[UPDATE: Raportul MCV – efectele O.U.G. nr. 13/2017 și modificările la legile justiției] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

16 Noi 2017
13 voturi, medie: 4,00 din 513 voturi, medie: 4,00 din 513 voturi, medie: 4,00 din 513 voturi, medie: 4,00 din 513 voturi, medie: 4,00 din 5 (13 votes, average: 4,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 19.179

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Update 16 noiembrie 2017: Raportul MCV – efectele O.U.G. nr. 13/2017 și modificările la legile justiției

Raportul privind progresele României în cadrul mecanismului de Cooperare și Verificare menționează tensiunile și efectele Ordonanței 13, emisă de Guvern în iarna acestui an. Legat de modificările la legile Justiției, Comisia Europeană insistă asupra importanței avizului Comisiei de la Veneția, potrivit informațiilor furnizate de Mediafax.

„În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situația politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern și sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea”, se arată în raportul MCV, publicat miercuri.

Pachet: Explicatiunea teoretica si practica a Dreptului Civil Roman. Set 14 Titluri - 11 Tomuri.

Vezi și Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de cooperare și verificare în domeniul justiției și luptei împotriva corupției

De asemenea, respectivul document face referire și la O.U.G. nr. 13/2017 – ordonanță care a provocat ample proteste la începutul acestui an: „Progresele pe care instituțiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupției au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanțe de urgență a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracțiuni de corupție, cum ar fi abuzul în serviciu, și a unei propuneri de act normativ vizând grațierea. Aceste măsuri au fost contestate prin proteste pe scară largă în întreaga țară. Deși ordonanța de urgență a fost abrogată de Guvern și, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spațiul public”, conform raportului MCV.

Totodată, nu sunt ignorate nici modificările la legile Justiției propuse de Tudorel Toader și reacțiile negative care au apărut odată cu punerea în discuție a acestora:

„Atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independența sistemului judiciar. Președintele României și societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă și o petiție prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraților din România. Cele trei legi ale justiției, care datează din 2004, reglementează statutul judecătorilor și al procurorilor, precum și organizarea și funcționarea instanțelor, a parchetelor și chiar a Consiliului Superior. Acestea au un impact direct asupra independenței sistemului judiciar și a sistemului de justiție în sens mai larg; legile ca atare au reprezentat un element important în evaluarea pozitivă efectuată de către Comisie în luna ianuarie. (…) Reacția negativă puternică din partea sistemului judiciar și din partea unor părți ale societății civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independența sistemului judiciar. Capacitatea Guvernului și a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent și constructiv cu privire la legile justiției va fi esențială”.

Recomandarea oficialilor Comisiei Europene este ca modificările la pachetul de legi să se facă ținând seama de avizul Comisiei de la Veneția.

„De exemplu, declarații publice din partea autorităților conform cărora întregul sistem judiciar este disfuncțional sau status quo-ul trebuie să fie «readus la normalitate». Acest lucru este în contradicție cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce privește continuarea reformei susținute de Consiliu, precum și cu necesitatea de a respecta independența sistemului judiciar”, mai arată MCV.

Sursa informației


Update 11 octombrie 2017: Tudorel Toader – „Căutăm pragul rezonabil pentru abuzul în serviciu”

Potrivit Mediafax, Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat, marți, 10 octombrie 2017, că se caută pragul rezonabil pentru abuzul în serviciu pentru a delimita răspunderea contravențională de cea penală, afirmând că va ține cont de Deciziile CCR și că Directiva europeană privind pragul de 10.000 de euro trebuie transpusă.

Cu privire la abuzul în serviciu din legislația noastră, au survenit două decizii ale CCR. Prima decizie – ce se înțelege prin sintagma «îndeplinește în mod defectuos» și CCR a stabilit că este vorba despre îndeplinirea, neîndeplinirea unei atribuțiuni prevăzută într-o lege sau într-o ordonanță. A doua decizie se referă la necesitatea delimitării gradului de pericol social, care să delimiteze formele răspunderii juridice: răspunderea contravențională de răspunderea penală. Vă repet, căutăm pragul rezonabil pentru a face delimitarea dintre răspunderea contravențională și răspunderea penală”, a afirmat Tudorel Toader, la Parlament, după ce a participat la comisia specială privind punerea în acord a legilor justiției, informează HotNews.ro.

Între timp, a fost adoptată o directivă care vorbește de un prag minim de 10.000 mii de euro, iar dacă fapta depășește 100.000 de euro, atunci fapta are o formă agravată”, a adăugat ministrul, potrivit informațiilor furnizate de Digi24.


Update 25 septembrie 2017: Comisia de la Veneția: „În niciun caz nu e vorba de un prag financiar la abuzul în serviciu”

Adevărul a solicitat Comisiei de la Veneția un punct de vedere privind pragul financiar la abuzul în serviciu.

Redăm mai jos textul solicitării și răspunsul trimis de Comisia de la Veneția:

 Textul solicitării

„În Codul Penal românesc, prevederea pentru abuz în serviciu este definită astfel: «Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcțție publică».

În sensul legii penale, prin funcționar public se înțelege orice persoană care are de-a face cu bani publici sau cu autoritate publică: președintele, parlamentarii, premierul, miniștrii, primarii, funcționarii publici profesioniști, administratorii companiilor de stat, magistrați, notari, executori jduecătorești etc.

Anul trecut, examinând această prevedere, Curtea Constituțională a României a decis că expresia „îndeplinește în mod defectuos” este prea largă și prea vagă și a stabilit că aceasta trebuie interpretată doar prin îndeplineșște cu încălcarea LEGII (însemnând un act emis de Parlament, nu norme legale inferioare, precum hotărâri de guvernb, ordine de ministru etc.).

În decizia sa, Curtea s-a bazat pe Rezooluția 1950/2013 a APCE și pe raportul Comisiei de la Veneția întocmit în pregătirea amintitei rezoluții. Ambele documente prevăd că ‘prevederi penale naționale prea largi și prea vagi privind abuzul în serviciu pot fi problematice.

Curtea a observat de asemenea că Rezoluția și raportul conțin urmnătoarea propoziție: Prevederile naționale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns și cu un prag înalt.

În aceste zile, Parlamentul României lucrează la redefinirea prevederii din Codul Penal privind abuzul în serviciu, cu scopul de a o pune în acord cu decizia Curții Constituționale. În plus față de corectarea caracterului vag al prevederii (prin înlocuirea sintagmei defectuos cu prin încălcarea legii), unii parlamentari vor să includă în prevedere un prag financiar pentru prejudiciul sau vătămarea produsă, un prag sub care abuzul în serviciu să nu mai fie deloc investigat sau pedepsit.

Cifra propusă de parlamentari este de aproximativ 50.000 de euro, societatea civilă cere salariul minim (300 de euro), e o întreagă dezbatere aici.

Sunt conștient că Rezoluția 1950/2013 și Raportul Comisiei de la Veneția s-au ocupat strict de responsabilitatea (politică și penală) a miniștrilor – și am citit ambele documente din această perspectivă: ca un instrument de a separa răspunderea politică de cea penală.

Dar rămâne un fapt că legiuitorii români vor să transpună concluziile acestor documente în Codul Penal, și nu în legea privind responsabilitatea ministerială (care este o normă separată).

Cu alte cuvinte, ei vor să extindă concluziile asupra tuturor funcționarilor publici (dintre care majoritatea nici nu au de luat decizii politice), și nu doar asupra miniștrilor. Unii observatori spun că aceasta ar putea fi o problemă (mai ales în domeniul achizițiilor publice).

Așadar, în acest context, întrebările noastre sunt: Care este înțelesul real al propoziției Prevederile naționale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns și aplicate cu un prag înalt? Este acesta un prag financiar?

Sau se referă mai degrabă la natura actului pe care un ministru (sau un funcționar public) îl are de îndeplinit? Sau există o altă interpretare a acesteia?”.

Răspunsul Comisiei de la Veneția

Purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneția, Panos Kakaviatos, ne-a confirmat primirea solicitării și ne-a comunicat că aceasta a fost transmisă persoanei care a supervizat întocmirea raportului.

După câteva zile, am primit răspunsul, pe care îl redăm integral, cu sublinierile pe care au ținut să le facă înșiși oficialii Comisiei de la Veneția:

«Raportul privind relația dintre responsabilitatea politică și penală a miniștrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situația miniștrilor»”.

Sursa informației


Update 5 iulie 2017: CCR dă undă verde „legii grațierii mascate”

Camera Deputaților a adoptat, pe 9 mai, cu 175 voturi „pentru”, 85 de voturi „împotrivă” și 20 de abțineri, proiectul care prevede că deținuții încarcerați în condiții inumane beneficiază de șase zile reduse din pedeapsă la 30 de zile de detenție, față de cele trei propuse de Guvern.

Deputații din Comisia juridică au adoptat un amendament la Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, care elimină obligativitatea supravegherii vizuale a deținuților în timpul efectuării convorbirilor telefonice, pe motiv că sistemul de comunicații din penitenciare va fi schimbat, permițând amplasarea telefoanelor în celule, ceea ce va face impractică aplicarea legii în actuala formă.

Un alt amendament adoptat de deputații juriști prevede că persoanele care renunță la remunerația pentru munca prestată în penitenciar vor putea beneficia de zile libere suplimentar. Astfel, se oferă sporuri suplimentare pentru eliberare deținuților care prestează muncă remunerată, neremunerată și pe timp de noapte.

Față de legea în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).

Sursa informației


Update 27 iunie 2017: Declarațiile procurorul general despre clasarea dosarului privind O.U.G nr. 13

Potrivit News.ro, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, marți, că procurorii au hotărât să claseze dosarul privind O.U.G nr. 13 pentru că ancheta nu poate depăși limitele de constituționalitate, iar procurorii sunt obligați să respecte deciziile Curții Constituționale.

„Motivarea acestei ordonanțe a fost făcută public, este cunoscută și este foarte clar că se întemeiază pe motivele deciziei Curții Constituționale, care ne indică faptul că ancheta nu poate trece de niște limite de constituționalitate. Acestea au fost motivele pentru care colegii noștri au dispus soluția de clasare. Colegii noștri, după ce au efectuat actele care mai trebuiau făcute în dosar, s-au raportat mereu la conținutul deciziei CCR. A fost hotărârea lor de a opri ancheta și de a clasa dosarul în aceste condiții pentru a nu depăși limitele de constituționalitate care sunt foarte clar arătate în conținutul deciziei. Procurorii sunt magistrați independenți și nu au de gând să facă altceva decât să respecte deciziile CCR, care sunt obligatorii pentru toată lumea”, a declarat Augustin Lazăr, scrie News.ro.

Conform aceleiași surse, ministrul justiției, Tudorel Toader, spune că decizia de clasare a dosarului era necesară și firească, pentru că procurorii nu pot ancheta procedura legislativă, ci doar faptele de drept comun, el considerând că a durat mult luarea acestei decizii.

„Decizia de clasare era necesară și firească. La sfârșitul lui martie, început de aprilie spuneam că procurorul nu poate continua cercetările împotriva deciziei Curții Constituționale. Soluția de clasare este cât se poate de firească, păcat de faptul că a durat atât de mult. Curtea Constituțională a statuat prin decizie faptul că procurorul nu poate ancheta oportunitatea, constituționalitatea, procedura legislativă. Faptele de drept comun rămân în sarcina procurorului”, a declarat Tudorel Toader.


Update 26 iunie 2017: Dosarul O.U.G nr. 13, clasat de Parchetul General

Ancheta în dosarul O.U.G 13 s-a închis fără vinovați. Procurorii de la Parchetul General au clasat cercetările pentru favorizarea făptuitorului, distrugere de probe și fals intelectual, începute inițial la Direcția Națională Anticorupție, în februarie, informează Digi24.

Ancheta privind O.U.G 13 a ajuns la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCj), după ce DNA a clasat fapta pentru care a început investigația din lipsă de probe concludente și a disjuns dosarul pe care apoi l-a trimis către PÎCCJ cu alte noi cinci acuzații, scrie Digi24.


 Update 13 iunie 2017 Proiectul privind grațierea – pe ordinea de zi de luni a Comisiei juridice

Proiectul de lege pentru gratierea unor pedepse si a unor masuri educative privative de libertate ar putea fi discutat, luni, in Comisia juridica a Camerei Deputatilor, acesta fiind pe ordinea de zi a sedintei comisiei informează Hotnews.ro.

Termenul de depunere a raportului comisiei juridice este 20 iunie potrivit informațiilor furnizate de Agerpres.

Înregistrat la Senat la 1 februarie 2017, proiectul de lege al Guvernului privind grațierea unor pedepse a fost dezbătut și amendat semnificativ în Comisia juridică fiind întocmit un raport de admitere pe 8 mai conform Digi24.


Update 23 mai 2017 Legea grațierii a fost adoptată tacit în Senat

Proiectul legii grațierii a fost adoptat tacit în Senat marți, 23 mai 2017, astfel că el va ajunge la Camera Deputaților, camera decizională, în forma inițială, propusă de Guvern, scrie HotNews.ro.

Legea grațierii nu a fost revizuită în Senat, deoarece nu a fost transmis la timp raportul Comisiei juridice către conducerea Camerei Superioare, iar aceasta a refuzat punerea proiectului pe ordinea de zi a plenului, informează Agerpres.

Proiectul în forma inițială prevede faptul că grațierea nu se aplică pedepselor cu suspendare, iar infracțiunea de mărturie mincinoasă este exceptată de la grațiere, potrivit Digi24.


 

Update 4 mai 2017: Declarațiile oficialilor justiției cu privire la cele mai recente modificări ale legii grațierii

Reprezentanții Parchetului General, Consiliului Superior al Magistraturii sau Uniunii Naționale a Barourilor (UNBR), prezenți la ședința comisiei juridice a Senatului, s-au opus grațierii celor condamnați pentru infracțiuni de corupție – anunță Digi24.

Aceeași sursă a redat următoarele declarați, din cadrul comisiei juridice:

Domnul Ion Ilie Iordăchescu, reprezentantul UNBR a afirmat: „Cred că se face o mare greșeală în condițiile în care se grațiază aceste infracțiuni de corupție. Tocmai acest aspect a fost avut în vedere de spațiul public. Și când spun spațiul public, mă refer la toți reprezentanții din mass-media, la toți cetățenii acestei țări […] Această infracțiune de corupție, cum ar fi darea de mită, sau cealaltă – luarea de mită, sau traficul de influență nu se raportează neapărat la oamenii politici, se raportează la toți cetățenii acestei țări […] Veți sesiza că aceste infracțiuni de corupție apar și sunt sancționate de către Uniunea Europeană”.

Irina Kuglai, reprezentanta Parchetului General a spus: „Ministerul Public constată și ia act de faptul că infracțiunile de corupție constituie încă o problemă importantă la nivel național, în societatea românească. Nu avem strategii naționale pe 5 ani pentru combaterea furturilor din buzunare, nu avem strategii pe 5 ani pentru combaterea infracțiunulor de vătămare din culpă pe care le-ați grațiat, în schimb avem strategii cincinale în care sunt angajate toate instituțiile statului român, cu obligații punctuale interne și internaționale pentru combaterea infracțiunilor de corupție. De aceea, în planul de activitate al parchetului și în obiectivele Ministerului Public pe anii trecuți și pe anul în curs și cu siguranță pe anii următori, combaterea infracțiunilor de corupție se va reflecta ca o prioritate întrucât ea a fost stabilită ca prioritate de instituții ale statului român”.

Întrebat de președintele comisiei juridice a Senatului, reprezentantul Autorității Naționale a Penitenciarelor a declarat că de grațierea faptelor de corupție ar beneficia în acest moment 246 de persoane condamnate pentru astfel de fapte.

Potrivit unei declarații din dimineața zilei de 4 mai 2017, Ministerul Justiției susține în continuare proiectul inițial al Legii grațierii, în care condamnații pentru corupție nu erau eliberați – mai arată Digi24.

De asemenea, Ministrul a mai spus că lucrează și la un proiect prin care procedura eliberării condiționate să se desfășoare mai rapid.

Astfel, în condițiile în care senatorii din Comisia juridică au aprobat mai multe amendamente prin care s-ar include la grațiere și fapte de corupție, Tudorel Toader, ministrul justiției a precizat: „Precizez că Ministerul Jusției a dat aviz pe proiectul inițial al legii grațierii, care prevede pedepse mult mai reduse față de ceea ce s-a votat ieri, care nu se va aplica, dacă legea va fi adoptată, faptelor de corupție. Proiectul acela inițial pentru legea grațierii se va completa cu proiectul de lege privind recursul compensatoriu. Probabil vom iniția și un proiect prin care vom propune reducerea limitelor eliberării condiționate, a fracțiilor, iar diferența, restul de executat, să fie urmat de acea supraveghere electronică. După aceea, odată cu activitatea de modernizare a penitenciarelor, de construire a celor două penitenciare, de extindere a unora dintre ele, încercăm să răspundem cerințelor stabilite de Curtea Europeană prin decizia-pilot CEDO. Ministerul Justiției, așadar, susține forma inițială a proiectului de lege”.

Ulterior, ministrul Tudorel Toader a reafirmat că Ministerul Justiției nu susține amendamentele aduse proiectului Legii grațierii, referitoare la grațierea persoanelor condamante pentru fapte de corupție, precizând că are convingerea că, în final, va fi adoptată „o lege fără faptele de corupție” – potrivit News.ro.

Minsitrul justiției a adăugat că proiectul de lege privind grațierea va face parte din pachetul de măsuri de natură să răspundă cerințelor deciziei pilot pronunțate de CEDO: „Și avem în vedere acel proiect de lege privind recursul compensatoriu, avem în vedere posibilitatea, ca parte finală a pedepsei, să modificăm limitele de la liberarea condiționată și să introducem măsura supravegherii electronice, brățara aceea electronică. Plus, măsurile de logistică, de modernizare a penitenciarelor, de extindere a unor pavilioane din penitenciar, de construcția celor două penitenciare de la Berceni și de la Calafat. Vă asigur de faptul că, într-un termen scurt, vom veni cu foaia de parcurs pe care CEDO ne-a cerut-o prin decizia pilot”, a mai spus ministrul justiției.

Responsabilii din domeniul justiției au criticat amendamentele la legea grațierii votate miercuri în comisia juridică din Senat. Președintele Înaltei Curți și procurorul general al României au dat de înțeles că faptele incluse la grațiere sunt deosebit de grave, iar corupția nu are cum să fie grațiată – mai adaugă Digi24 redând declarațiile acestora după cum urmează:

La intrarea în sediul CSM, întrebat despre amendamentele aduse proiectului Legii grațierii, Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, joi, 4 mai 2017, că se va crea un sentiment de insecuritate în public dacă prin lege se va stabili că pot fi grațiate și persoanele condamnate pentru fapte de corupție: „Aș dori să amintesc punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care spune că un asemenea act normativ va crea un sentiment de insecuritate în public”.

Procurorul general a reamintit că Ministerul Public a susținut acest punct de vedere și în Comisia juridică a Senatului și a precizat că există strategii ale Ministerului Justiției și ale instituțiilor care lucrează în domeniul justiției pentru a combate corupția: „Ele pot fi văzute pe site-ul Ministerului Justiției, sunt pe cinci ani și noi trebuie să ne înscriem pe acestă direcție a strategiilor cunoscute. Eu vă spun care sunt strategiile noastre, să vă spună alții de ce ar fi benefică (grațierea n.r.)” – transmite și News. ro.

Și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna Cristina Tarcea, a declarat joi, în legătură cu amendamentele la proiectul Legii grațierii, că infracțiunile de corupție au un nivel ridicat de pericol social și a subliniat că nu au fost grațiate niciodată până acum – relatează Digi24.

La intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii, doamna Cristina Tarcea a spus că susține în continuare punctul de vedere exprimat de CSM: „Ca membru al Consiliul Superior al Magistraturii, nu pot decât să am același punct de vedere cu CSM”, a declarat doamna Tarcea, citată de News.ro.

Președintele ICCJ a mai spus că grațierea este o instituție prevăzută în Codul penal, care s-a aplicat rar de-a lungul timpului și, prin definiție, „s-a aplicat doar infracțiunilor cu grad de pericol social redus”.


Update 4 mai 2017: Grațierea persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție a primit vot favorabil din partea senatorilor juriști – s-a revenit asupra votului de miercuri

În ședința Senatului din data de 4 mai 2017, s-a revenit asupra votului de miercuri – nu se mai grațiază faptele de corupție, s-a respins grațierea abuzului în serviciu și conflictului de interese – anunță HotNews.

Astfel, Ședința comisiei juridice din Senat a continuat joi dezbaterile pe proiectul Legii grațierii și amendamentele depuse.

Momentan, proiectul este în dezbatere la comisia juridică.

Din punct de vedere procedural, când se finalizează dezbaterile și adoptarea modificărilor aduse, se va vota un raport – favorabil cu amendamente cel mai probabil – iar acesta va ajunge la votul în plenul Senatului. Apoi, proiectul intră în procedura legislativă la Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională.

Potrivit sursei mai sus amintite, principalele momente și declarații au fost rediscutarea chestiunii grațierii femeilor însărcinate, cu privire la care s-a decis se vor grația cu jumătate pedepsele de la 6 până la 10 ani, cu condiția ca starea de graviditate  existe la momentul aplicării legii și încheierea ședinței.

Comisia juridică se va întruni luni de la 10:30 pentru a da un vot final pe raportul cu amendamente pe acest proiect și este posibil ca proiectul  intre la votul final în plenul Senatului luni dupăamiază.

Solicitarea revenirii asupra votului a aparținut senatorului Daniel Fenechiu – arată și Agerpres.

Argumentele acestuia țin de soluția diferită față de infracțiunile din Legea nr. 78/2000 și de declarațiilor publice apărute în urma votului de miercuri – informează Mediafax.

Propunerea a trecut cu cinci voturi pentru și patru abțineri – mai notează News.ro.

În acest moment, faptele de corupție nu mai pot fi grațiate așa cum se votase și se stabilise miercuri în Comisia juridică – concluzionează Digi24.


Update 3 mai 2017: Grațierea persoanelor condamnate pentru infracțiuni de corupție a primit vot favorabil din partea senatorilor juriști

Comisia juridică a Senatului a adoptat miercuri, 3 mai 2017, amendamentele propuse de senatorii Traian Băsescu, Șerban Nicolae și Liviu Brăiloiu la proiectul de Lege privind grațierea – anunță News.ro.

Potrivit acestor amendamente cei condamnați la închisoare cu executare pentru dare sau luare de mită, trafic de influență sau cumpărare de influență urmează să fie grațiați sub rezerva achitării prejudiciului – adaugă Agerpres.

Supus la vot, amendamentul a fost aprobat cu cinci voturi „pentru” și trei „împotrivă” – informează și Mediafax.

În cadrul ședinței, reprezentanții magistraților s-au pronunțat împotriva acestei măsuri – arată Digi24.

Raportul Comisiei Juridice va fi supus votului plenului, după care proiectul va merge, spre dezbatere, la Camera Deputaților.

Astfel, Senatul este prima camera sesizată, Camera Deputaților fiind camera decizională.

Votul pentru propunere a fost dat în ciuda faptului reprezentanții CSM, ai Parchetului General și ai Uniunii Naționale a Barourilor au susținut faptele de corupție nu trebuie grațiate.

Comisia juridică din Senat trebuie adopte un raport cu modificări la acest proiect de lege urmând ca acesta intre în plen – notează Hotnews.


Update 5 aprilie 2017: Ministrul justiției. Probleme de actualitate privind activitatea Ministerului Justiției

Potrivit invitației emise de Ministerul Justiției în data de 4 aprilie 2017, domnul prof. univ. dr. Tudorel TOADER, ministrul justiției, a susținut miercuri, 5 aprilie 2017, o conferință de presă cu tema Probleme de actualitate privind activitatea Ministerului Justiției.

Evenimentul a avut loc la sediul Ministerului Justiției, începând cu ora 10.00.

În cadrul acestei conferințe, ministrul justiției a anunțat că instituția pe care o conduce a elaborat proiectul de lege care transpune în legislația românească directiva europeană privind confiscarea extinsă – arată Digi24, adăugând și că directiva trebuia transpusă până în octombrie 2016, iar neîndeplinirea acestui obiectiv a determinat declanșarea procedurii de infrigement împotriva României.

Am elaborat proiectul de lege privind modificarea Codului Penal și a Codului de Porcedură Penală pentru punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale. Modificările la cele două coduri vizează strict, așa cum am mai declarat, punerea de acord a codurilor cu deciziile Curții Constituționale, nimic mai mult, nimic mai puțin. Am făcut modificările pentru punerea în acord atât cu deciziile de admitere pur și simplu și sunt și cele interpretative”, a declarat ministrul justiției, în cadrul conferinței de presă – potrivit Mediafax.

De asemenea, conform aceleiași surse ministerul justiției a elaborat proiectul de lege privind codurile penale, fără prag pentru abuzul în serviciu: „Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag pentru că în dispozitivul CCR nu se vorbește despre prag, Proiectul de lege îl voi pune să aibă aprobarea Guvernului și îl trimit în dezbatere publică, nu va fi ordonanță. Va trece la ambele camere și când va ajunge acolo unde se va întâlni cu domnul Iordache, având experiența de legiuitor, poate să intervină, în limita competențelor”.

Domnul Tudorel Toader a mai declarat că instituția a dat aviz negativ proiectului de lege din Parlament privind modificarea articolului 301 din Codul penal prin care angajarea rudelor la birourile parlamentare nu ar mai reprezenta conflict de interese, iar motivul acestui avizat negativ a fost tocmai faptul că are propriul proiect de modificare, care pune în acord articolul privind conflictul de interese cu decizia Curții Constituționale, în timp ce legiuitorul poate să adauge mai mult decât prevede o hotărâre a CCR – anunță și News.ro.

[Pentru mai multe informații referitoare la lipsa unui prag pentru infracțiunea de abuz în serviciu și avizul negativ referitor la proiectul de lege privind modificarea conflictului de interese puteți verifica declarațiile integrale ale domnului Toader, furnizate de către Agerpres].

În seara zilei de 5 aprilie 2017, domnul Florin Iordache l-a contrazis pe succesorul său la conducerea Ministerului Justiției și a afirmat că trebuie stabilit un prag pentru abuzul în serviciu și a susținut din nou că decizia Curții Constituționale legată de abuzul în serviciu vorbește „foarte clar” despre stabilirea unui prag, fără a menționa însă în ce pasaj se spune acest lucru – menționează HotNews.

Urmează alte proiecte de lege care vor viza transpunerea altor directive – mai transmite HotNews în urma aceleiași conferințe a ministrului justiției din dimineața zilei de 5 aprilie 2017.

Lucram la pachetul de legi pentru justiție. Avem puncte de vedere de la bună parte din autoritățile implicate. Vom da drumul la proiectele de lege în dezbatere publică și în procedură parlamentară” – a mai afirmat domnul Tudorel Toader.

De asemenea, a anunțat și că Ministerul Justiției va face angajări, existând în acest moment 45 de posturi vacante, dar și că ministerul va lansa o revistă a instituției – potrivit aceleiași surse mai sus citate.

Cu privire la auditul extern pe care îl va dispune la Ministerul Public, DNA și DIICOT, ministrul a spus că această evaluare de fond a activității celor 3 parchete nu s-a făcut de peste 10 ani de zile: „Orice autoritate publică trece la un moment dat printr-o evaluare de fond. Când evaluezi pe cineva poți să evaluezi și pentru ce a făcut, și pentru ce nu a făcut, pentru inacțiuni. La debutul acestei evaluări veți fi anunțați” – a mai precizat domnul Toader.


Update 4 aprilie 2017: Ministrul justiției. Noi verificări ale activității Parchetului general, DNA și DIICOT

Ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, a anunțat într-o apariție publică, în data de 3 aprilie 2017, că va dispune un audit extern la Parchetul instanței supreme, DNA și DIICOT, pentru a analiza activitatea procurorilor – potrivit News.ro.

Deși nu a stabilit momentul la care va declanșa auditul, ministrul justiției a declarat următoarele: După o procedură legală, voi dispune în calitate de ministru, un audit extern la cele trei structuri ale Ministerului Public, DNA, DIICOT și Înalta Curte”. 

Domnul Toader a arătat că auditul va stabili, între altele, numărul de dosare pe care le are fiecare procuror, termenele de soluționare, numărul de cazuri reclamate la CEDO, numărul de cetățeni care au stat în închisoare pe nedrept – precizează și Digi24

Ai număr de dosare, CEDO, și noi vorbim mereu de termen rezonabil în soluționarea unei cauze. Să vezi de la sesizare până la soluționare, să vezi rechizitorii, nu cumva unele să fie luate peste rând și altele să stea în așteptare, spre o dulce prescripție. Poți vedea numărul de inculpați, numărul de arestați, poți vedea numărul de cetățeni de-ai noștri care au stat în pușcărie pe nedrept”, a mai spus domnul Tudorel Toader.

Reamintim că ministrul a demarat cu câteva zile în urmă o altă evaluare a activității acestor instituții în baza articolul 132 din Constituție, pe care conform declarațiilor sale, domnul Toader a considerat-o necesară în urma sesizării unui derapaj, constat prin decizia Curții Constituționale. „N-am uitat și nu uit faptul că Legea specială, legea 303 permite evaluarea procurorilor, pe fond de data aceasta și voi dispune un audit extern, care să verifice, dar nu DNA-ul și Ministerul Public, ci și DIICOT-ul, pentru că procurorii din România, cei 2.650 de procurori funcționează, își desfășoară, își îndeplinesc competențele în structurile de bază ale Ministerului Public, parchete de pe lângă judecătorii, tribunale, curte, ce mai este, la DIICOT sau la DNA. Și atunci ai fi nedrept, dacă te duci la fond să te oprești la unii și să-i ocolești pe alții” – a menționat ministrul în apariția sa televizată.

Astfel, referitor la evaluarea DNA și a Parchetului General, ca urmare a anchetării O.U.G. nr. 13, ministrul justiției a explicat că decizia CCR, prin care s-a stabilit că există un conflict între puterile statului, nu atrage sancțiuni – anunță și Mediafax.


Update 29 martie 2017: Declarație de presă a ministrului justiției

Potrivit informării din data de 29 martie 2017, Ministerul Justiției a anunțat că la aceeași dată, la orele 18.00, domnul Tudorel TOADER, ministrul justiției, va susține o declarație de presă.

Evenimentul se va desfășura în Sala de Consiliu a Ministerului Justiției din Str. Libertății nr.16, Sector 5, București. Accesul presei în sală va fi permis începând cu orele 17.30.

Am transmis evenimentul prin intermediul Privesc.eu.

Potrivit comunicatului din data de 29 martie 2017, în urma conferinței de presă Ministerul public a publicat rezultatul evaluării activității procurorului general al României, domnul Augustin Lazăr, precum și a procurorului șef al DNA, doamna Laura Codruța Koveși, cu specială raportare la efectele Deciziei nr. 68/2017 a Curții Constituționale a României.

Evaluând toți factorii de constituționalitate, de legalitate, de oportunitate, am apreciat că în acest moment nu este oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție și a procurorului șef DNA, a declarat, ministrul justiției, domnul Tudorel Toader, la finalul conferinței de presă avute după încheierea evaluării activității parchetelor – potrivit Mediafax.

Ceea ce considerăm oportun în spiritul exigențelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente monitorizări, a unei obligații de raportare a activității pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte, o autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul justiției și, repet, o voi exercita, fără ingerințe în independența procurorului de a da soluții pentru identificarea modului în care, pe viitor, procurorii înțeleg să respecte limitele de competență, să evite transformarea acțiunilor de prevenire, de combatare a fenomenului infracțional în acțiuni de natură să pună în pericol democrația, să afecteze drepturile și libertățile fundamentale. Această autoritate se va exercita, această monitorizare se va exercita, repet, fără știrbirea independenței procurorilor și ca un mecanism care să dea eficiență, consistență, prevederilor art. 132, alin. (1) din Constituție, de exercitare a autorității ministrului justiției asupra procurorilor, în acord așadar cu art. 132 din Constituție și în acord cu art. 69 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară”, a mai menționat domnul Tudorel Toader – arată și News.ro.

La fel ca și hotărârea CCR, care a determinat evaluarea în cauză, ministrul a subliniat că echilibrul constituțional „a fost restabilit de CCR prin pronunțarea deciziei, fără alte măsuri extraconstituționale”, respectiv faptul că „procurorii nu pot ancheta miniștri, parlamentari, autorități decidente în opera de legiferare, indiferent de nivelul normativ pe care îl adoptă, nu pot ancheta oportunitate, constituționalitate, circumstanțe” – precizează HotNews.

Potrivit documentului publicat de Ministerul Justiției: „Rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție în viitor, în raport de faptele constatate, oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate ori a altor măsuri instituționale, în conformitate cu Constituția și legea” – anunță Digi24.

Redăm mai jos conținutul documentului astfel cum a fost publicat de către Ministerul Justiției.


Update 28 martie 2017: Ministrul justiției – întâlnire cu procurorul șef al DNA

Potrivit informării din data de 27 martie 2017, domnul Tudorel TOADER, ministrul justiției, a avut o întâlnire cu doamna Laura Codruța KOVESI, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, la sediul ministerului.

În cadrul întâlnirii au fost discutate aspecte privind activitatea instituțională a Direcției Naționale Anticorupție.


Update 27 martie 2017: Amânarea publicării rezultatelor anchetei ministrului justiției cu privire la DNA și Ministerul Public

Ministrul justiției amână anunțarea rezultatului evaluării procurorilor-șefi, potrivit Digi24.

Am făcut evaluările, cele 14 zile s-au împlinit chiar de aseară, voi proroga termenul cu două zile, dat fiind că am fost la Bruxelles, astăzi voi avea o întrevedere cu ambasadorul SUA, voi pleca din nou la Bruxelles. Miercuri, la orele prânzului, voi organiza o conferință de presă, vă voi invita și vă voi da toate amănuntele”, a spus Tudorel Toader, la intrarea în sediul Ministerului Justiției, luni, 27 martie 2017.

Întrebat dacă în cadrul acestei evaluări s-a întâlnit și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kovesi, după discuțiile pe care le-a avut cu procurorul general al României, domnul Augustin Lazăr, ministrul justiției a evitat un răspuns, arătând doar ca și această informație va fi comunicată tot miercuri, în conferința de presă – relatează aceeași sursă.


Update 22 martie 2017: Precizări recente ale ministrului justiției cu privire la Legea pentru grațierea unor pedepse

Dezbaterile privind Legea grațierii au fost amânate pentru a doua oară la cererea ministrului justiției, domnul Tudorel Toader – anunță Digi24.

Astfel, proiectul legii grațierii va fi discutat din nou de senatorii juriști peste trei săptămâni, în data de 11 aprilie 2017 – a arătat și Mediafax.

De asemenea, domnul Toader, a anunțat, în data de 21 martie 2017, că executivul va prezenta un draft de proiect de lege privind măsuri complementare grațierii, care să rezolve problemele din penitenciare – potrivit News.ro.

În data de 22 martie 2017, în fata membrilor Comisiei LIBE, ministrul justiției a mai spus că: „Grațierea nu este soluția-miracol care să rezolve în prezent și pe viitor problema supraaglomerării în penitenciare” – precizează Hotnews.

La dezbaterea de la această dată, pe tema democrației și a justiției din Romania din cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, domnul Toader a afirmat că a cerut în Parlament, „amânarea proiectului de lege privind grațierea, pentru ca Guvernul să vină cu măsuri complementare”.

Cu aceeași ocazie, ministrul justiției a adăugat următoarele: „Avem 27.234 de deținuți în penitenciare, avem perspectiva (…) unei decizii-pilot de la CEDO, o perspectivă deloc plăcută de a fi condamnați. Vom face toate diligențele pentru a vedea cum putem să obținem ridicarea MCV” – potrivit aceleiași surse.

În final, reamintim că în data de 21 martie 2017, în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică a Senatului pe tema Legii grațierii, ministrul justiției a declarat următoarele: „Grațierea nu este o instituție decorativă, ci este un instrument de politică penală pe care legiuitorul îl folosește atunci când apreciază. Întrebarea este: ne aflăm în momentul în care legiuitorul ar trebui să aprecieze necesitatea, oportunitatea grațierii? Aici sunt două răspunsuri: grațierea poate fi acordată într-un moment de grație socială, când legiuitorul vine și iartă condamnații pentru pedepse, sau poate veni într-un moment în care, pe de o parte, are componenta de iertare, pe de altă parte are componenta de rezolvare a unei probleme sociale”.

Conform afirmațiilor domnului Toader, ar fi nevoie ca o măsură a grațierii pentru rezolvarea problemelor din penitenciare, aceasta neputând să reprezinte doar un act de clemență: „Un condamnat, oricât ar fi el de condamnat, vinovat, a primit o pedeapsă, dar ea trebuie executată în niște condiții, standarde, care să nu îl degradeze ca personalitate, să nu îi înfrângă demnitatea, să nu îi pună în pericol sănătatea sau chiar viața”.


Update 21 martie 2017: Senatul discută din nou Legea pentru grațierea unor pedepse

Legea grațierii intră din nou în dezbaterea Comisiei juridice din Senat – anunță Digi24.

Amendamentul prin care se grațiază faptele de corupție nu a fost retras. Domnul Tudorel Toader propune amânarea proiectului – arată HotNews.

Transmitem live discuțiile din Senat prin intermediul Privesc.eu.

Proiectul Guvernului este însoțit de amendamente controversate, cele mai multe dintre ele depuse de șeful Comisiei, domnul Șerban Nicolae.

Conform acestor propuneri se are în vedere și grațierea sau reducerea unor pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție.

Astfel, urmează să poată fi grațiate și pedepse pentru infracțiuni ca: favorizarea făptuitorului, luarea și darea de mită, traficul de influență, abuzul în serviciu, pedepsele de până la 3 ani în întregime, cu trei ani, pedepsele de până la 7 ani.


Update 21 februarie 2017: Senatul discută Legea pentru grațierea unor pedepse

Legea pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate este discutată în ședința Comisiei juridice din cadrul Senatului.

Transmitem live aceste discuții prin intermediul Privesc.eu.

În cadrul discuțiilor privind promovarea legii, inițiatorul acesteia, Ministerul Justiției, aduce drept argument condamnările decise de CEDO în cazul României, peste 500 în ultimii cinci ani, dar și iminența unei decizii-pilot, care să oblige țara noastră să rezolve problema supraaglomerării închisorilor.

Astfel, vor beneficia de grațiere unii deținuți care au pedepse de până la 5 ani de închisoare, cum ar fi deținuții care au în îngrijire minori mai mici de 14 ani și sunt singurii întreținători ai familiei.

De asemenea, femeile însărcinate vor beneficia de înjumătățirea anilor de închisoare.

Pedepsele care privesc infracțiunile de corupție și cele de violență nu vor face obiectul grațierii – arată Digi24.

Update 21 februarie 2017: Camera Deputaților a aprobat O.U.G. nr. 14/2017 și a respins O.U.G. nr. 13/2017

Plenul Camerei Deputaților a adoptat, în data de 21 februarie 2017, cu 292 de voturi „pentru” și o abținere, legea de aprobare a O.U.G. nr. 14/2017, prin care a fost abrogată O.U.G. nr. 13, precum și Legea de respingere a O.U.G. nr. 13/2017, care a întrunit 291 de voturi „pentru” și trei abțineri – potrivit News.ro.

Update 21 februarie 2017: Comisia Juridică a Camerei Deputaților – vot cu privire la O.U.G. nr. 14/2017 în data de 21 februarie 2017

Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis ca proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 14/2017 să intre la votul final al plenului în data de 21 februarie 2017, sub rezerva primirii Raportului de la Comisia juridică – arată Mediafax.

De asemenea, Comisia juridică a Camerei Deputaților va elabora și un Raport.

Astfel, reamintim că O.U.G nr. 14 a fost adoptată, în 13 februarie 2017 în Comisia juridică din Senat (vezi mai jos update-ul din data menționată). O parte din senatori au cerut atunci discutarea „la pachet” a celor două ordonanțe. Două amendamente au fost admise și două respinse, fiind vorba de detalii privind corelarea unor texte: „O modificare la art. 25, alin. 5 și la art. 215 indice 1. E vorba de detalii tehnice”, a explicat președintele Comisiei, domnul Șerban Nicolae.

Așa fiind, la începutul ședinței dedicată O.U.G. nr. 14/2017, s-a propus introducerea pe ordinea de zi și a ordonanței nr. 13/2017 – informează aceeași sursă.


Update 20 februarie 2017: Comisia Juridică a Senatului a respins O.U.G. nr. 13/2017

Comisia juridică a Senatului a votat în data de 20 februarie 2017, un amendament prin care Legea de respingere a O.U.G. nr. 13/2017 să aibă un singur articol, respectiv: „Se respinge Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017, privind modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 din Codul Penal și a Legii 135/2010 privind Codul de Procedură penală” – informează Mediafax.

Astfel, Senatul a votat modificarea proiectului de lege privind O.U.G. nr. 13/2017, pentru ca legea să fie una de respingere a acestei O.U.G., amendamentul mai sus amintit fiind admis cu șapte voturi pentru și patru împotrivă.

De asemenea, a existat și o solicitare de retragere a actului normativ, mai arată aceeași sursă.


Update 17 februarie 2017: Senatul – vot cu privire la O.U.G. nr. 13/2017 în data de 20 februarie 2017

Controversata Ordonanță de urgență nr. 13/2017, abrogată prin O.U.G. nr. 14/2017, ar putea să își încheie luni parcursul legislativ în Senat, unde se va vota fie aprobarea, fie respingerea acesteia. Comisia juridică din Senat a fost convocată pentru data de 20 februarie 2017, la ora 12:00, cu un singur punct pe ordinea de zi – legea de aprobare a O.U.G. nr. 13/2017 – anunță HotNews.

Ordonanța urmează să fie trimisă apoi la Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.


Update 14 februarie 2017: Senatul a adoptat Proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 14/2017

Ordonanța de urgență nr. 14/2017 a fost adoptată după dezbateri aprinse în Senat. Opoziția a cerut și respingerea O.U.G. 13/2017 „ca o dovadă de bună-credință a majorității” – potrivit Mediafax.

Astfel, Senatul a adoptat, cu unanimitate de voturi, proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 14/2017 pentru abrogarea O.U.G. nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Anterior, majoritatea parlamentară a respins cererile partidelor din opoziție, care solicitau și respingerea O.U.G. nr. 13/2017, simultan cu O.U.G. nr. 14/2017.

Raportul favorabil cu amendamente întocmit luni, 13 februarie 2017, de Comisia juridică a fost asumat de plenul Senatului cu 120 de voturi „pentru”- arată Agerpres.

De asemenea, a mai precizat și faptul că proiectul legislativ are un caracter organic și a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 118 voturi „pentru”.


Update 13 februarie 2017: Comisia de constituționalitate a Senatului – aviz favorabil respingerii O.U.G. nr. 13/2017 și aprobării O.U.G. nr. 14/2017

În data de 13 februarie 2017, Comisia de constituționalitate a Senatului a dat luni aviz favorabil pentru respingerea O.U.G. nr. 13/2017 referitoare la modificarea Codurilor penale. De asemenea, comisia a dat aviz favorabil Ordonanței nr. 14 care abrogă O.U.G. nr. 13/2017 – potrivit Agerpres.

Astfel, Comisia a amendat primul act normativ, inițiat de Guvern, chiar în titlul său — „Proiectul de lege privind aprobarea O.U.G. nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Codurilor penale” devenind „Proiect de lege de respingere a O.U.G. nr. 13/2017”.

În continuare procedurii normative, Comisia juridică va face un raport cu privire la cele două acte normative, acestea urmând să fie dezbătute și votate în plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.


Update 9 februarie 2017: CCR a respins cererea Av. Poporului privind O.U.G. nr. 13/2017

Curtea Constituțională a României a respins ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale.

„În asemenea cauze noi verificăm prima dată legalitatea sesizării și în al doilea rând, admisibilitatea cererii. Verificând legalitatea sesizării am constatat că Avocatul Poporului era îndreptățit să ne sesizeze, referindu-se la o ordonanță care era în vigoare. În ceea ce privește admisibilitatea, noi verificăm constituționalitatea legilor și ordonanțelor în vigoare. Din punctul acesta de vedere, vă rog să constatați că O.U.G. nr. 13 a fost abrogată, e adevărat că a fost abrogată după sesizarea Avocatului Poporului și din acest punct de vedere noi nu putem constata admisibilitatea sesizării, dacă ordonanța a întrunit condițiile de extraordinar, de oportunitate, nici pe fond. În aceste condiții, am luat decizia cu majoritate de voturi să respingem sesizarea Avocatului Poporului ca devenită inadmisibilă pentru că abrogarea a intervenit după sesizarea noastră”, a explicat Valer Dorneanu.

În timpul ședinței care a precedat deliberarea judecătorilor, reprezentanta Avocatului Poporului a susținut în față judecătorilor constituționali argumentele din sesizarea trimisă de Victor Ciorbea împotriva O.U.G. nr. 13/2017 – inexistența situației extraordinare sau a urgențeiși a criticat reconfigurarea infracțiunii de abuz în serviciu care, în opinia sa, încalcă jurisprudența CCR în materie – a precizat Agerpres.

👍Vezi și CCR respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 13/2017


Update 9 februarie 2017: CCR discută cererea Av. Poporului privind O.U.G. nr. 13/2017

Curtea Constituțională a României discută cererea Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, privind neconstituționalitatea ordonanței de urgență referitoarea la modificarea Codurilor penale.

Transmitem live aceste discuții prin intermediul privesc.eu.


Update 6 februarie 2017: Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017

Prin comunicatul de presă din data de 3 februarie 2017, Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a făcut următoarele precizări în legătură cu sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 13/2017:

Verificând prevederile ordonanței publicate în Monitorul Oficial și precedentul despre care mi-a amintit domnul Președinte în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu dânsul, am constatat încă din ziua de miercuri, 1 februarie 2017, că am calitatea procesuală activă de a sesiza CCR deoarece o parte a O.U.G. nr. 13/2017 a intrat în vigoare și există și un precedent în jurisprudența Curții. În aceeași zi am decis să sesizez Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate. În context, îi mulțumesc domnului Președinte pentru precizarea făcută în legătură cu existența acelui precedent.

Independent de decizia pe care am luat-o, am primit aseară de la domnul Procuror General o scrisoare prin care mă ruga să iau în considerare unele critici de neconstituționalitate. Am avut în vedere și acest document, unele idei au fost preluate chiar în textul excepției, celelalte nu am reușit să le examinăm, dar am atașat documentul la excepția propriu-zisă, cu solicitarea ca CCR să le aibă în vedere.

Prin urmare, după o atentă examinare a tuturor argumentelor, am ridicat excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență nr. 13/2017”.

În legătură cu criticile de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a făcut următoarele mențiuni privind cele mai relevante argumente:

Am reținut o primă critică ce vizează elemente extrinseci Ordonanței de urgență. Ea se referă la neîndeplinirirea cerințelor referitoare la existența urgenței și a cazului excepțional care să permită adoptarea unei astfel de ordonanțe de urgență. Spre pildă, Guvernul menționează în nota de fundamentare ca unul dintre motive faptul că este necesară implementarea unei directive a Uniunii Europene. Verificând acea directivă, am constatat că termenul de implementare a acesteia este 1 aprilie 2018, prin urmare este un termen suficient de lung pentru a putea fi dezbătută această chestiune în cadrul Parlamentului, pe baza unui proiect de lege. Deci nu se justifică adoptarea ordonanței de urgență. În legătură cu acest aspect, Curtea Constituțională a precizat, în unele decizii mai vechi, că se justifică utilizarea Ordonanței de urgență în situația în care ar fi declanșată procedura de infrigement împotriva Statului Român, ceea ce nu este cazul în speță. Și aș mai aduce un argument, cel legat de faptul că, în privința unora dintre aspectele invocate la capitolul urgență există cel puțin două proiecte de lege în dezbaterea Parlamentului, în derularea procedurii parlamentare astfel încât nici aceste aspecte invocate în nota de fundamentare nu justifică întrunirea condițiilor extrinseci despre care am vorbit și anume a existenței urgenței și a caracterului excepțional care să permită adoptarea Ordonanței de urgență.

Privitor la elemente intrinseci. Câteva chestiuni care vizează acel abuz în serviciu. Este adevărat că avem o Decizie a Curții Constituționale și că prin Ordonanța de urgență s-a ținut seama de cerințele formulate în acea Decizie. Dar în Ordonanța de urgență se face trimitere și la vătămare gravă, certă și efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice. Deci se spune că ori prejudiciul este mai mare de 200 000 de lei, ori se aduce o asemenea vătămare, despre care vorbeam. În schimb, legiuitorul delegat, respectiv Guvernul nu definește, în cuprinsul Ordonanței de urgență, ce înseamnă această vătămare gravă. Prin urmare, apare încă un element de imprevizibilitate, de incertitudine care este contrar cerințelor constituționale în materie și cu atât mai mult în materie de legiferare penală”.

De asemenea, pentru a vedea o serie de alte argumente puteți consulta motivația juridică ce a stat la baza deciziei Avocatului Poporului.


3 februarie 2017: Avocatul Poporului a atacat la CCR O.U.G. nr. 13/2017

În data de 3 februarie 2017, Avocatul Poporului, domnul Victor Ciorbea, a atacat la CCR ordonanța de modificare a codurilor penale. În opinia sa, invocarea caracterului urgent în raport cu aplicarea unei directive europene nu se justifică, în condițiile în care respectiva directivă trebuie să intre în vigoare în aprilie 2018, astfel încât există suficient timp pentru dezbaterea sa în Parlament – potrivit HotNews.

Acest demers vine în urma unei solicitări emise de către PÎCCJ.

Reamintim că CSM și președintele Klaus Iohannis au sesizat, de asemenea, Curtea Constituțională în privința conflictului constituțional dintre puterea executivă și cea judecătorească.

În plus, Procurorul general Augustin Lazăr a declarat că în cursul zilei de 3 februarie 2017 va ataca și el în instanță O.U.G. de modificare a codurilor penale, potrivit HotNews.

Premierul Sorin Grindeanu a afirmat anterior  Guvernul nu renunță la ordonanța de modificare a codurilor penale.

[UPDATE: Raportul MCV – efectele O.U.G. nr. 13/2017 și modificările la legile justiției] Avocatul Poporului motivează decizia de a ataca la CCR O.U.G. nr. 13/2017 was last modified: noiembrie 16th, 2017 by Universul Juridic

Recomandări

Despre autor:

Universul Juridic

Universul Juridic

UniversulJuridic.ro reprezintă doar o mică parte din proiectul final ale cărui conținut și funcționalități vor fi într-o continuă dezvoltare, în funcție de necesitățile și dorințele dumneavoastră.

Abonează-te la newsletter