zile, Parlamentul României lucrează la redefinirea prevederii din Codul Penal privind abuzul în serviciu, cu scopul de a o pune în acord cu decizia Curții Constituționale. În plus față de corectarea caracterului vag al prevederii (prin înlocuirea sintagmei defectuos cu prin încălcarea legii), unii parlamentari vor să includă în prevedere un prag financiar pentru prejudiciul sau vătămarea produsă, un prag sub care abuzul în serviciu să nu mai fie deloc investigat sau pedepsit.

Cifra propusă de parlamentari este de aproximativ 50.000 de euro, societatea civilă cere salariul minim (300 de euro), e o întreagă dezbatere aici.

Sunt conștient că Rezoluția 1950/2013 și Raportul Comisiei de la Veneția s-au ocupat strict de responsabilitatea (politică și penală) a miniștrilor – și am citit ambele documente din această perspectivă: ca un instrument de a separa răspunderea politică de cea penală.

Dar rămâne un fapt că legiuitorii români vor să transpună concluziile acestor documente în Codul Penal, și nu în legea privind responsabilitatea ministerială (care este o normă separată).

Cu alte cuvinte, ei vor să extindă concluziile asupra tuturor funcționarilor publici (dintre care majoritatea nici nu au de luat decizii politice), și nu doar asupra miniștrilor. Unii observatori spun că aceasta ar putea fi o problemă (mai ales în domeniul achizițiilor publice).

Așadar, în acest context, întrebările noastre sunt: Care este înțelesul real al propoziției Prevederile naționale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate cu un prag înalt? Este acesta un prag financiar?

Sau se referă mai degrabă la natura actului pe care un ministru (sau un funcționar public) îl are de îndeplinit? Sau există o altă interpretare a acesteia?”.

Răspunsul Comisiei de la Veneția

Purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneția, Panos Kakaviatos, ne-a confirmat primirea solicitării și ne-a comunicat că aceasta a fost transmisă persoanei care a supervizat întocmirea raportului.

După câteva zile, am primit răspunsul, pe care îl redăm integral, cu sublinierile pe care au ținut să le facă înșiși oficialii Comisiei de la Veneția:

«Raportul privind relația dintre responsabilitatea politică și penală a miniștrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situația miniștrilor»”.

Sursa informației


Update 5 iulie 2017: CCR dă undă verde „legii grațierii mascate”

Camera Deputaților a adoptat, pe 9 mai, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „împotrivă” și 20 de abțineri, proiectul care prevede că deținuții încarcerați în condiții inumane beneficiază de șase zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenție, față de cele trei propuse de Guvern.

Deputații din Comisia juridică au adoptat un amendament la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care elimină obligativitatea supravegherii vizuale a deținuților în timpul efectuării convorbirilor telefonice, pe motiv că sistemul de comunicații din penitenciare va fi schimbat, permițând amplasarea telefoanelor în celule, ceea ce va face impractică aplicarea legii în actuala formă.

Un alt amendament adoptat de deputații juriști prevede că persoanele care renunță la remunerația pentru munca prestată în penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se oferă sporuri suplimentare pentru eliberare deținuților care prestează muncă remunerată, neremunerată și pe timp de noapte.

Față de legea în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Sursa informației


Update 27 iunie 2017: Declarațiile procurorul general despre clasarea dosarului privind O.U.G nr. 13

Potrivit News.ro, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, marți, că procurorii au hotărât să claseze dosarul privind O.U.G nr. 13 pentru că ancheta nu poate depăși limitele de constituționalitate, iar procurorii sunt obligați să respecte deciziile Curții Constituționale.

„Motivarea acestei ordonanțe a fost făcută public, este cunoscută și este foarte clar că se întemeiază pe motivele deciziei Curții Constituționale, care ne indică faptul că ancheta nu poate trece de niște limite de constituționalitate. Acestea au fost motivele pentru care colegii noștri au dispus soluția de clasare. Colegii noștri, după ce au efectuat actele care mai trebuiau făcute în dosar, s-au raportat mereu la conținutul deciziei CCR. A fost hotărârea lor de a opri ancheta și de a clasa dosarul în aceste condiții pentru a nu depăși limitele de constituționalitate care sunt foarte clar arătate în conținutul deciziei. Procurorii sunt magistrați independenți și nu au de gând să facă altceva decât să respecte deciziile CCR, care sunt obligatorii pentru toată lumea”, a declarat Augustin Lazăr, scrie News.ro.

Conform aceleiași surse, ministrul justiției, Tudorel Toader, spune că decizia de clasare a dosarului era necesară și firească, pentru că procurorii nu pot ancheta procedura legislativă, ci doar faptele de drept comun, el considerând că a durat mult luarea acestei decizii.

„Decizia de clasare era necesară și firească. La sfârșitul lui martie, început de aprilie spuneam că procurorul nu poate continua cercetările împotriva deciziei Curții Constituționale. Soluția de clasare este cât se poate de firească, păcat de faptul că a durat atât de mult. Curtea Constituțională a statuat prin decizie faptul că procurorul nu poate ancheta oportunitatea, constituționalitatea, procedura legislativă. Faptele de drept comun rămân în sarcina procurorului”, a declarat Tudorel Toader.


Update 26 iunie 2017: Dosarul O.U.G nr. 13, clasat de Parchetul General

Ancheta în dosarul O.U.G 13 s-a închis fără vinovați. Procurorii de la Parchetul General au clasat cercetările pentru favorizarea făptuitorului, distrugere de probe și fals intelectual, începute inițial la Direcția Națională Anticorupție, în februarie, informează Digi24.

Ancheta privind O.U.G 13 a ajuns la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCj), după ce DNA a clasat fapta pentru care a început investigația din lipsă de probe concludente și a disjuns dosarul pe care apoi l-a trimis către PÎCCJ cu alte noi cinci acuzații, scrie Digi24.


 Update 13 iunie 2017 Proiectul privind grațierea – pe ordinea de zi de luni a Comisiei juridice

Proiectul de lege pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate ar putea fi discutat, luni, in Comisia juridica a Camerei Deputatilor, acesta fiind pe ordinea de zi a sedintei comisiei informează Hotnews.ro.

Termenul de depunere a raportului comisiei juridice este 20 iunie potrivit informațiilor furnizate de Agerpres.

Înregistrat la Senat la 1 februarie 2017, proiectul de lege al Guvernului privind grațierea unor pedepse a fost dezbătut și amendat semnificativ în Comisia juridică fiind întocmit un raport de admitere pe 8 mai conform Digi24.


Update 23 mai 2017 Legea grațierii a fost adoptată tacit în Senat

Proiectul legii grațierii a fost adoptat tacit în Senat marți, 23 mai 2017, astfel că el va ajunge la Camera Deputaților, camera decizională, în forma inițială, propusă de Guvern, scrie HotNews.ro.

Legea grațierii nu a fost revizuită în Senat, deoarece nu a fost transmis la timp raportul Comisiei juridice către conducerea Camerei Superioare, iar aceasta a refuzat punerea proiectului pe ordinea de zi a plenului, informează Agerpres.

Proiectul în forma inițială prevede faptul că grațierea nu se aplică pedepselor cu suspendare, iar infracțiunea de mărturie mincinoasă este exceptată de la grațiere, potrivit Digi24.


 

Update 4 mai 2017: Declarațiile oficialilor justiției cu privire la cele mai recente modificări ale legii grațierii

Reprezentanții Parchetului General, Consiliului Superior al Magistraturii sau Uniunii Naționale a Barourilor (UNBR), prezenți la ședința comisiei juridice a Senatului, s-au opus grațierii celor condamnați pentru infracțiuni de corupție – anunță Digi24.

Aceeași sursă a redat următoarele declarați, din cadrul comisiei juridice:

Domnul Ion Ilie Iordăchescu, reprezentantul UNBR a afirmat: „Cred că se face o mare greșeală în condițiile în care se grațiază aceste infracțiuni de corupție. Tocmai acest aspect a fost avut în vedere de spațiul public. Și când spun spațiul public, mă refer la toți reprezentanții din mass-media, la toți cetățenii acestei țări […] Această infracțiune de corupție, cum ar fi darea de mită, sau cealaltă – luarea de mită, sau traficul de influență nu se raportează neapărat la oamenii politici, se raportează la toți cetățenii acestei țări […] Veți sesiza că aceste infracțiuni de corupție apar și sunt sancționate de către Uniunea Europeană”.

Irina Kuglai, reprezentanta Parchetului General a spus: „Ministerul Public constată și ia act de faptul că infracțiunile de corupție constituie încă o problemă importantă la nivel național, în societatea românească. Nu avem strategii naționale pe 5 ani pentru combaterea furturilor din buzunare, nu avem strategii pe 5 ani pentru combaterea infracțiunulor de vătămare din culpă pe care le-ați grațiat, în schimb avem strategii cincinale în care sunt angajate toate instituțiile statului român, cu obligații punctuale interne și internaționale pentru combaterea infracțiunilor de corupție. De aceea, în planul de activitate al parchetului și în obiectivele Ministerului Public pe anii trecuți și pe anul în curs și cu siguranță pe anii următori, combaterea infracțiunilor de corupție se va reflecta ca o prioritate întrucât ea a fost stabilită ca prioritate de instituții ale statului român”.

Întrebat de președintele comisiei juridice a Senatului, reprezentantul Autorității Naționale a Penitenciarelor a declarat că de grațierea faptelor de corupție ar beneficia în acest moment 246 de persoane condamnate pentru astfel de fapte.

Potrivit unei declarații din dimineața zilei de 4 mai 2017, Ministerul Justiției susține în continuare proiectul inițial al Legii grațierii, în care condamnații pentru corupție nu erau eliberați – mai arată Digi24.

De asemenea, Ministrul a mai spus că lucrează și la un proiect prin care procedura eliberării condiționate să se desfășoare mai rapid.

Astfel, în condițiile în care senatorii din Comisia juridică au aprobat mai multe amendamente prin care s-ar include la grațiere și fapte de corupție, Tudorel Toader, ministrul justiției a precizat: „Precizez că Ministerul Jusției a dat aviz pe proiectul inițial al legii grațierii, care prevede pedepse mult mai reduse față de ceea ce s-a votat ieri, care nu se va aplica, dacă legea va fi adoptată, faptelor de corupție. Proiectul acela inițial pentru legea grațierii se va completa cu proiectul de lege privind recursul compensatoriu. Probabil vom iniția și un proiect prin care vom propune reducerea limitelor eliberării condiționate, a fracțiilor, iar diferența, restul de executat, să fie urmat de acea supraveghere electronică. După aceea, odată cu activitatea de modernizare a penitenciarelor, de construire a celor două penitenciare, de extindere a unora dintre ele, încercăm să răspundem cerințelor stabilite de Curtea Europeană prin decizia-pilot CEDO. Ministerul Justiției, așadar, susține forma inițială a proiectului de lege”.

Ulterior, ministrul Tudorel Toader a reafirmat că Ministerul Justiției nu susține amendamentele aduse proiectului Legii grațierii, referitoare la grațierea persoanelor condamante pentru fapte de corupție, precizând că are convingerea că, în final, va fi adoptată „o lege fără faptele de corupție” – potrivit News.ro.

Minsitrul justiției a adăugat că proiectul de lege privind grațierea va face parte din pachetul de măsuri de natură să răspundă cerințelor deciziei pilot pronunțate de CEDO: „Și avem în vedere acel proiect de lege privind recursul compensatoriu, avem în vedere posibilitatea, ca parte finală a pedepsei, să modificăm limitele de la liberarea condiționată și să introducem măsura supravegherii electronice, brățara aceea electronică. Plus, măsurile de logistică, de modernizare a penitenciarelor, de extindere a unor pavilioane din penitenciar, de construcția celor două penitenciare de la Berceni și de la Calafat. Vă asigur de faptul că, într-un termen scurt, vom veni cu foaia de parcurs pe care CEDO ne-a cerut-o prin decizia pilot”, a mai spus ministrul justiției.

Responsabilii din domeniul justiției au criticat amendamentele la legea grațierii votate miercuri în comisia juridică din Senat. Președintele Înaltei Curți și procurorul general al României au dat de înțeles că faptele incluse la grațiere sunt deosebit de grave, iar corupția nu are cum să fie grațiată – mai adaugă Digi24 redând declarațiile acestora după cum urmează:

La intrarea în sediul CSM, întrebat despre amendamentele aduse proiectului Legii grațierii, Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, 4 mai 2017, că se va crea un sentiment de insecuritate în public dacă prin lege se va stabili că pot fi grațiate și persoanele condamnate pentru fapte de corupție: „Aș dori să amintesc punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care spune că un asemenea act normativ va crea un sentiment de insecuritate în public”.

Procurorul general a reamintit că Ministerul Public a susținut acest punct de vedere și în Comisia juridică a Senatului și a precizat că există strategii ale Ministerului Justiției și ale instituțiilor care lucrează în domeniul justiției pentru a combate corupția: „Ele pot fi văzute pe site-ul Ministerului Justiției, sunt pe cinci ani și noi trebuie să ne înscriem pe acestă direcție a strategiilor cunoscute. Eu vă spun care sunt strategiile noastre, să vă spună alții de ce ar fi benefică (grațierea n.r.)” – transmite și News. ro.

Și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna Cristina Tarcea, a declarat joi, în legătură cu amendamentele la proiectul Legii grațierii, că infracțiunile de corupție au un nivel ridicat de pericol social și a subliniat că nu au fost grațiate niciodată până acum – relatează Digi24.

La intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Cristina Tarcea a spus că susține în continuare punctul de vedere exprimat de CSM: „Ca membru al Consiliul Superior al Magistraturii, nu pot decât să am același punct de vedere cu CSM”, a declarat doamna Tarcea, citată de News.ro.

Președintele ICCJ a mai spus că grațierea este o instituție prevăzută în Codul penal, care s-a aplicat rar de-a lungul timpului și, prin definiție, „s-a aplicat doar infracțiunilor cu grad de pericol social redus”.


Update 4 mai 2017: Grațierea persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție a primit vot favorabil din partea senatorilor juriști – s-a revenit asupra votului de miercuri

În ședința Senatului din data de 4 mai 2017, s-a revenit asupra votului de miercuri – nu se mai grațiază faptele de corupție, s-a respins grațierea abuzului în serviciu și conflictului de interese – anunță HotNews.

Astfel, Ședința comisiei juridice din Senat a continuat joi dezbaterile pe proiectul Legii grațierii și amendamentele depuse.

Momentan, proiectul este în dezbatere la comisia juridică.

Din punct de vedere procedural, când se finalizează dezbaterile și adoptarea modificărilor aduse, se va vota un raport – favorabil cu amendamente cel mai probabil – iar acesta va ajunge la votul în plenul Senatului. Apoi, proiectul intră în procedura legislativă la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

Potrivit sursei mai sus amintite, principalele momente și declarații au fost rediscutarea chestiunii grațierii femeilor însărcinate, cu privire la care s-a decis se vor grația cu jumătate pedepsele de la 6 până la 10 ani, cu condiția ca starea de graviditate  existe la momentul aplicării legii și încheierea ședinței.

Comisia juridică se va întruni luni de la 10:30 pentru a da un vot final pe raportul cu amendamente pe acest proiect și este posibil ca proiectul  intre la votul final în plenul Senatului luni dupăamiază.

Solicitarea revenirii asupra votului a aparținut senatorului Daniel Fenechiu – arată și Agerpres.

Argumentele acestuia țin de soluția diferită față de infracțiunile din Legea nr. 78/2000 și de declarațiilor publice apărute în urma votului de miercuri – informează Mediafax.

Propunerea a trecut cu cinci voturi pentru și patru abțineri – mai notează News.ro.

În acest moment, faptele de corupție nu mai pot fi grațiate așa cum se votase și se stabilise miercuri în Comisia juridică – concluzionează Digi24.


Update 3 mai 2017: Grațierea persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție a primit vot favorabil din partea senatorilor juriști

Comisia juridică a Senatului a adoptat miercuri, 3 mai 2017, amendamentele propuse de senatorii Traian Băsescu, Șerban Nicolae și Liviu Brăiloiu la proiectul de Lege privind grațierea – anunță News.ro.

Potrivit acestor amendamente cei condamnați la închisoare cu executare pentru dare sau luare de mită, trafic de influență sau cumpărare de influență urmează să fie grațiați sub rezerva achitării prejudiciului – adaugă Agerpres.

Supus la vot, amendamentul a fost aprobat cu cinci voturi „pentru” și trei „împotrivă” – informează și Mediafax.

În cadrul ședinței, reprezentanții magistraților s-au pronunțat împotriva acestei măsuri – arată Digi24.

Raportul Comisiei Juridice va fi supus votului plenului, după care proiectul va merge, spre dezbatere, la Camera Deputaților.

Astfel, Senatul este prima camera sesizată, Camera Deputaților fiind camera decizională.

Votul pentru propunere a fost dat în ciuda faptului reprezentanții CSM, ai Parchetului General și ai Uniunii Naționale a Barourilor au susținut faptele de corupție nu trebuie grațiate.

Comisia juridică din Senat trebuie adopte un raport cu modificări la acest proiect de lege urmând ca acesta intre în plen – notează Hotnews.


Update 5 aprilie 2017: Ministrul justiției. Probleme de actualitate privind activitatea Ministerului Justiției

Potrivit invitației emise de Ministerul Justiției în data de 4 aprilie 2017, domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, a susținut miercuri, 5 aprilie 2017, o conferință de presă cu tema Probleme de actualitate privind activitatea Ministerului Justiției.

Evenimentul a avut loc la sediul Ministerului Justiției, începând cu ora 10.00.

În cadrul acestei conferințe, ministrul justiției a anunțat că instituția pe care o conduce a elaborat proiectul de lege care transpune în legislația românească directiva europeană privind confiscarea extinsă – arată Digi24, adăugând și că directiva trebuia transpusă până în octombrie 2016, iar neîndeplinirea acestui obiectiv a determinat declanșarea procedurii de infrigement împotriva României.

Am elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului Penal și a Codului de Porcedură Penală pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Modificările la cele două coduri vizează strict, așa cum am mai declarat, punerea de acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale, nimic mai mult, nimic mai puțin. Am făcut modificările pentru punerea în acord atât cu deciziile de admitere pur și simplu și sunt și cele interpretative”, a declarat ministrul justiției, în cadrul conferinței de presă – potrivit Mediafax.

De asemenea, conform aceleiași surse ministerul justiției a elaborat proiectul de lege privind codurile penale, fără prag pentru abuzul în serviciu: „Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag pentru că în dispozitivul CCR nu se vorbește despre prag, Proiectul de lege îl voi pune să aibă aprobarea Guvernului și îl trimit în dezbatere publică, nu va fi ordonanță. Va trece la ambele camere și când va ajunge acolo unde se va întâlni cu domnul Iordache, având experiența de legiuitor, poate să intervină, în limita competențelor”.

Domnul Tudorel Toader a mai declarat că instituția a dat aviz negativ proiectului de lege din Parlament privind modificarea articolului 301 din Codul penal prin care angajarea rudelor la birourile parlamentare nu ar mai reprezenta conflict de interese, iar motivul acestui avizat negativ a fost tocmai faptul că are propriul proiect de modificare, care pune în acord articolul privind conflictul de interese cu decizia Curții Constituționale, în timp ce legiuitorul poate să adauge mai mult decât prevede o hotărâre a CCR – anunță și News.ro.

[Pentru mai multe informații referitoare la lipsa unui prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu și avizul negativ referitor la proiectul de lege privind modificarea conflictului de interese puteți verifica declarațiile integrale ale domnului Toader, furnizate de către Agerpres].

În seara zilei de 5 aprilie 2017, domnul Florin Iordache l-a contrazis pe succesorul său la conducerea Ministerului Justiției și a afirmat că trebuie stabilit un prag pentru abuzul în serviciu și a susținut din nou că decizia Curții Constituționale legată de abuzul în serviciu vorbește „foarte clar” despre stabilirea unui prag, fără a menționa însă în ce pasaj se spune acest lucru – menționează HotNews.

Urmează alte proiecte de lege care vor viza transpunerea altor directive – mai transmite HotNews în urma aceleiași conferințe a ministrului justiției din dimineața zilei de 5 aprilie 2017.

Lucram la pachetul de legi pentru justiție. Avem puncte de vedere de la bună parte din autoritățile implicate. Vom da drumul la proiectele de lege în dezbatere publică și în procedură parlamentară” – a mai afirmat domnul Tudorel Toader.

De asemenea, a anunțat și că Ministerul Justiției va face angajări, existând în acest moment 45 de posturi vacante, dar și că ministerul va lansa o revistă a instituției – potrivit aceleiași surse mai sus citate.

Cu privire la auditul extern pe care îl va dispune la Ministerul Public, DNA și DIICOT, ministrul a spus că această evaluare de fond a activității celor 3 parchete nu s-a făcut de peste 10 ani de zile: „Orice autoritate publică trece la un moment dat printr-o evaluare de fond. Când evaluezi pe cineva poți să evaluezi și pentru ce a făcut, și pentru ce nu a făcut, pentru inacțiuni. La debutul acestei evaluări veți fi anunțați” – a mai precizat domnul Toader.


Update 4 aprilie 2017: Ministrul justiției. Noi verificări ale activității Parchetului general, DNA și DIICOT

Ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a anunțat într-o apariție publică, în data de 3 aprilie 2017, că va dispune un audit extern la Parchetul instanței supreme, DNA și DIICOT, pentru a analiza activitatea procurorilor – potrivit News.ro.

Deși nu a stabilit momentul la care va declanșa auditul, ministrul justiției a declarat următoarele: După o procedură legală, voi dispune în calitate de ministru, un audit extern la cele trei structuri ale Ministerului Public, DNA, DIICOT și Înalta Curte”. 

Domnul Toader a arătat că auditul va stabili, între altele, numărul de dosare pe care le are fiecare procuror, termenele de soluționare, numărul de cazuri reclamate la CEDO, numărul de cetățeni care au stat în închisoare pe nedrept – precizează și Digi24

Ai număr de dosare, CEDO, și noi vorbim mereu de termen rezonabil în soluționarea unei cauze. Să vezi de la sesizare până la soluționare, să vezi rechizitorii, nu cumva unele să fie luate peste rând și altele să stea în așteptare, spre o dulce prescripție. Poți vedea numărul de inculpați, numărul de arestați, poți vedea numărul de cetățeni de-ai noștri care au stat în pușcărie pe nedrept”, a mai spus domnul Tudorel Toader.

Reamintim că ministrul a demarat cu câteva zile în urmă o altă evaluare a activității acestor instituții în baza articolul 132 din Constituție, pe care conform declarațiilor sale, domnul Toader a considerat-o necesară în urma sesizării unui derapaj, constat prin decizia Curții Constituționale. „N-am uitat și nu uit faptul că Legea specială, legea 303 permite evaluarea procurorilor, pe fond de data aceasta și voi dispune un audit extern, care să verifice, dar nu DNA-ul și Ministerul Public, ci și DIICOT-ul, pentru că procurorii din România, cei 2.650 de procurori funcționează, își desfășoară, își îndeplinesc competențele în structurile de bază ale Ministerului Public, parchete de pe lângă judecătorii, tribunale, curte, ce mai este, la DIICOT sau la DNA. Și atunci ai fi nedrept, dacă te duci la fond să te oprești la unii și să-i ocolești pe alții” – a menționat ministrul în apariția sa televizată.

Astfel, referitor la evaluarea DNA și a Parchetului General, ca urmare a anchetării O.U.G. nr. 13, ministrul justiției a explicat că decizia CCR, prin care s-a stabilit că există un conflict între puterile statului, nu atrage sancțiuni – anunță și Mediafax.


Update 29 martie 2017: Declarație de presă a ministrului justiției

Potrivit informării din data de 29 martie 2017, Ministerul Justiției a anunțat că la aceeași dată, la orele 18.00, domnul Tudorel TOADER, ministrul justiției, va susține o declarație de presă.

Evenimentul se va desfășura în Sala de Consiliu a Ministerului Justiției din Str. Libertății nr.16, Sector 5, București. Accesul presei în sală va fi permis începând cu orele 17.30.

Am transmis evenimentul prin intermediul Privesc.eu.

Potrivit comunicatului din data de 29 martie 2017, în urma conferinței de presă Ministerul public a publicat rezultatul evaluării activității procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr, precum și a procurorului șef al DNA, doamna Laura Codruța Koveși, cu specială raportare la efectele Deciziei nr. 68/2017 a Curții Constituționale a României.

Evaluând toți factorii de constituționalitate, de legalitate, de oportunitate, am apreciat că în acest moment nu este oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție și a procurorului șef DNA, a declarat, ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, la finalul conferinței de presă avute după încheierea evaluării activității parchetelor – potrivit Mediafax.

Ceea ce considerăm oportun în spiritul exigențelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente monitorizări, a unei obligații de raportare a activității pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, o autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul justiției și, repet, o voi exercita, fără ingerințe în independența procurorului de a da soluții pentru identificarea modului în care, pe viitor, procurorii înțeleg să respecte limitele de competență, să evite transformarea acțiunilor de prevenire, de combatare a fenomenului infracțional în acțiuni de natură să pună în pericol democrația, să afecteze drepturile și libertățile fundamentale. Această autoritate se va exercita, această monitorizare se va exercita, repet, fără știrbirea independenței procurorilor și ca un mecanism care să dea eficiență, consistență, prevederilor art. 132, alin. (1) din Constituție, de exercitare a autorității ministrului justiției asupra procurorilor, în acord așadar cu art. 132 din Constituție și în acord cu art. 69 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară”, a mai menționat domnul Tudorel Toader – arată și News.ro.

La fel ca și hotărârea CCR, care a determinat evaluarea în cauză, ministrul a subliniat că echilibrul constituțional „a fost restabilit de CCR prin pronunțarea deciziei, fără alte măsuri extraconstituționale”, respectiv faptul că „procurorii nu pot ancheta miniștri, parlamentari, autorități decidente în opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care îl adoptă, nu pot ancheta oportunitate, constituționalitate, circumstanțe” – precizează HotNews.

Potrivit documentului publicat de Ministerul Justiției: „Rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate ori a altor măsuri instituționale, în conformitate cu Constituția și legea” – anunță Digi24.

Redăm mai jos conținutul documentului astfel cum a fost publicat de către Ministerul Justiției.

[gview file=”http://www.just.ro/wp-content/uploads/2017/03/201703291732.pdf” height=”800px”]


Update 28 martie 2017: Ministrul justiției – întâlnire cu procurorul șef al DNA

Potrivit informării din data de 27 martie 2017, domnul Tudorel TOADER, ministrul justiției, a avut o întâlnire cu doamna Laura Codruța KOVESI, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, la sediul ministerului.

În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție.


Update 27 martie 2017: Amânarea publicării rezultatelor anchetei ministrului justiției cu privire la DNA și Ministerul Public

Ministrul justiției amână anunțarea rezultatului evaluării procurorilor-șefi, potrivit Digi24.

Am făcut evaluările, cele 14 zile s-au împlinit chiar de aseară, voi proroga termenul cu două zile, dat fiind că am fost la Bruxelles, astăzi voi avea o întrevedere cu ambasadorul SUA, voi pleca din nou la Bruxelles. Miercuri, la orele prânzului, voi organiza o conferință de presă, vă voi invita și vă voi da toate amănuntele”, a spus Tudorel Toader, la intrarea în sediul Ministerului Justiției, luni, 27 martie 2017.

Întrebat dacă în cadrul acestei evaluări s-a întâlnit și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, după discuțiile pe care le-a avut cu procurorul general al României, domnul Augustin Lazăr, ministrul justiției a evitat un răspuns, arătând doar ca și această informație va fi comunicată tot miercuri, în conferința de presă – relatează aceeași sursă.


Update 22 martie 2017: Precizări recente ale ministrului justiției cu privire la Legea pentru grațierea unor pedepse

Dezbaterile privind Legea grațierii au fost amânate pentru a doua oară la cererea ministrului justiției, domnul Tudorel Toader – anunță Digi24.

Astfel, proiectul legii grațierii va fi discutat din nou de senatorii juriști peste trei săptămâni, în data de 11 aprilie 2017 – a arătat și Mediafax.

De asemenea, domnul Toader, a anunțat, în data de 21 martie 2017, că executivul va prezenta un draft de proiect de lege privind măsuri complementare grațierii, care să rezolve problemele din penitenciare – potrivit News.ro.

În data de 22 martie 2017, în fata membrilor Comisiei LIBE, ministrul justiției a mai spus că: „Grațierea nu este soluția-miracol care să rezolve în prezent și pe viitor problema supraaglomerării în penitenciare” – precizează Hotnews.

La dezbaterea de la această dată, pe tema democrației și a justiției din Romania din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, domnul Toader a afirmat că a cerut în Parlament, „amânarea proiectului de lege privind grațierea, pentru ca Guvernul să vină cu măsuri complementare”.

Cu aceeași ocazie, ministrul justiției a adăugat următoarele: „Avem 27.234 de deținuți în penitenciare, avem perspectiva (…) unei decizii-pilot de la CEDO, o perspectivă deloc plăcută de a fi condamnați. Vom face toate diligențele pentru a vedea cum putem să obținem ridicarea MCV” – potrivit aceleiași surse.

În final, reamintim că în data de 21 martie 2017, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului pe tema Legii grațierii, ministrul justiției a declarat următoarele: „Grațierea nu este o instituție decorativă, ci este un instrument de politică penală pe care legiuitorul îl folosește atunci când apreciază. Întrebarea este: ne aflăm în momentul în care legiuitorul ar trebui să aprecieze necesitatea, oportunitatea grațierii? Aici sunt două răspunsuri: grațierea poate fi acordată într-un moment de grație socială, când legiuitorul vine și iartă condamnații pentru pedepse, sau poate veni într-un moment în care, pe de o parte, are componenta de iertare, pe de altă parte are componenta de rezolvare a unei probleme sociale”.

Conform afirmațiilor domnului Toader, ar fi nevoie ca o măsură a grațierii pentru rezolvarea problemelor din penitenciare, aceasta neputând să reprezinte doar un act de clemență: „Un condamnat, oricât ar fi el de condamnat, vinovat, a primit o pedeapsă, dar ea trebuie executată în niște condiții, standarde, care să nu îl degradeze ca personalitate, să nu îi înfrângă demnitatea, să nu îi pună în pericol sănătatea sau chiar viața”.


Update 21 martie 2017: Senatul discută din nou Legea pentru grațierea unor pedepse

Legea grațierii intră din nou în dezbaterea Comisiei juridice din Senat – anunță Digi24.

Amendamentul prin care se grațiază faptele de corupție nu a fost retras. Domnul Tudorel Toader propune amânarea proiectului – arată HotNews.

Transmitem live discuțiile din Senat prin intermediul Privesc.eu.

Proiectul Guvernului este însoțit de amendamente controversate, cele mai multe dintre ele depuse de șeful Comisiei, domnul Șerban Nicolae.

Conform acestor propuneri se are în vedere și grațierea sau reducerea unor pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție.

Astfel, urmează să poată fi grațiate și pedepse pentru infracțiuni ca: favorizarea făptuitorului, luarea și darea de mită, traficul de influență, abuzul în serviciu, pedepsele de până la 3 ani în întregime, cu trei ani, pedepsele de până la 7 ani.


Update 21 februarie 2017: Senatul discută Legea pentru grațierea unor pedepse

Legea pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate este discutată în ședința Comisiei juridice din cadrul Senatului.

Transmitem live aceste discuții prin intermediul Privesc.eu.

În cadrul discuțiilor privind promovarea legii, inițiatorul acesteia, Ministerul Justiției, aduce drept argument condamnările decise de CEDO în cazul României, peste 500 în ultimii cinci ani, dar și iminența unei decizii-pilot, care să oblige țara noastră să rezolve problema supraaglomerării închisorilor.

Astfel, vor beneficia de grațiere unii deținuți care au pedepse de până la 5 ani de închisoare, cum ar fi deținuții care au în îngrijire minori mai mici de 14 ani și sunt singurii întreținători ai familiei.

De asemenea, femeile însărcinate vor beneficia de înjumătățirea anilor de închisoare.

Pedepsele care privesc infracțiunile de corupție și cele de violență nu vor face obiectul grațierii – arată Digi24.

Update 21 februarie 2017: Camera Deputaților a aprobat O.U.G. nr. 14/2017 și a respins O.U.G. nr. 13/2017

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, în data de 21 februarie 2017, cu 292 de voturi „pentru” și o abținere, legea de aprobare a O.U.G. nr. 14/2017, prin care a fost abrogată O.U.G. nr. 13, precum și Legea de respingere a O.U.G. nr. 13/2017, care a întrunit 291 de voturi „pentru” și trei abțineri – potrivit News.ro.

Update 21 februarie 2017: Comisia Juridică a Camerei Deputaților – vot cu privire la O.U.G. nr. 14/2017 în data de 21 februarie 2017

Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 14/2017 să intre la votul final al plenului în data de 21 februarie 2017, sub rezerva primirii Raportului de la Comisia juridică – arată Mediafax.

De asemenea, Comisia juridică a Camerei Deputaților va elabora și un Raport.

Astfel, reamintim că O.U.G nr. 14 a fost adoptată, în 13 februarie 2017 în Comisia juridică din Senat (vezi mai jos update-ul din data menționată). O parte din senatori au cerut atunci discutarea „la pachet” a celor două ordonanțe. Două amendamente au fost admise și două respinse, fiind vorba de detalii privind corelarea unor texte: „O modificare la art. 25, alin. 5 și la art. 215 indice 1. E vorba de detalii tehnice”, a explicat președintele Comisiei, domnul Șerban Nicolae.

Așa fiind, la începutul ședinței dedicată O.U.G. nr. 14/2017, s-a propus introducerea pe ordinea de zi și a ordonanței nr. 13/2017 – informează aceeași sursă.


Update 20 februarie 2017: Comisia Juridică a Senatului a respins O.U.G. nr. 13/2017

Comisia juridică a Senatului a votat în data de 20 februarie 2017, un amendament prin care Legea de respingere a O.U.G. nr. 13/2017 să aibă un singur articol, respectiv: „Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 din Codul Penal și a Legii 135/2010 privind Codul de Procedură penală” – informează Mediafax.

Astfel, Senatul a votat modificarea proiectului de lege privind O.U.G. nr. 13/2017, pentru ca legea să fie una de respingere a acestei O.U.G., amendamentul mai sus amintit fiind admis cu șapte voturi pentru și patru împotrivă.

De asemenea, a existat și o solicitare de retragere a actului normativ, mai arată aceeași sursă.


Update 17 februarie 2017: Senatul – vot cu privire la O.U.G. nr. 13/2017 în data de 20 februarie 2017

Controversata Ordonanță de urgență nr. 13/2017, abrogată prin O.U.G. nr. 14/2017, ar putea să își încheie luni parcursul legislativ în Senat, unde se va vota fie aprobarea, fie respingerea acesteia. Comisia juridică din Senat a fost convocată pentru data de 20 februarie 2017, la ora 12:00, cu un singur punct pe ordinea de zi – legea de aprobare a O.U.G. nr. 13/2017 – anunță HotNews.

Ordonanța urmează să fie trimisă apoi la Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.


Update 14 februarie 2017: Senatul a adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 14/2017

Ordonanța de urgență nr. 14/2017 a fost adoptată după dezbateri aprinse în Senat. Opoziția a cerut și respingerea O.U.G. 13/2017 „ca o dovadă de bună-credință a majorității” – potrivit Mediafax.

Astfel, Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 14/2017 pentru abrogarea O.U.G. nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Anterior, majoritatea parlamentară a respins cererile partidelor din opoziție, care solicitau și respingerea O.U.G. nr. 13/2017, simultan cu O.U.G. nr. 14/2017.

Raportul favorabil cu amendamente întocmit luni, 13 februarie 2017, de Comisia juridică a fost asumat de plenul Senatului cu 120 de voturi „pentru”- arată Agerpres.

De asemenea, a mai precizat și faptul că proiectul legislativ are un caracter organic și a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 118 voturi „pentru”.


Update 13 februarie 2017: Comisia de constituționalitate a Senatului – aviz favorabil respingerii O.U.G. nr. 13/2017 și aprobării O.U.G. nr. 14/2017

În data de 13 februarie 2017, Comisia de constituționalitate a Senatului a dat luni aviz favorabil pentru respingerea O.U.G. nr. 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale. De asemenea, comisia a dat aviz favorabil Ordonanței nr. 14 care abrogă O.U.G. nr. 13/2017 – potrivit Agerpres.

Astfel, Comisia a amendat primul act normativ, inițiat de Guvern, chiar în titlul său — „Proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Codurilor penale” devenind „Proiect de lege de respingere a O.U.G. nr. 13/2017”.

În continuare procedurii normative, Comisia juridică va face un raport cu privire la cele două acte normative, acestea urmând să fie dezbătute și votate în plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.


Update 9 februarie 2017: CCR a respins cererea Av. Poporului privind O.U.G. nr. 13/2017

Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale.

„În asemenea cauze noi verificăm prima dată legalitatea sesizării și în al doilea rând, admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptățit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanță care era în vigoare. În ceea ce privește admisibilitatea, noi verificăm constituționalitatea legilor și ordonanțelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere, vă rog să constatați că O.U.G. nr. 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului și din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă ordonanța a întrunit condițiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond. În aceste condiții, am luat decizia cu majoritate de voturi să respingem sesizarea Avocatului Poporului ca devenită inadmisibilă pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a explicat Valer Dorneanu.

În timpul ședinței care a precedat deliberarea judecătorilor, reprezentanta Avocatului Poporului a susținut în față judecătorilor constituționali argumentele din sesizarea trimisă de Victor Ciorbea împotriva O.U.G. nr. 13/2017 – inexistența situației extraordinare sau a urgențeiși a criticat reconfigurarea infracțiunii de abuz în serviciu care, în opinia sa, încalcă jurisprudența CCR în materie – a precizat Agerpres.

👍Vezi și CCR respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 13/2017


Update 9 februarie 2017: CCR discută cererea Av. Poporului privind O.U.G. nr. 13/2017

Curtea Constituțională a României discută cererea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind neconstituționalitatea ordonanței de urgență referitoarea la modificarea Codurilor penale.

Transmitem live aceste discuții prin intermediul privesc.eu.


Update 6 februarie 2017: Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

Prin comunicatul de presă din data de 3 februarie 2017, Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a făcut următoarele precizări în legătură cu sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 13/2017:

Verificând prevederile ordonanței publicate în Monitorul Oficial și precedentul despre care mi-a amintit domnul Președinte în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu dânsul, am constatat încă din ziua de miercuri, 1 februarie 2017, că am calitatea procesuală activă de a sesiza CCR deoarece o parte a O.U.G. nr. 13/2017 a intrat în vigoare și există și un precedent în jurisprudența Curții. În aceeași zi am decis să sesizez Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate. În context, îi mulțumesc domnului Președinte pentru precizarea făcută în legătură cu existența acelui precedent.

Independent de decizia pe care am luat-o, am primit aseară de la domnul Procuror General o scrisoare prin care mă ruga să iau în considerare unele critici de neconstituționalitate. Am avut în vedere și acest document, unele idei au fost preluate chiar în textul excepției, celelalte nu am reușit să le examinăm, dar am atașat documentul la excepția propriu-zisă, cu solicitarea ca CCR să le aibă în vedere.

Prin urmare, după o atentă examinare a tuturor argumentelor, am ridicat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 13/2017”.

În legătură cu criticile de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a făcut următoarele mențiuni privind cele mai relevante argumente:

Am reținut o primă critică ce vizează elemente extrinseci Ordonanței de urgență. Ea se referă la neîndeplinirirea cerințelor referitoare la existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanțe de urgență. Spre pildă, Guvernul menționează în nota de fundamentare ca unul dintre motive faptul că este necesară implementarea unei directive a Uniunii Europene. Verificând acea directivă, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018, prin urmare este un termen suficient de lung pentru a putea fi dezbătută această chestiune în cadrul Parlamentului, pe baza unui proiect de lege. Deci nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență. În legătură cu acest aspect, Curtea Constituțională a precizat, în unele decizii mai vechi, că se justifică utilizarea Ordonanței de urgență în situația în care ar fi declanșată procedura de infrigement împotriva Statului Român, ceea ce nu este cazul în speță. Și aș mai aduce un argument, cel legat de faptul că, în privința unora dintre aspectele invocate la capitolul urgență există cel puțin două proiecte de lege în dezbaterea Parlamentului, în derularea procedurii parlamentare astfel încât nici aceste aspecte invocate în nota de fundamentare nu justifică întrunirea condițiilor extrinseci despre care am vorbit și anume a existenței urgenței și a caracterului excepțional care să permită adoptarea Ordonanței de urgență.

Privitor la elemente intrinseci. Câteva chestiuni care vizează acel abuz în serviciu. Este adevărat că avem o Decizie a Curții Constituționale și că prin Ordonanța de urgență s-a ținut seama de cerințele formulate în acea Decizie. Dar în Ordonanța de urgență se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci se spune că ori prejudiciul este mai mare de 200 000 de lei, ori se aduce o asemenea vătămare, despre care vorbeam. În schimb, legiuitorul delegat, respectiv Guvernul nu definește, în cuprinsul Ordonanței de urgență, ce înseamnă această vătămare gravă. Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine care este contrar cerințelor constituționale în materie și cu atât mai mult în materie de legiferare penală”.

De asemenea, pentru a vedea o serie de alte argumente puteți consulta motivația juridică ce a stat la baza deciziei Avocatului Poporului.


3 februarie 2017: Avocatul Poporului a atacat la CCR O.U.G. nr. 13/2017

În data de 3 februarie 2017, Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a atacat la CCR ordonanța de modificare a codurilor penale. În opinia sa, invocarea caracterului urgent în raport cu aplicarea unei directive europene nu se justifică, în condițiile în care respectiva directivă trebuie să intre în vigoare în aprilie 2018, astfel încât există suficient timp pentru dezbaterea sa în Parlament – potrivit HotNews.

Acest demers vine în urma unei solicitări emise de către PÎCCJ.

Reamintim că CSM și președintele Klaus Iohannis au sesizat, de asemenea, Curtea Constituțională în privința conflictului constituțional dintre puterea executivă și cea judecătorească.

În plus, Procurorul general Augustin Lazăr a declarat că în cursul zilei de 3 februarie 2017 va ataca și el în instanță O.U.G. de modificare a codurilor penale, potrivit HotNews.

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat anterior  Guvernul nu renunță la ordonanța de modificare a codurilor penale.

[UPDATE: CCR. Un număr de 31 de dispoziții din legea de modificare a Codului penal, neconstituționale] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017 was last modified: decembrie 18th, 2018 by Universul Juridic

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor: