2.349 views
În M. Of. nr. 74 din 28 ianuarie 2015, s-a publicat Ordinul Președintelui ANAF nr. 163/2015 pentru aprobarea Normelor privind procedurile simplificate de vămuire.
Respectivul ordinul a fost emis având în vedere următoarele acte normative:
– H.G. nr. 520/2013 privind organizarea şi funcţionarea ANAF (M. Of. nr. 473 din 30.07.2013, cu modif. ult.);
– O.U.G. nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii ANAF, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (M. Of. nr. 389 din 29.06.2013, cu modif. ult.) aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014 (M. Of. nr. 777 din 24.10.2014, cu modif. ult.).
Conținutul Normelor privind procedurile simplificate de vămuireCap. I. Dispoziţii generale
Potrivit art. 1 declararea mărfurilor la autoritatea vamală în vederea plasării sub un regim vamal se poate face, prin derogare de la declararea mărfurilor în procedură normală, prin utilizarea procedurilor simplificate prevăzute la art. 253 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziţii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar.
Art. 2 are următorul conţinut:
„(1) Autorizaţia pentru procedura declaraţiei simplificate sau pentru procedura de vămuire la domiciliu se acordă, în condiţiile prezentelor norme, persoanelor care:
a) solicită utilizarea procedurilor simplificate pentru uzul lor propriu; şi/sau
b) solicită utilizarea procedurilor simplificate în calitate de reprezentant.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot apela la serviciile unui reprezentant direct pentru întocmirea formalităţilor vamale în procedură simplificată.
(3) Autorizaţiile solicitate de persoanele aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) se acordă cu condiţia existenţei unor evidenţe şi a punerii în aplicare a unor proceduri adecvate care să permită autorităţii vamale de autorizare să identifice persoanele reprezentate şi să efectueze controale vamale corespunzătoare.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), persoanele autorizate au obligaţia ţinerii de evidenţe separate, potrivit prezentelor norme, pentru fiecare dintre persoanele pe care le reprezintă”.
Art. 3 are următorul conţinut:
„(1) Autorizarea utilizării procedurilor simplificate menţionate la art. 253 alin. (2) şi (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 implică efectuarea în prealabil de către autoritatea vamală a unei verificări al cărei obiectiv este acela de a permite cunoaşterea activităţii şi organizării interne a persoanei solicitante.
(2) La verificarea îndeplinirii condiţiilor de autorizare se aplică în mod corespunzător metodologia utilizată în cazul cererilor pentru atribuirea certificatelor de operator economic autorizat – simplificări vamale.
(3) După verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 261, respectiv art. 264 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, lucrătorul vamal desemnat întocmeşte un raport în care se consemnează punctual rezultatele verificărilor efectuate, se menţionează documentele verificate, se anexează la dosarul de autorizare fotocopii ale acestor documente, se precizează sistemele de gestionare a înregistrărilor comerciale utilizate de operatorul economic şi, în final, se propune şefului biroului vamal acordarea/neacordarea autorizaţiei pentru utilizarea procedurii simplificate.
(4) În cazul respingerii cererii de autorizare a utilizării procedurilor simplificate de vămuire, conform art. 6 alin. (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, cu modificările şi completările ulterioare, decizia autorităţii vamale trebuie să facă obiectul unui răspuns scris, în care se menţionează motivele acestei respingeri”.
Potrivit art. 4, utilizarea procedurilor simplificate, potrivit prezentelor norme, se efectuează cu respectarea prevederilor art. 257, 262 şi 267 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 privind constituirea de către titularul autorizaţiei a unei garanţii în favoarea biroului vamal.
Art. 5 prevede, la alin. (1), faptul că este interzisă utilizarea procedurii de vămuire la domiciliu sau a declaraţiei simplificate de către titularul autorizaţiei, dacă garanţia constituită în favoarea biroului vamal nu acoperă drepturile de import care trebuie plătite. În acest caz, titularul autorizaţiei este obligat să prezinte mărfurile la biroul vamal şi să aplice procedura normală de vămuire.
De asemenea, la alin. (2), prevede faptul că este interzisă utilizarea procedurilor simplificate dacă cuantumul taxei pe valoare adăugată şi, după caz, al accizelor nu a fost plătit sau garantat sau dacă nu există un certificat valid de amânare de la plata în vamă a taxei pe valoare adăugată, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform art. 6, pentru mărfurile restricţionate, astfel cum acestea sunt definite la art. 269 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare, titularul este obligat să deţină toate documentele necesare operaţiunii de vămuire.
Art. 7 prevede categoriile de mărfuri cărora nu li se aplică procedurile simplificate de vămuire, şi anume:
a) mărfurilor care fac obiectul unor măsuri restrictive/sancţionatorii din domeniul supravegherii şi controlului vamal nefiscal (alerte, sancţiuni, monitorizări, profile risc etc.) instituite la nivel naţional, comunitar, internaţional pe perioade determinate sau nelimitate (de exemplu: droguri, produse cu regim special, arme, deşeuri etc., precum şi alte bunuri care pot aduce atingere siguranţei, sănătăţii, valorilor culturale şi mediului înconjurător);
b) mărfurilor în cazul cărora verificarea îndeplinirii altor condiţii stabilite prin reglementări speciale impune prelevarea de către autoritatea vamală de eşantioane în vederea analizelor tehnice sau de laborator pentru fiecare operaţiune;
c) mărfurilor care intră sub incidenţa măsurilor din cadrul politicii agricole comune care, în baza unor reglementări, stabilesc acordarea unor preferinţe tarifare, condiţionate de controlul destinaţiei finale sau acordarea unor restituiri la export;
d) mărfurilor care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8 prevede la alin. (1), faptul că în cazul transportului de mărfuri având mai mulţi destinatari se aplică procedura normală de vămuire, fiind necesară prezentarea mărfurilor la biroul vamal.
La alin. (2), se prevede o excepție potrivit căreia procedura de vămuire la domiciliu poate fi utilizată şi în cazul în care mărfurile de grupaj plasate în regim de tranzit comunitar/comun au mai mulţi destinatari, dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:
a) biroul de plecare a acordat o dispensă de la aplicarea sigiliilor în conformitate cu prevederile art. 357 alin. (4) din Regulamentul (CEE) nr. 454/93 sau au fost aplicate prevederile art. 357 alin. (2) lit. b) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93;
b) mărfurile destinate beneficiarului procedurii de vămuire la domiciliu fac obiectul unei declaraţii vamale de tranzit cu un singur destinatar agreat.
Cap. II: Proceduri simplificate de vămuire pentru punerea în liberă circulaţie
Secț. 1: Procedura declaraţiei incomplete
Potrivit art. 9 procedura declaraţiei incomplete se consideră aprobată de autoritatea vamală prin acceptarea de către aceasta a declaraţiei vamale incomplete.
Art. 10 are următorul conținut:
„(1) Declaraţia incompletă se completează în caseta 1, subdiviziunea a doua, cu codul „B” şi conţine datele prevăzute la art. 254 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.
(2) Datele şi informaţiile aferente documentelor lipsă care se înscriu în declaraţia vamală au caracter provizoriu şi sunt rezultate din informaţiile pe care titularul le are la dispoziţie la momentul declarării. Documentele care pot lipsi sunt cele necesare pentru calculul drepturilor de import aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal respectiv.
În caseta 44 a declaraţiei vamale se înscriu datele referitoare la documentele lipsă.
Aceste menţiuni au următoarea formă:
– codul documentului – «DOCUMENT LIPSĂ» – termenul de prezentare ZZ/LL/AA, instrumentul de garantare, numărul şi data acestuia.
(3) Termenul de prezentare a documentelor lipsă sau de comunicare a datelor este cel prevăzut la art. 256 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93”.
Potrivit art. 11, acordarea liberului de vamă şi constituirea, după caz, a garanţiei se realizează conform prevederilor art. 257 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.
Art. 12 prevede la alin. (1), faptul că la prezentarea documentului lipsă declaraţia incompletă se completează în mod corespunzător de către declarant. Această completare este supusă aprobării biroului vamal.
La alin. (2), se dispune faptul că în situaţia în care termenul de prezentare a documentelor lipsă a expirat, biroul vamal procedează potrivit prevederilor art. 258 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.
Art. 13 prevede la alin. (1) faptul că în aplicarea Regulamentului (CEE) nr. 2.454/93, declaraţia completă se completează, în caseta 1, subdiviziunea a doua, cu codul „X”.
La alin. (2), se stabileşte faptul că datele care se înscriu în casetele 8, 14, 31, 33, 34 şi 37 ale declaraţiei complete trebuie să coincidă cu cele care au fost înscrise în declaraţia incompletă. Pentru alte date înscrise în casetele declaraţiei complete se admit diferenţe faţă de cele declarate iniţial, cu condiţia justificării lor de către declarant. Aprobarea diferenţelor se face de către biroul vamal, cu condiţia verificării acestora în înregistrările contabile.
Potrivit art. 14, la completarea declaraţiei incomplete se efectuează, dacă este cazul, regularizarea drepturilor de import, a taxei pe valoarea adăugată şi a accizelor, după caz, cu respectarea prevederilor art. 259, teza a doua din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.
Secţ. a 2-a: Procedura declaraţiei simplificate
A. Condiţii de autorizare
Art. 15 prevede următoarele:
„(1) Procedura declaraţiei simplificate se aplică în cazul operaţiunilor cu caracter repetitiv, pe baza autorizaţiei prevăzute la art. 253 alin. (4) din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, eliberate de biroul vamal în a cărui rază de competenţă teritorială solicitantul îşi are sediul sau punctul de lucru.
(2) Prin operaţiuni cu caracter repetitiv se înţelege transporturile de marfă, având acelaşi destinatar şi acelaşi expeditor, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au frecvenţă mai mare de două transporturi pe săptămână;
b) marfa transportată se încadrează la acelaşi cod tarifar;
c) ţara de expediţie şi ţara de destinaţie, precum şi regimul vamal şi cel tarifar aplicabile rămân neschimbate”.
B. Dosarul de autorizare
Art. 16 are următorul conținut:
„(1) Autorizaţia de utilizare a procedurii declaraţiei simplificate se acordă pe baza unei cereri scrise, întocmită potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 67 la Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.
(2) Cererea se completează utilizând aplicaţia „autorizări pentru procedurile simplificate de vămuire”, aflată pe website-ul Direcţiei Generale a Vămilor www.customs.ro, secţiunea Agenţi economici/Utilizarea sistemului informatic vamal. Cererea înregistrată în aplicaţia informatică se tipăreşte şi se depune, semnată şi ştampilată de către solicitant, la biroul vamal împreună cu următoarele documente:
a) certificatul de înregistrare a societăţii comerciale, în copie;
b) copia actului constitutiv al societăţii comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, după caz;
c) cazierul judiciar al persoanelor fizice care reprezintă legal societatea comercială;
d) o declaraţie-angajament, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;
e) certificatul de atestare fiscală, eliberat de autoritatea fiscală competentă;
f) documentul comercial sau administrativ care urmează a fi utilizat;
g) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al societăţii comerciale cu privire la activitatea societăţii;
h) chestionarul AEO – autoevaluare, completat potrivit prevederilor din Ordinul vicepreşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 647/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind acordarea statutului de operator economic autorizat, cu modificările şi completările ulterioare, în mod opţional.
(3) Declaraţia pe propria răspundere menţionată la alin. (2) lit. g) trebuie să conţină următoarele precizări;
a) numărul şi valoarea totală exprimată în euro a operaţiunilor cu caracter repetitiv, desfăşurate cu ţări terţe, realizate în anul anterior, calculat de la momentul depunerii cererii de autorizare;
b) cuantumul drepturilor de import pentru operaţiunile vamale cu caracter repetitiv, desfăşurate cu ţări terţe în anul anterior, calculat de la momentul depunerii cererii de autorizare;
c) categoriile de mărfuri pentru care solicită procedura declaraţiei simplificate nu fac parte din categoriile excluse de la această procedură;
d) descrierea şi codul din Nomenclatura combinată a mărfurilor care fac obiectul unor reglementări specifice, dacă este cazul”.
C. Emiterea autorizaţiei
Art. 17 prevede, la alin. (1), faptul că în cazul în care condiţiile legale sunt îndeplinite, biroul vamal aprobă acordarea autorizaţiei pentru utilizarea procedurii declaraţiei simplificate şi o înregistrează în aplicaţia informatică „autorizări pentru procedurile simplificate de vămuire”.
Potrivit alin. (2) Autorizaţia al cărei model este prevăzut în anexa nr. 67 la Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 se tipăreşte în două exemplare şi se semnează de către şeful biroului vamal. Un exemplar al autorizaţiei se predă solicitantului, iar celălalt exemplar se păstrează în evidenţa biroului vamal.
Art. 18 prevede la alin. (1), faptul că în situaţia în care titularul solicită modificarea şi/sau completarea autorizaţiei, acesta întocmeşte şi depune la biroul vamal care a emis autorizaţia o cerere întocmită potrivit art. 16.
La alin. (2), se prevede faptul că modificările şi/sau completările autorizaţiei se fac de către biroul vamal în aplicaţia „autorizări pentru procedurile simplificate de vămuire”. Formularul cu modificările/completările ulterioare devine anexă la autorizaţia iniţială. Acesta se tipăreşte în două exemplare şi se semnează de către şeful biroului vamal, un exemplar fiind destinat solicitantului, iar celălalt păstrându-se în evidenţa biroului vamal.
Potrivit art. 19, în autorizaţia de utilizare a procedurii declaraţiei simplificate se înscriu elementele precizate la art. 262 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.
D. Suspendarea şi revocarea autorizaţiei
Art. 20 prevede la alin. (1), în cazurile prevăzute la art. 253d, 253e, 253f şi 253g din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, revocarea sau suspendarea autorizaţiei se realizează în baza deciziei şefului biroului vamal emitent şi conţine data de la care măsura intervine, precum şi motivul emiterii acesteia. Decizia este notificată de biroul vamal titularului.
Potrivit alin. (2), decizia privind revocarea sau suspendarea, după caz, se operează în aplicaţia informatică.
E. Etape ale procedurii declaraţiei simplificate
Art. 21 explică semnificațiile anumitor termenii şi expresiile în aplicarea dispoziţiilor prezentei secţiuni, după cum urmează:
a) declaraţie simplificată – declaraţie vamală având forma unui document comercial sau administrativ, aprobat de către autoritatea vamală, întocmită cu respectarea prevederilor art. 253a din Regulamentul (CEE) nr. 454/93 şi care conţine informaţiile prevăzute la art. 260 din acelaşi regulament;
b) declaraţie suplimentară – declaraţie vamală având caracter global, periodic sau recapitulativ, întocmită sub formă electronică în sistemul român de procesare automată a declaraţiei vamale la import pentru mărfurile care au făcut obiectul declaraţiilor simplificate, plasate în acelaşi regim vamal şi pentru care codul incoterms şi natura tranzacţiei sunt aceleaşi.
Art. 22 are următorul conținut:
„(1) Pentru derularea procedurii declaraţiei simplificate se parcurg următoarele etape:
a) constituirea unei garanţii în favoarea biroului vamal potrivit prevederilor art. 189-200 din Regulamentul (CEE) nr. 913/92, cu modificările şi completările ulterioare;
b) prezentarea şi declararea mărfurilor la biroul vamal pe baza declaraţiei simplificate; în cazul prevăzut la art. 253a, teza a treia din Regulamentul (CEE) nr. 454/93, declaraţia simplificată se depune la biroul vamal, în două exemplare, dintre care unul este destinat biroului vamal, iar celălalt se păstrează de către titular;
c) plata taxei pe valoare adăugată şi, după caz, a accizelor;
d) depunerea declaraţiei suplimentare şi plata drepturilor de import în termenul prevăzut în autorizaţie.
(2) Formula de calcul a cuantumului garanţiei este următoarea:
cuantumul garanţiei = drepturi/365 x termenul de depunere a declaraţiei vamale suplimentare,unde prin drepturi se înţelege cuantumul drepturilor vamale convenţionale, conform tarifului vamal comun, în vigoare la data depunerii cererii de autorizare, calculat pentru operaţiunile cu caracter repetitiv, desfăşurate cu ţări terţe, realizate în ultimul an, calculat de la momentul depunerii cererii de autorizare, iar prin termenul de depunere a declaraţiei suplimentare se înţelege termenul exprimat în zile, stabilit de autoritatea vamală pentru depunerea declaraţiei suplimentare.
(3) Termenul de depunere a declaraţiei suplimentare este de maximum 30 de zile calendaristice de la data acceptării de către biroul vamal a declaraţiei simplificate şi se înscrie în autorizaţia de utilizare a procedurii simplificate de vămuire”.
