O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate – modificări (O.U.G. nr. 99/2017)
| Actul modificat | Actul modificator | Sumar |
| O.U.G. nr. 158/2005 (M. Of. nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005; cu modif. ult.) | O.U.G. nr. 99/2017 (M. Of. nr. 1005 din 19 decembrie 2017) | – modifică: art. 1, art. 3, art. art. 4 alin. (2) și (3), art. 5, art. 6 alin. (3), (3^1), (4) și (6), art. 7, art. 8, art. 10, art. 11 alin. (2), art. 12 lit. B lit. b), art. 14 alin. (4), art. 16 alin. (2), art. 23 alin. (3), art. 26 alin. (2), art. 28, art. 29, art. 33, art. 36 alin. (3) lit. a) și c), art. 38, art. 40 alin. (1), art. 47 alin. (1) și (2), art. 55, art. 61 – introduce: art. 6 alin. (6^1)-(6^4), art. 11 alin. (3) și (4), art. 11^1, art. 26 alin. (1^1)-(1^3), art. 27^1 și art. 27^2, art. 29^1, art. 36^1, art. 42 alin. (6) și (7) – abrogă: art. 4 alin. (7) și (8), art. 6 alin. (1), (2), (5) și (7)-(9), art. 37, art. 44-46 |
În M. Of. nr. 1005 din 19 decembrie 2017, a fost publicată O.U.G. nr. 99/2017 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
În continuare, vom prezenta modificările aduse O.U.G. nr. 158/2005 prin O.U.G. nr. 99/2017.
Potrivit art. I din O.U.G. nr. 99/2017 (M. Of. nr. 1005 din 19 decembrie 2017), O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate (M. Of. nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005), aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
Art. 1 din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 1 prevedea:
„(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul ori reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu, precum și orice alte activități dependente;
B. desfășoară activități în funcții elective sau sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la lit. A;
C. beneficiază de drepturi bănești lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile legii.
(2) De aceleași drepturi beneficiază și persoanele care nu se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar sunt:
a) asociați, comanditari sau acționari;
b) «abrogat» administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare ori de management;
c) membri ai asociației familiale;
d) autorizate să desfășoare activități independente.
e) persoane care încheie un contract de asigurări sociale pentru concedii și indemnizații pentru maternitate și concedii și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav, în condițiile în care au început stagiul de cotizare până la data de 1 ianuarie 2006.
f) soția/soțul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate care, fără a fi înregistrată/înregistrat în registrul comerțului și autorizată/autorizat să funcționeze ea însăși/el însuși ca titular a/al întreprinderii individuale/persoană fizică autorizată sau fără a fi salariată/salariat, participă în mod obișnuit la activitatea întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate, îndeplinind fie aceleași sarcini, fie sarcini complementare.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. c) și d)”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii.
(2) Se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate.
(3) Modelul și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.
(5) Persoanele prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal”.
Art. 3 din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 3 prevedea:
„Dreptul la concediile și indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) este condiționat de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate destinată suportării acestor indemnizații, denumită în continuare contribuție pentru concedii și indemnizații”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, este condiționat de plata contribuției asiguratorii pentru muncă, destinată suportării acestor indemnizații, reglementată prin Codul fiscal.
(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate fără plata unei contribuții.
(3) Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), este condiționat de plata unei contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cota de 1%, aplicată asupra venitului lunar ales înscris în contractul de asigurare, care se face venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”.
Art. 4 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 4 alin. (2) și (3) prevedeau:
„(2) Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), este prevăzută la art. 296ˆ18 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), cota de contribuție pentru concedii și indemnizații, destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este de 0,85% și se aplică asupra veniturilor supuse impozitului pe venit, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), c) și d), asupra veniturilor cuprinse în contractul de asigurări sociale încheiat de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e) sau asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f) și se achită la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
(3) Veniturile provenite din cota de contribuție pentru concedii și indemnizații prevăzută la alin. (2) se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 4, alin. (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) Suma destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se asigură din sumele care se distribuie fondului din contribuția asiguratorie pentru muncă, conform art. 220ˆ6 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, din contribuția prevăzută la art. 3 alin. (3), precum și de la bugetul de stat, după caz.
(3) Veniturile provenite din sumele care se distribuie fondului din contribuția asiguratorie pentru muncă, prevăzute la alin. (2), se prevăd distinct la partea de venituri a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate”.
Art. 4 alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 4 alin. (7) și (8) prevedeau:
„(7) Prevederile de cheltuieli aprobate pentru prestațiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, care se realizează, potrivit dispozițiilor legale, direct de către angajator, prin deducerea acestora din contribuțiile datorate, se pot depăși, modificându-se corespunzător prevederilor bugetare atât la venituri, cât și la cheltuieli, cu menținerea echilibrului aprobat.
(8) Ordonatorul principal de credite este abilitat să efectueze modificările prevăzute la alin. (7) și este obligat să raporteze Ministerului Finanțelor Publice aceste modificări atât distinct, cât și prin evidențierea în situațiile financiare trimestriale, respectiv anuale”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 4, alin. (7) și (8) se abrogă.
Art. 5 din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 5 prevedea:
„Începând cu data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, cota de contribuție prevăzută la art. 4 alin. (2) se datorează și se achită de către:
a) angajatori pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A și B;
b) instituția care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. C;
c) persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2)”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Cota de contribuție prevăzută la art. 3 alin. (3) se datorează și se achită de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2). Venitul lunar pentru care se optează plata contribuției este un venit ales care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și nici mai mare decât valoarea a de 12 ori a acestuia.
(2) Salariul de bază minim brut pe țară prevăzut la alin. (1) utilizat la stabilirea bazei lunare de calcul al contribuției este salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, aferent lunii pentru care se optează plata contribuției.
(3) Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 1 alin. (2) efectuează plata contribuției lunar, prin aplicarea cotei asupra venitului lunar ales înscris în contract”.
Art. 6 alin. (1), (2), (5) și (7)-(9) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 6 alin. (1), (2), (5) și (7)-(9) prevedeau:
„(1) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 au obligația să calculeze și să vireze la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate cota de contribuție pentru concedii și indemnizații.
(2) Persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 5 lit. a) au obligația plății cotei de contribuție pentru concedii și indemnizații de 0,85%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislației financiar-fiscale în materie. Prin fond de salarii realizat, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială.
(…)
(5) În situația persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C, cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de 0,85% se datorează asupra drepturilor reprezentând indemnizație de șomaj.
(…)
(7) Contribuția pentru concedii și indemnizații se aplică și asupra indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă urmare a unui accident de muncă sau boală profesională și se suportă de către angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale constituit în condițiile legii, după caz.
(8) Baza lunară de calcul a contribuției pentru concedii și indemnizații pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraților din luna pentru care se calculează contribuția și valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe țară.
(9) Baza de calcul lunară a contribuției pentru concedii și indemnizații pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) nu poate depăși plafonul a 12 salarii minime brute pe țară”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 6, alin. (1), (2), (5) și (7)-(9) se abrogă.
Art. 6 alin. (3), (3^1), (4) și (6) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 6 alin. (3), (3^1), (4) și (6) prevedeau:
„(3) Persoanele prevăzute la art. 5 lit. a) și b) au obligația de a depune lunar declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale și evidența nominală a persoanelor asigurate.
(3^1) Persoanele prevăzute la art. 5 lit. a) și b) sunt obligate să depună la casele de asigurări sociale de sănătate, în a căror rază administrativ-teritorială își au sediul social, respectiv domiciliul, exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical numai în condițiile în care se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care depășesc suma contribuțiilor datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate
(4) Persoanele prevăzute la art. 5 lit. a) și b) au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea stabilirii obligațiilor la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate
(…)
(6) Pentru a beneficia de concedii și indemnizații, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să depună declarația de asigurare pentru concedii și indemnizații la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca plătitori de contribuție de asigurări sociale de sănătate. Cota de contribuție pentru concedii și indemnizații de 0,85% se datorează asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, asupra veniturilor declarate în contractele de asigurare socială, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. e), sau asupra veniturilor declarate la casele de asigurări de sănătate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. f)”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 6, alin. (3), (3^1), (4) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Persoanele asigurate care au beneficiat de certificate de concediu medical, informațiile referitoare la certificate, precum și veniturile care intră în baza de calcul al indemnizațiilor aferente acestora se declară de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora la care își desfășoară activitatea persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A, persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B, precum și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București prin declarația prevăzută la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal.
(3^1) Persoanele și instituția prevăzute la alin. (3) sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate, în a căror rază administrativ-teritorială își au sediul social, respectiv domiciliul, exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical în condițiile în care se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care sunt suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(4) Persoanele și instituția prevăzute la alin. (3) au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale caselor de asigurări de sănătate documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea verificării modului de determinare a indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.
(…)
(6) Pentru a beneficia de concedii și indemnizații, persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să încheie contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Contractul se înregistrează la casa de asigurări de sănătate și produce efecte de la data înregistrării”.
Art. 6 alin. (6^1)-(6^4) din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la art. 6, după alin. (6) se introduc patru noi alineate, alin. (6^1)-(6^4), cu următorul cuprins:
„(6^1) Contractul prevăzut la art. 1 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, de persoana împuternicită de către aceasta în acest sens și casa de asigurări de sănătate.
(6^2) Ori de câte ori intervin modificări asupra elementelor care au stat la baza încheierii contractului de asigurare pentru concedii și indemnizații este obligatorie încheierea unui act adițional la contract, în termen de maximum 30 de zile de la apariția modificării respective. Actul adițional la contract produce efecte pentru viitor începând cu data înregistrării acestuia și are același regim juridic ca și contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații.
(6^3) Persoanele și informațiile prevăzute la alin. (3) se declară și de către persoanele fizice care obțin venituri sub formă de salarii ca urmare a activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România, precum și la reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, precum și de persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care își desfășoară activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, în condițiile prevăzute la art. 147 alin. (12) și (13) din Codul fiscal.
(6^4) Termenele și modalitățile de depunere a declarației prevăzută la alin. (3) sunt prevăzute în Codul fiscal”.
Art. 7 din O.U.G. nr. 158/2005 (modificată prin O.U.G. nr. 99/2017)
Vechea reglementare
În vechea reglementare, art. 7 prevedea:
„Stagiul minim de cotizare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, art. 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical”.
Despre autor:
Redacția ProLege
Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.Vă recomandăm:
