[UPDATE: Ministrul justiţiei. Întâlnire cu procurorul șef al DNA] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

Universul Juridic
28 Mar 2017
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele(Nici un vot momentan)
Vizualizari: 3836

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 28 martie 2017: Ministrul justiției – întâlnire cu procurorul șef al DNA

Potrivit informării din data de 27 martie 2017, domnul Tudorel TOADER, ministrul justiției, a avut o întâlnire cu doamna Laura Codruța KOVESI, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, la sediul ministerului.

În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție.


Update 27 martie 2017: Amânarea publicării rezultatelor anchetei ministrului justiției cu privire la DNA și Ministerul Public

Ministrul justiției amână anunțarea rezultatului evaluării procurorilor-șefi, potrivit Digi24.

Am făcut evaluările, cele 14 zile s-au împlinit chiar de aseară, voi proroga termenul cu două zile, dat fiind că am fost la Bruxelles, astăzi voi avea o întrevedere cu ambasadorul SUA, voi pleca din nou la Bruxelles. Miercuri, la orele prânzului, voi organiza o conferință de presă, vă voi invita și vă voi da toate amănuntele”, a spus Tudorel Toader, la intrarea în sediul Ministerului Justiției, luni, 27 martie 2017.

Întrebat dacă în cadrul acestei evaluări s-a întâlnit și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, după discuțiile pe care le-a avut cu procurorul general al României, domnul Augustin Lazăr, ministrul justiției a evitat un răspuns, arătând doar ca și această informație va fi comunicată tot miercuri, în conferința de presă – relatează aceeași sursă.


Update 22 martie 2017: Precizări recente ale ministrului justiției cu privire la Legea pentru grațierea unor pedepse

Dezbaterile privind Legea grațierii au fost amânate pentru a doua oară la cererea ministrului justiției, domnul Tudorel Toader – anunță Digi24.

Conferinta raspunderea executorului judecatoresc

Astfel, proiectul legii grațierii va fi discutat din nou de senatorii juriști peste trei săptămâni, în data de 11 aprilie 2017 – a arătat și Mediafax.

De asemenea, domnul Toader, a anunțat, în data de 21 martie 2017, că executivul va prezenta un draft de proiect de lege privind măsuri complementare grațierii, care să rezolve problemele din penitenciare – potrivit News.ro.

În data de 22 martie 2017, în fata membrilor Comisiei LIBE, ministrul justiției a mai spus că: „Grațierea nu este soluția-miracol care să rezolve în prezent și pe viitor problema supraaglomerării în penitenciare” – precizează Hotnews.

La dezbaterea de la această dată, pe tema democrației și a justiției din Romania din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, domnul Toader a afirmat că a cerut în Parlament, „amânarea proiectului de lege privind grațierea, pentru ca Guvernul să vină cu măsuri complementare”.

Cu aceeași ocazie, ministrul justiției a adăugat următoarele: „Avem 27.234 de deținuți în penitenciare, avem perspectiva (…) unei decizii-pilot de la CEDO, o perspectivă deloc plăcută de a fi condamnați. Vom face toate diligențele pentru a vedea cum putem să obținem ridicarea MCV” – potrivit aceleiași surse.

În final, reamintim că în data de 21 martie 2017, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului pe tema Legii grațierii, ministrul justiției a declarat următoarele: „Grațierea nu este o instituție decorativă, ci este un instrument de politică penală pe care legiuitorul îl folosește atunci când apreciază. Întrebarea este: ne aflăm în momentul în care legiuitorul ar trebui să aprecieze necesitatea, oportunitatea grațierii? Aici sunt două răspunsuri: grațierea poate fi acordată într-un moment de grație socială, când legiuitorul vine și iartă condamnații pentru pedepse, sau poate veni într-un moment în care, pe de o parte, are componenta de iertare, pe de altă parte are componenta de rezolvare a unei probleme sociale”.

Conform afirmațiilor domnului Toader, ar fi nevoie ca o măsură a grațierii pentru rezolvarea problemelor din penitenciare, aceasta neputând să reprezinte doar un act de clemență: „Un condamnat, oricât ar fi el de condamnat, vinovat, a primit o pedeapsă, dar ea trebuie executată în niște condiții, standarde, care să nu îl degradeze ca personalitate, să nu îi înfrângă demnitatea, să nu îi pună în pericol sănătatea sau chiar viața”.


Update 21 martie 2017: Senatul discută din nou Legea pentru grațierea unor pedepse

Legea grațierii intră din nou în dezbaterea Comisiei juridice din Senat – anunță Digi24.

Amendamentul prin care se grațiază faptele de corupție nu a fost retras. Domnul Tudorel Toader propune amânarea proiectului – arată HotNews.

Transmitem live discuțiile din Senat prin intermediul Privesc.eu.

Proiectul Guvernului este însoțit de amendamente controversate, cele mai multe dintre ele depuse de șeful Comisiei, domnul Șerban Nicolae.

Conform acestor propuneri se are în vedere și grațierea sau reducerea unor pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție.

Astfel, urmează să poată fi grațiate și pedepse pentru infracțiuni ca: favorizarea făptuitorului, luarea și darea de mită, traficul de influență, abuzul în serviciu, pedepsele de până la 3 ani în întregime, cu trei ani, pedepsele de până la 7 ani.


Update 21 februarie 2017: Senatul discută Legea pentru grațierea unor pedepse

Legea pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate este discutată în ședința Comisiei juridice din cadrul Senatului.

Transmitem live aceste discuții prin intermediul Privesc.eu.

În cadrul discuțiilor privind promovarea legii, inițiatorul acesteia, Ministerul Justiției, aduce drept argument condamnările decise de CEDO în cazul României, peste 500 în ultimii cinci ani, dar și iminența unei decizii-pilot, care să oblige țara noastră să rezolve problema supraaglomerării închisorilor.

Astfel, vor beneficia de grațiere unii deținuți care au pedepse de până la 5 ani de închisoare, cum ar fi deținuții care au în îngrijire minori mai mici de 14 ani și sunt singurii întreținători ai familiei.

De asemenea, femeile însărcinate vor beneficia de înjumătățirea anilor de închisoare.

Pedepsele care privesc infracțiunile de corupție și cele de violență nu vor face obiectul grațierii – arată Digi24.

Update 21 februarie 2017: Camera Deputaților a aprobat O.U.G. nr. 14/2017 și a respins O.U.G. nr. 13/2017

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, în data de 21 februarie 2017, cu 292 de voturi „pentru” și o abținere, legea de aprobare a O.U.G. nr. 14/2017, prin care a fost abrogată O.U.G. nr. 13, precum și Legea de respingere a O.U.G. nr. 13/2017, care a întrunit 291 de voturi „pentru” și trei abțineri – potrivit News.ro.

Update 21 februarie 2017: Comisia Juridică a Camerei Deputaților – vot cu privire la O.U.G. nr. 14/2017 în data de 21 februarie 2017

Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 14/2017 să intre la votul final al plenului în data de 21 februarie 2017, sub rezerva primirii Raportului de la Comisia juridică – arată Mediafax.

De asemenea, Comisia juridică a Camerei Deputaților va elabora și un Raport.

Astfel, reamintim că O.U.G nr. 14 a fost adoptată, în 13 februarie 2017 în Comisia juridică din Senat (vezi mai jos update-ul din data menționată). O parte din senatori au cerut atunci discutarea „la pachet” a celor două ordonanțe. Două amendamente au fost admise și două respinse, fiind vorba de detalii privind corelarea unor texte: „O modificare la art. 25, alin. 5 și la art. 215 indice 1. E vorba de detalii tehnice”, a explicat președintele Comisiei, domnul Șerban Nicolae.

Așa fiind, la începutul ședinței dedicată O.U.G. nr. 14/2017, s-a propus introducerea pe ordinea de zi și a ordonanței nr. 13/2017 – informează aceeași sursă.


Update 20 februarie 2017: Comisia Juridică a Senatului a respins O.U.G. nr. 13/2017

Comisia juridică a Senatului a votat în data de 20 februarie 2017, un amendament prin care Legea de respingere a O.U.G. nr. 13/2017 să aibă un singur articol, respectiv: „Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 din Codul Penal și a Legii 135/2010 privind Codul de Procedură penală” – informează Mediafax.

Astfel, Senatul a votat modificarea proiectului de lege privind O.U.G. nr. 13/2017, pentru ca legea să fie una de respingere a acestei O.U.G., amendamentul mai sus amintit fiind admis cu șapte voturi pentru și patru împotrivă.

De asemenea, a existat și o solicitare de retragere a actului normativ, mai arată aceeași sursă.


Update 17 februarie 2017: Senatul – vot cu privire la O.U.G. nr. 13/2017 în data de 20 februarie 2017

Controversata Ordonanță de urgență nr. 13/2017, abrogată prin O.U.G. nr. 14/2017, ar putea să își încheie luni parcursul legislativ în Senat, unde se va vota fie aprobarea, fie respingerea acesteia. Comisia juridică din Senat a fost convocată pentru data de 20 februarie 2017,  la ora 12:00, cu un singur punct pe ordinea de zi – legea de aprobare a O.U.G. nr. 13/2017 – anunță HotNews.

Ordonanța urmează să fie trimisă apoi la Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.


Update 14 februarie 2017: Senatul a adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 14/2017

Ordonanța de urgență nr. 14/2017 a fost adoptată după dezbateri aprinse în Senat. Opoziția a cerut și respingerea O.U.G. 13/2017 „ca o dovadă de bună-credință a majorității” – potrivit Mediafax.

Astfel, Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 14/2017 pentru abrogarea O.U.G. nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Anterior, majoritatea parlamentară a respins cererile partidelor din opoziție, care solicitau și respingerea O.U.G. nr. 13/2017, simultan cu O.U.G. nr. 14/2017.

Raportul favorabil cu amendamente întocmit luni, 13 februarie 2017, de Comisia juridică a fost asumat de plenul Senatului cu 120 de voturi „pentru”- arată Agerpres.

De asemenea, a mai precizat și faptul că proiectul legislativ are un caracter organic și a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 118 voturi „pentru”.


Update 13 februarie 2017: Comisia de constituționalitate a Senatului  – aviz favorabil respingerii O.U.G. nr. 13/2017 și aprobării O.U.G. nr. 14/2017

În data de 13 februarie 2017, Comisia de constituționalitate a Senatului a dat luni aviz favorabil pentru respingerea O.U.G. nr. 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale. De asemenea, comisia a dat aviz favorabil Ordonanței nr. 14 care abrogă O.U.G. nr. 13/2017 – potrivit Agerpres.

Astfel, Comisia a amendat primul act normativ, inițiat de Guvern, chiar în titlul său — „Proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Codurilor penale” devenind „Proiect de lege de respingere a O.U.G. nr. 13/2017”.

În continuare procedurii normative, Comisia juridică va face un raport cu privire la cele două acte normative, acestea urmând să fie dezbătute și votate în plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.


Update 9 februarie 2017: CCR a respins cererea Av. Poporului privind O.U.G. nr. 13/2017

Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale.

„În asemenea cauze noi verificăm prima dată legalitatea sesizării și în al doilea rând, admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptățit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanță care era în vigoare. În ceea ce privește admisibilitatea, noi verificăm constituționalitatea legilor și ordonanțelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere, vă rog să constatați că O.U.G. nr. 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului și din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă ordonanța a întrunit condițiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond. În aceste condiții, am luat decizia cu majoritate de voturi să respingem sesizarea Avocatului Poporului ca devenită inadmisibilă pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a explicat Valer Dorneanu.

În timpul ședinței care a precedat deliberarea judecătorilor, reprezentanta Avocatului Poporului a susținut în față judecătorilor constituționali argumentele din sesizarea trimisă de Victor Ciorbea împotriva O.U.G. nr. 13/2017 – inexistența situației extraordinare sau a urgențeiși a criticat reconfigurarea infracțiunii de abuz în serviciu care, în opinia sa, încalcă jurisprudența CCR în materie – a precizat Agerpres.

👍Vezi și CCR respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 13/2017


Update 9 februarie 2017: CCR discută cererea Av. Poporului privind O.U.G. nr. 13/2017

Curtea Constituțională a României discută cererea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind neconstituționalitatea ordonanței de urgență referitoarea la modificarea Codurilor penale.

Transmitem live aceste discuții prin intermediul privesc.eu.


Update 6 februarie 2017: Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

Prin comunicatul de presă din data de 3 februarie 2017, Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a făcut următoarele precizări în legătură cu sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 13/2017:

Verificând prevederile ordonanței publicate în Monitorul Oficial și precedentul despre care mi-a amintit domnul Președinte în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu dânsul, am constatat încă din ziua de miercuri, 1 februarie 2017, că am calitatea procesuală activă de a sesiza CCR deoarece o parte a O.U.G. nr. 13/2017 a intrat în vigoare și există și un precedent în jurisprudența Curții. În aceeași zi am decis să sesizez Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate. În context, îi mulțumesc domnului Președinte pentru precizarea făcută în legătură cu existența acelui precedent.

Independent de decizia pe care am luat-o, am primit aseară de la domnul Procuror General o scrisoare prin care mă ruga să iau în considerare unele critici de neconstituționalitate. Am avut în vedere și acest document, unele idei au fost preluate chiar în textul excepției, celelalte nu am reușit să le examinăm, dar am atașat documentul la excepția propriu-zisă, cu solicitarea ca CCR să le aibă în vedere.

Prin urmare, după o atentă examinare a tuturor argumentelor, am ridicat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 13/2017”.

În legătură cu criticile de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a făcut următoarele mențiuni privind cele mai relevante argumente:

Am reținut o primă critică ce vizează elemente extrinseci Ordonanței de urgență. Ea se referă la neîndeplinirirea cerințelor referitoare la existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanțe de urgență. Spre pildă, Guvernul menționează în nota de fundamentare ca unul dintre motive faptul că este necesară implementarea unei directive a Uniunii Europene. Verificând acea directivă, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018, prin urmare este un termen suficient de lung pentru a putea fi dezbătută această chestiune în cadrul Parlamentului, pe baza unui proiect de lege. Deci nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență. În legătură cu acest aspect, Curtea Constituțională a precizat, în unele decizii mai vechi, că se justifică utilizarea Ordonanței de urgență în situația în care ar fi declanșată procedura de infrigement împotriva Statului Român, ceea ce nu este cazul în speță. Și aș mai aduce un argument, cel legat de faptul că, în privința unora dintre aspectele invocate la capitolul urgență există cel puțin două proiecte de lege în dezbaterea Parlamentului, în derularea procedurii parlamentare astfel încât nici aceste aspecte invocate în nota de fundamentare nu justifică întrunirea condițiilor extrinseci despre care am vorbit și anume a existenței urgenței și a caracterului excepțional care să permită adoptarea Ordonanței de urgență.

Privitor la elemente intrinseci. Câteva chestiuni care vizează acel abuz în serviciu. Este adevărat că avem o Decizie a Curții Constituționale și că prin Ordonanța de urgență s-a ținut seama de cerințele formulate în acea Decizie. Dar în Ordonanța de urgență se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci se spune că ori prejudiciul este mai mare de 200 000 de lei, ori se aduce o asemenea vătămare, despre care vorbeam. În schimb, legiuitorul delegat, respectiv Guvernul nu definește, în cuprinsul Ordonanței de urgență, ce înseamnă această vătămare gravă. Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine care este contrar cerințelor constituționale în materie și cu atât mai mult în materie de legiferare penală”.

De asemenea, pentru a vedea o serie de alte argumente puteți consulta motivația juridică ce a stat la baza deciziei Avocatului Poporului.


3 februarie 2017: Avocatul Poporului a atacat la CCR O.U.G. nr. 13/2017

În data de 3 februarie 2017, Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a atacat la CCR ordonanța de modificare a codurilor penale. În opinia sa, invocarea caracterului urgent în raport cu aplicarea unei directive europene nu se justifică, în condițiile în care respectiva directivă trebuie să intre în vigoare în aprilie 2018, astfel încât există suficient timp pentru dezbaterea sa în Parlament – potrivit HotNews.

Acest demers vine în urma unei solicitări emise de către PÎCCJ.

Reamintim că CSM și președintele Klaus Iohannis au sesizat, de asemenea, Curtea Constituțională în privința conflictului constituțional dintre puterea executivă și cea judecătorească.

În plus, Procurorul general Augustin Lazăr a declarat că în cursul zilei de 3 februarie 2017 va ataca și el în instanță O.U.G. de modificare a codurilor penale, potrivit HotNews.

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat anterior  Guvernul nu renunță la ordonanța de modificare a codurilor penale.

[UPDATE: Ministrul justiției. Întâlnire cu procurorul șef al DNA] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017 was last modified: martie 28th, 2017 by Universul Juridic

Recomandări

Revista de seară

Vezi tot

Abonează-te la newsletter

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.