Stabilirea unor măsuri financiare și modificarea și completarea unor acte normative (O.U.G. nr. 42/2016)

În M. Of. nr. 492 din 30 iunie 2016, a fost publicată O.U.G. nr. 42/2016 privind stabilirea unor măsuri financiare și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În preambulul respectivei ordonanțe de urgență regăsim considerentele care au stat la baza adoptării actului normativ în cauză.

În cele ce urmează vom prezenta respectivele considerente.

O primă categorie de considerente are în vedere dinamica deosebită a dialogului dintre România și Republica Moldova, rezultatele pozitive ale vizitelor la nivel înalt ale demnitarilor din Republica Moldova în România și ale demnitarilor români în Republica Moldova:

– necesitatea de a acționa pentru o relație în spiritul bunei vecinătăți și dorința de a implementa proiecte care să contribuie la dezvoltarea unor domenii de interes general/public, de importanță socială în Republica Moldova,

– dorința de a întări aceste relații prin intensificarea cooperării bilaterale și acordarea de sprijin în domeniile de activitate prevăzute de acordurile internaționale ratificate prin legi,

– importanța acordării de către partea română a unui suport punctual pentru consolidarea capacității autorităților publice centrale și locale din Republica Moldova,

– modalitățile optime de valorificare a potențialului investițional ce ar putea genera beneficii directe la nivelul cetățenilor, cu accent major pe soluționarea problemelor de interes public constatate în practică,

– nevoia manifestată de Republica Moldova pentru acordarea și pe viitor de sprijin pentru dezvoltarea durabilă a componentei publice locale a autorităților administrative din Republica Moldova, în sensul luării unor măsuri punctuale care să asigure desfășurarea în condiții optime a unor activități zilnice la un nivel cât mai apropiat de cetățeni,

– accentuarea interesului pentru acordarea de asistență în domeniul educației, respectiv continuarea programului de donație de microbuze școlare pentru rezolvarea situațiilor celor mai dificile și urgente din mediul rural al Republicii Moldova,

– existența scopului susținerii Republicii Moldova de a avansa în direcția integrării europene;

O a doua categorie de considerente are în vedere programul de guvernare cuprinde măsuri concrete care vizează reformarea administrației publice, cu accent pe descentralizarea administrativă și financiară. De aceea se urmărește:

– eficientizarea funcționării administrației publice, unul dintre principalele obiective este alocarea optimă de mandate între administrația publică centrală și administrația publică locală, astfel încât autoritățile publice centrale să fie degrevate de funcția de furnizare de servicii publice, pentru a se putea concentra pe funcțiile esențiale: definirea politicilor, reglementare, monitorizare, inspecție și control, iar autoritățile publice locale să rezolve treburile publice ale comunităților locale, preponderent prin furnizarea de servicii publice. În acest moment prevederile Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 nu permit continuarea în mod fundamentat, eficient și predictibil a procesului de descentralizare.

– crearea premiselor pentru un proces optim al repartizării mandatelor/competențelor între administrația publică centrală și administrația publică locală prin asigurarea unui cadru legislativ clar, coerent, eficient și corelat cu legislația în vigoare, necesar continuării procesului de descentralizare

În ceea ce privește a treia categorie de considerente, sunt avute în vedere următoarele:

– necesitatea reglementării de urgență a cadrului legal care să permită Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A., realizarea obiectivelor de interes public sau social în domeniul construcțiilor, al căror scop urmărit este satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale comunităților la nivel național, ținând cont de faptul ca actualul cadru legislativ s-a dovedit insuficient pentru realizarea unor investiții care vizează dezvoltarea unei infrastructuri adecvate care să contribuie la îmbunătățirea serviciilor de sănătate de calitate, precum și la crearea unor condiții de desfășurare a procesului de învățământ și de perfecționare, imperios necesare realizării optime a atribuțiilor autorităților cu competențe generale pe teritoriul național al României,

– consacrarea la nivel normativ a calității de beneficiar al lucrărilor care se pot finanța în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social a instituțiilor de interes public național, ținând cont de faptul că, deși investițiile solicitate la finanțare de aceste instituții sunt eligibile în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social, lipsa nominalizării acestora ca și beneficiari ai programului creează blocaje în procedura de avizare a investițiilor,

– necesitatea consacrării la nivel normativ a faptului că cheltuielile forfetare percepute de Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A. pentru asistența tehnică asigurată în pregătirea și derularea programelor de investiții, inclusiv pentru plata personalului de supraveghere pe parcursul realizării acestora, constituie venituri proprii ale societății, pentru a preîntâmpina reapariția situațiilor în care entitățile cu atribuții de control au extins sfera de aplicare a actelor normative care reglementează modul de gestionare a fondurilor publice și asupra veniturilor rezultate din cotele forfetare percepute de Compania Națională de Investiții „C.N.I.” – S.A., fapt ce a determinat amendarea societății;

A patra categorie de considerente presupune următoarele:

– faptul că deși prevederile art. 101 din O.U.G. nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările și completările ulterioare, instituie procedura și termenul de recuperare a sumelor decontate necuvenit, ca urmare a faptului că beneficiarii au utilizat sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, acestea nu pot fi puse în aplicare în toate situațiile, iar beneficiarii întâmpină dificultăți în respectarea termenului de 30 de zile pentru restituirea sumelor, ca urmare a faptului că dispozițiile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, reglementează numai modalitatea de efectuare a plăților ce constituie arierate, astfel cum acestea sunt definite de lege, și de deblocare a conturilor în condițiile plății arieratelor, nu și procedura de efectuare a plăților ce nu se încadrează în definiția dată arieratelor și de deblocare a conturilor beneficiarilor, unitățile Trezoreriei Statutului refuzând efectuarea plăților întrucât aceasta ar implica deblocarea conturilor beneficiarilor în alte condiții decât cele prevăzute de lege,

– faptul că, în lipsa corelării prevederilor O.U.G. nr. 28/2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările și completările ulterioare, cu prevederile actelor normative din domeniul finanțelor publice, dispozițiile art. 101 sunt în imposibilitate de aplicare și de a produce efecte juridice,

– faptul că deja există astfel de situații, pentru a preîntâmpina crearea altora, în vederea asigurării fluxului serviciilor oferite cetățenilor, precum și pentru a asigura finalizarea obiectivelor de investiții prin Programul național de dezvoltare locală și utilizarea fondurilor publice de la bugetul de stat pentru realizarea acestora în condiții de eficiență și eficacitate se impune intervenția legislativă de urgență.

În fine, ca urmare a finalizării procesului electoral din 5 iunie 2016 privind alegerile locale, în prezent, la nivelul celor 3.228 de unități administrativ-teritoriale s-a desfășurat sau se află în desfășurare procesul de alegere pentru funcțiile de viceprimar, respectiv pentru funcțiile de președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene:

– procesul de alegere este afectat de o practică neunitară cauzată de exercitarea dreptului de vot de către un consilier local la adoptarea hotărârii pentru alegerea sa în funcția de viceprimar, respectiv de către un consilier județean pentru alegerea sa în funcția de președinte sau vicepreședinte al consiliului județean,

– deși nu există o interdicție expresă pentru consilierul local, respectiv județean de a-și exercita dreptul de vot pentru alegerea sa în respectiva funcție, unii dintre consilierii aflați în această situație își exercită dreptul de vot și că exercitarea acestui drept de vot este considerată de unele instituții ale prefectului ca fiind o situație de conflict de interese, situație în care hotărârile adoptate pot fi considerate nule de drept,

– în situația în care multe dintre cele 3.228 de hotărâri ale consiliilor locale sau județene pot fi considerate nule, unitățile administrativ-teritoriale respective nu vor avea aleșii locali în funcție îndreptățiți să îndeplinească rolul de autorități executive ale administrației publice locale, fapt care afectează gestionarea treburilor publice ale respectivelor comunități locale, se impune intervenția legislativă de urgență.

În continuare, vom prezenta lista privind actele normative modificate de O.U.G. nr. 42/2016, și anume:

– Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 (M. Of. nr. 453 din 25 mai 2006)

– O.G. nr. 25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții „C.N.I.” – S.A. (M. Of. nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 117/2002; cu modif. și compl. ult.)

– O.U.G. nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală (M. Of. nr. 230 din 22 aprilie 2013, aprobată prin Legea nr. 89/2015; cu modif. și compl. ult.)

– Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (rep. în M. Of. nr. 123 din 20 februarie 2007; cu modif. și compl. ult.)