Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale Anticorupţie (OMAI nr. 158/2017)

1.6. Psihologie (la nivel de compartiment)

Conform art. 43, Compartimentul psihologie este subordonat nemijlocit directorului general, are ca obiectiv asigurarea activității psihologice la nivelul direcției generale și are următoarele atribuții principale:

a) proiectează, planifică și asigură activitatea de evaluare psihologică din cadrul asistenței psihologice la nivelul direcției generale, evaluarea psihologică în vederea avizării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuții și misiuni în condiții de solicitare psihică intensă, precum și în alte situații, potrivit reglementărilor în vigoare;

b) acordă asistență psihologică profilactică și primară, în funcție de nevoile specifice fiecărei categorii de beneficiari, la nivelul direcției generale;

c) valorifică rezultatele evaluărilor psihologice proprii sau cele efectuate de Centrul de Psihosociologie al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la personalul direcției generale;

d) întocmește, actualizează și arhivează, după caz, dosarul psihologic pentru fiecare persoană din cadrul direcției generale;

e) realizează activitatea de diagnoză organizațională la nivelul direcției generale;

f) coordonează, sprijină, îndrumă și controlează modul de completare a tipizatelor specifice activității de psihologie, atât cele administrate creion-hârtie, cât și cele administrate informatic, la nivelul direcției generale;

g) participă la manifestări cu caracter științific și profesional în domeniul activității de psihologie;

h) asigură, la solicitare, consilierea directorului general pe probleme privind activitatea de psihologie, la nivelul direcției generale;

i) întocmește Planul de pregătire psihologică a personalului, la solicitarea Compartimentului formare profesională din cadrul Serviciului resurse umane;

j) acordă sprijin de specialitate, la solicitare, personalului care participă la activitatea de evaluare a subordonaților;

k) participă, potrivit competențelor și în părțile ce îl privesc, la activitățile de analiză a postului, a evenimentelor definite potrivit legislației privind securitatea și sănătatea în muncă, acordă sprijin de specialitate în evaluarea activității, pregătirii și conduitei profesionale individuale a personalului;

l) realizează, la solicitarea directorului general, evaluarea psihologică a personalului ce urmează a fi încadrat la direcția generală, în baza solicitării și planificării realizate la nivelul Serviciului resurse umane.

1.7. Structura de protecție a datelor cu caracter personal (la nivel de compartiment)

În art. 44 se dispune faptul că structura de protecție a datelor cu caracter personal se organizează la nivel de compartiment, este subordonată nemijlocit directorului general și are ca obiectiv asigurarea măsurilor necesare pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii ori accesului neautorizat, precum și împotriva oricărei alte forme de prelucrare ilegală.

Structura de protecție a datelor cu caracter personal are următoarele atribuții principale:

a) elaborează și coordonează implementarea procedurilor proprii la nivelul structurilor direcției generale;

b) elaborează ghidul pentru exercitarea drepturilor de către persoana vizată;

c) asigură informarea operativă a conducerii unității despre vulnerabilitățile și riscurile semnalate în sistemul de securitate a prelucrării datelor cu caracter personal al direcției generale și propune măsuri pentru înlăturarea acestora;

d) consiliază conducerea direcției generale și asigură instruirea personalului care prelucrează date cu caracter personal cu privire la normele și regulile de protecție a datelor cu caracter personal;

e) coordonează și monitorizează activitatea personalului pe linia protecției datelor cu caracter personal la nivelul direcției generale și propune conducerii direcției generale, în condițiile legii, măsuri privind modificarea, suspendarea ori revocarea drepturilor de acces la datele cu caracter personal, după caz;

f) efectuează verificări, prin sondaj, privind modul de aplicare a măsurilor legale de protecție a datelor cu caracter personal, întocmește rapoarte și formulează propuneri pentru remedierea deficiențelor constatate, pe care le înaintează spre aprobare conducerii direcției generale;

g) asigură relaționarea, solicită asistență de specialitate și participă la convocările și activitățile organizate de structura responsabilă din cadrul MAI în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal;

h) asigură relaționarea și solicită asistență de specialitate de la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal;

i) ține evidența automată, prin intermediul sistemelor informatice, a conturilor de acces la bazele de date ale utilizatorilor din cadrul direcției generale care prelucrează date cu caracter personal;

j) propune conducerii direcției generale acordarea accesului utilizatorilor la sisteme de evidență a datelor cu caracter personal neautomate, în baza unei liste nominale aprobate de șefii nemijlociți;

k) ține evidența declarațiilor utilizatorilor;

l) asigură desfășurarea pregătirii de specialitate și instruirea utilizatorilor în domeniu;

m) ține evidența cererilor persoanelor vizate și coordonează soluționarea acestora.

1.8. Direcția investigații

Art. 45 prevede faptul că Direcția investigații este condusă de un director ajutat de un director adjunct, se subordonează nemijlocit unui director general adjunct și are în compunere: Serviciul investigații, Serviciul analiza informațiilor și Serviciul tehnic.

Direcția investigații are ca obiective organizarea și desfășurarea activităților investigative la nivelul direcției generale, a celor de analiză a informațiilor și de suport tehnico- operativ în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, pentru descoperirea, documentarea și combaterea faptelor de corupție săvârșite de personalul MAI.

Art. 46 dispune că Serviciul investigații este condus de șeful de serviciu, se subordonează conducerii Direcției investigații și are următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități de descoperire a faptelor de corupție ce intră în competența legală a direcției generale;

b) efectuează investigațiile necesare documentării preliminare începerii urmăririi penale și dezvoltării informațiilor privind faptele de corupție comise de personalul MAI;

c) efectuează, în condițiile legii, activități investigative dispuse în vederea administrării probatoriului în cadrul procesului penal, pentru faptele de corupție ce intră în competența legală a unității;

d) desfășoară activități cu caracter operativ impuse de specificul și de dinamica fiecărei lucrări ce revine spre soluționare serviciului;

e) obține, evaluează, verifică și valorifică informații, în vederea descoperirii și combaterii faptelor de corupție săvârșite de personalul MAI;

f) verifică, din dispoziția conducerii unității, petițiile anonime referitoare la fapte de corupție săvârșite de personalul MAI;

g) realizează analize referitoare la valoarea operativă a datelor și informațiilor gestionate și propune măsuri de eficientizare a activității în domeniul din competență;

h) dezvoltă datele și informațiile puse la dispoziție de instituțiile de aplicare a legii, precum și de serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor în legătură cu faptele de corupție săvârșite de personalul MAI;

i) coordonează, îndrumă și sprijină personalul din cadrul structurilor subordonate cu responsabilități pe linia activităților investigative;

j) planifică activitățile investigative în raport cu prioritățile identificate în urma analizelor strategice realizate la nivelul direcției generale.

Serviciul își exercită atribuțiile prin compartimentele specializate din componență: Compartimentul investigații pentru infracțiuni de corupție și Compartimentul investigații pentru infracțiuni conexe sau asimilate, astfel:

a) Compartimentul investigații pentru infracțiuni de corupție îndeplinește atribuțiile prevăzute mai sus cu privire la infracțiunile de corupție săvârșite de personalul MAI;

b) Compartimentul investigații pentru infracțiuni conexe sau asimilate îndeplinește atribuțiile prevăzute anterior cu privire la infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție comise de personalul MAI.

Art. 47 stabilește faptul că Serviciul analiza informațiilor este condus de șeful de serviciu, se subordonează conducerii Direcției investigații și are, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) constituie și gestionează baza de date privind faptele de corupție comise de personalul MAI;

b) implementează în baza de date informațiile referitoare la săvârșirea faptelor de corupție din competența legală a direcției generale;

c) coordonează, îndrumă și sprijină personalul din aparatul propriu și structurile subordonate cu responsabilități în implementarea informațiilor în baza de date;

d) monitorizează respectarea procedurii privind introducerea informațiilor în baza de date proprie de către personalul aparatului propriu și al structurilor subordonate;

e) consultă bazele de date gestionate de direcția generală, pentru documentarea cauzelor investigative;

f) obține datele de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de comunicații electronice destinate publicului, în condițiile legii;

g) analizează datele și informațiile gestionate pentru a asigura sprijinul tactic și operațional în investigații, prin identificarea metodelor infracționale, a relațiilor, fluxurilor, secvențelor și viitoarelor cerințe de colectare a informațiilor prelucrate;

h) întocmește analize tactice destinate utilizării în activitatea de prevenire și combatere a corupției desfășurată de direcția generală;

i) întocmește analize operaționale în cauzele instrumentate de personalul direcției generale;

j) elaborează analize strategice, în vederea identificării tendințelor infracționale pe linia faptelor de corupție comise de personalul MAI;

k) realizează produse analitice susținute de hărți relaționale, tabele și grafice, care sunt utilizate la efectuarea investigațiilor și cercetărilor în cauzele din competența direcției generale.

Potrivit art. 48, Serviciul tehnic este condus de șeful de serviciu, se subordonează conducerii Direcției investigații și are în componență Biroul instalare mijloace tehnice speciale și Biroul disimulare și înregistrări ambientale.

Biroul instalare mijloace tehnice speciale este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciul tehnic și are, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) asigură suportul tehnic pentru punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică ce constau în activități de supraveghere video, audio sau prin fotografiere și/sau de localizare sau urmărire prin mijloace tehnice, dispuse prin mandat de supraveghere tehnică/ordonanță;

b) efectuează activități de pătrundere în spații private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice utilizate pentru executarea măsurii supravegherii tehnice dispuse prin mandat de supraveghere tehnică/ordonanță, conform dispozițiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul de procedură penală;

c) efectuează activități de proiectare și execuție circuite și dispozitive electronice conform specificului misiunilor tehnico- operative care presupun instalarea de mijloace fixe de înregistrare;

d) desfășoară activități de prelucrare a înregistrărilor audio- video obținute cu ajutorul mijloacelor tehnice pe parcursul misiunilor operative;

e) la solicitarea aparatului propriu sau a structurilor subordonate ale direcției generale asigură suportul tehnic necesar pe parcursul misiunilor operative;

f) efectuează activități de documentare de specialitate în scopul dotării cu dispozitive, mijloace și sisteme tehnice speciale performante și dezvoltării activității specifice în acord cu evoluțiile tehnologice în domeniu;

g) realizează schimburi de experiență cu structuri similare naționale și internaționale, în scopul dezvoltării de bune practici în domeniu;
h) asigură utilizarea, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale și echipamentelor aflate în dotarea biroului;
i) acordă sprijin de specialitate prin întocmirea specificațiilor tehnice pentru dispozitivele, mijloacele și sistemele tehnice speciale și echipamentele ce urmează a fi achiziționate pentru dotarea direcției generale.

Biroul disimulare și înregistrări ambientale este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului tehnic și are, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități de suport tehnico-operativ în vederea punerii în executare a măsurilor de supraveghere tehnică, constând în accesul la un sistem informatic, precum și de supraveghere video, audio, prin fotografiere și/sau de localizare sau urmărire prin mijloace tehnice, dispuse prin mandat de supraveghere tehnică/ordonanță;

b) efectuează activități de adaptare, disimulare, proiectare și execuție a dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale conform specificului misiunilor tehnico-operative care presupun efectuarea de înregistrări ambientale audio-video;

c) desfășoară activități de prelucrare a înregistrărilor audio- video obținute cu ajutorul mijloacelor tehnice pe parcursul misiunilor operative, dispuse prin mandat de supraveghere tehnică/ordonanță;

d) la solicitarea structurilor aparatului propriu sau a celor subordonate ale direcției generale, delegate în acest sens de procurorul care efectuează urmărirea penală, asigură suportul tehnic necesar pe parcursul misiunilor operative;

e) efectuează activități criminalistice în cauzele penale ce intră în competența direcției generale constând în executarea de planșe fotografice sau marcări criminalistice pe parcursul misiunilor finalizate prin flagrant;

f) efectuează activități de documentare de specialitate în scopul dotării cu dispozitive, mijloace și sisteme tehnice speciale performante și dezvoltării activității specifice în acord cu evoluțiile tehnologice în domeniu;

g) realizează schimburi de experiență cu structuri similare naționale și internaționale, în scopul dezvoltării de bune practici în domeniu;

h) asigură utilizarea, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale și echipamentelor aflate în dotarea biroului;

i) acordă sprijin de specialitate prin întocmirea specificațiilor pentru dispozitivele, mijloacele și sistemele tehnice speciale, precum și pentru echipamentele ce urmează a fi achiziționate pentru dotarea direcției generale.

1.9. Direcția anchete

Art. 49 prevede că Direcția anchete este condusă de un director ajutat de un director adjunct, se subordonează nemijlocit unui director general adjunct și are în compunere Serviciul anchete, Serviciul transcrieri operative, Serviciul de interceptare a comunicațiilor, Serviciul operații, Centrul operațional 1 – Iași, Centrul Operațional 2 – Timișoara și Centrul operațional 3 – Cluj-Napoca.

Direcția anchete are ca obiective organizarea și desfășurarea activităților de cercetare penală, punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică pentru interceptarea comunicațiilor, de redare a convorbirilor interceptate, supravegherea operativă, prinderea în flagrant și testarea integrității profesionale la nivelul personalului MAI.=

Art. 50 stabilește faptul că Serviciul anchete este condus de șeful de serviciu, se subordonează conducerii Direcției anchete și asigură, la nivel central, organizarea activităților de cercetare penală a faptelor din competența legală a unității.

Serviciul anchete are următoarele atribuții principale:

a) primește și înregistrează plângerile, denunțurile și sesizările referitoare la comiterea unor fapte de corupție de către personalul MAI;

b) se sesizează din oficiu, pe baza informațiilor primite de la Direcția investigații sau pe orice altă cale, dacă află că s-a săvârșit o infracțiune de corupție de către personalul MAI;

c) efectuează actele de cercetare penală dispuse de procuror;

d) participă în grupurile de lucru constituite pentru elaborarea unor documente programatice pe linie de combatere a corupției, conform competențelor;

e) gestionează evidența informatizată a tuturor ordonanțelor de delegare în baza cărora personalul direcției generale a efectuat activități procedurale;

f) soluționează sesizări ale cetățenilor, din dispoziția conducerii direcției generale, conform competenței;

g) cooperează/colaborează cu alte structuri din direcția generală și alte autorități sau instituții publice în vederea executării activităților procedurale dispuse de procurorul care efectuează urmărirea penală în dosarele aflate în lucru;

h) asigură utilizarea eficientă, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale aflate în dotarea serviciului;

i) la solicitare sau când situația impune, în baza ordonanței de delegare a procurorului, sprijină structurile subordonate ale direcției generale în dosarele penale repartizate spre instrumentare;

j) sesizează, de îndată, structurile de parchet competente despre săvârșirea unor fapte de natură penală și sprijină, în condițiile legii, procurorii desemnați în documentarea faptelor sesizate;

k) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege poliției judiciare, în domeniul de competență al direcției generale.

Serviciul își exercită atribuțiile prin structurile specializate din componență: Biroul anchete pentru infracțiuni de corupție și Biroul anchete pentru infracțiuni conexe sau asimilate.

Biroul anchete pentru infracțiuni de corupție este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului anchete și îndeplinește atribuțiile prevăzute mai sus cu privire la infracțiunile de corupție săvârșite de personalul MAI.

Biroul anchete pentru infracțiuni conexe sau asimilate este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului anchete și îndeplinește atribuțiile prevăzute anterior cu privire la infracțiunile conexe sau asimilate infracțiunilor de corupție comise de personalul MAI.

În art. 51 dispune că Serviciul transcrieri operative este condus de un șef de serviciu, se subordonează conducerii Direcției anchete și desfășoară, în baza ordonanței de delegare a procurorului care efectuează urmărirea penală, activități de redare a convorbirilor sau comunicărilor interceptate și înregistrate, conform legii.

Art. 52 prevede că Serviciul de interceptare a comunicațiilor este condus de un șef de serviciu, se subordonează conducerii Direcției anchete și desfășoară, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități de punere în executare a măsurii de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicațiilor ori a oricărui alt tip de comunicare la distanță, dispusă prin mandat de supraveghere tehnică/ordonanță, la solicitarea structurilor de parchet;

b) obține datele de trafic și de localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice ori furnizorii de comunicații electronice destinate publicului în condițiile legii;

c) asigură utilizarea eficientă, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale din dotarea serviciului.

Potrivit art. 53, Serviciul operații este condus de șeful de serviciu, se subordonează conducerii Direcției anchete și răspunde de organizarea și desfășurarea activităților de supraveghere operativă, prindere în flagrant și testare a integrității profesionale a personalului MAI, precum și de desfășurarea unor activități de descoperire și combatere a faptelor de corupție care derivă din calitatea de lucrător al poliției judiciare și asigură suportul tehnic pe parcursul efectuării actelor de cercetare penală, în cauze repartizate spre instrumentare.

Serviciul operații își îndeplinește atribuțiile funcționale prin: Biroul supravegheri operative, Biroul flagrant, Biroul teste de integritate și Compartimentul suport operativ.

Polițiștii din cadrul Serviciului operații își desfășoară activitatea în mod conspirat, folosind mijloace și metode specifice.

Art. 54 stabilește că Biroul supravegheri operative este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului operații și are, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) efectuează, în condițiile legii, activități de supraveghere operativă, la solicitarea procurorului care efectuează urmărirea penală;

b) pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, emise în condițiile Codului de procedură penală, ce constau în supravegherea video, audio sau prin fotografiere și localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;

c) efectuează activități de documentare specifice operative, independent sau în cooperare cu celelalte structuri ale direcției generale;

d) asigură utilizarea eficientă, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale din dotarea biroului.

Art. 55 dispune că Biroul teste de integritate este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului operații și are următoarele atribuții principale:

a) organizează și efectuează testarea integrității profesionale a personalului MAI, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu procedura aprobată prin ordin al ministrului afacerilor interne;

b) în vederea organizării și desfășurării testelor de integritate efectuează activități de documentare specifice operative, independent sau în cooperare cu celelalte structuri ale direcției generale;

c) pune în aplicare ordonanțele emise de procuror potrivit art. 148 și 150 din Codul de procedură penală, pentru faptele de corupție din competența legală a direcției generale.

Art. 56 prevede faptul că Biroul flagrant este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului operații și are următoarele atribuții principale:

a) participă la constatarea infracțiunii flagrante de corupție ce intră în competența legală a direcției generale, sub coordonarea procurorului de caz;

b) desfășoară activități de documentare specifice, independent sau în cooperare cu celelalte formațiuni abilitate, premergător activității de prindere în flagrant, pentru pregătirea misiunilor ori completarea datelor obținute în urma acțiunilor operative;

c) sprijină activitatea de punere în aplicare a mandatelor de aducere și de conducere a persoanelor reținute cu ocazia activităților de prindere în flagrant, conform dispozițiilor procurorului care efectuează urmărirea penală și competenței legale a direcției generale;

d) asigură utilizarea eficientă, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale aflate în dotarea biroului.

Potrivit art. 57, Compartimentul suport operativ are următoarele atribuții principale:

a) asigură utilizarea eficientă, păstrarea, întreținerea, gestionarea și menținerea în stare de funcționare a dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale aflate în dotarea serviciului;

b) asigură managementul documentelor și al mijloacelor de asigurare a conspirativității activităților;

c) pregătește autovehiculele din dotarea serviciului pentru buna desfășurare a misiunilor;

d) sprijină activitățile specifice desfășurate de lucrătorii serviciului și, la solicitare, de lucrătorii Centrului operațional 1 – Iași, Centrului operațional 2 – Timișoara și Centrului operațional 3 – Cluj-Napoca;

e) desfășoară activitatea de secretariat la nivelul Serviciului operații.

Conform art. 58, Centrul operațional 1 – Iași, Centrul operațional 2 – Timișoara și Centrul operațional 3 – Cluj-Napoca sunt organizate la nivel de serviciu, sunt conduse de șefi de serviciu, se subordonează conducerii Direcției anchete, își desfășoară activitatea în sprijinul structurilor subordonate arondate pe domeniile de activitate: supraveghere operativă, testarea integrității, flagrant și suport operativ, precum și pentru desfășurarea de activități de descoperire și combatere a faptelor de corupție care derivă din calitatea de ofițer al poliției judiciare.

Centrul operațional 1 – Iași, Centrul operațional 2 – Timișoara și Centrul operațional 3 – Cluj-Napoca au, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) organizează și efectuează testarea integrității profesionale a personalului MAI în județele din competența structurilor subordonate arondate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare și cu procedura aprobată prin ordin al ministrului afacerilor interne;

b) efectuează activități de documentare specifică operativă, independent sau în cooperare cu structurile subordonate arondate, pentru efectuarea testelor de integritate profesională a personalului MAI;

c) pune în aplicare ordonanțele emise de procuror potrivit art. 148 și 150 din Codul de procedură penală, pentru faptele de corupție din competența direcției generale;

d) pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, emise în condițiile Codului de procedură penală, ce constau în supravegherea video, audio sau prin fotografiere și localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;

e) sprijină activitatea de punere în aplicare a mandatelor de aducere și de conducere a persoanelor reținute cu ocazia activităților de prindere în flagrant, conform dispozițiilor procurorului care efectuează urmărirea penală;

f) participă la constatarea în flagrant a infracțiunilor de corupție din competența direcției generale, în cauzele în care sunt solicitați, în zona teritorială arondată;

g) efectuează activități de supraveghere operativă, la solicitarea structurilor subordonate sau a procurorului;î

h) acordă sprijin de specialitate pe linia utilizării dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale de către structurile subordonate arondate teritorial;

i) asigură utilizarea eficientă, păstrarea, întreținerea și gestionarea dispozitivelor, mijloacelor și sistemelor tehnice speciale aflate în dotarea serviciului.

Potrivit art. 59, competența teritorială a fiecăruia dintre cele trei centre operaționale se stabilește prin dispoziție a directorului general.

Personalul din cadrul Centrului operațional 1 – Iași, al Centrului operațional 2 – Timișoara și al Centrului operațional 3 – Cluj-Napoca își desfășoară activitatea în mod conspirat, folosind mijloace și metode specifice.

1.10. Serviciul special

Art. 60 stabilește faptul că Serviciul special este condus de șeful de serviciu, se subordonează nemijlocit unui director general adjunct și reprezintă structura specializată în derularea, conform legii, a operațiunilor sub acoperire dispuse în cadrul procesului penal.

Serviciul special pune în aplicare ordonanțele emise de procurorul care efectuează urmărirea penală pentru faptele de corupție din competența direcției generale, prin folosirea investigatorilor sub acoperire.

Serviciul special își exercită atribuțiile prin Biroul operativ și Biroul sprijin.

Biroul operativ este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului special și îndeplinește, potrivit competențelor legale, următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activitățile sub acoperire dispuse de procurorul care efectuează urmărirea penală;

b) culege, în baza ordonanței procurorului care efectuează urmărirea penală, date și informații în vederea obținerii mijloacelor de probă.

Biroul sprijin este condus de șeful de birou, se subordonează nemijlocit șefului Serviciului special și îndeplinește următoarele atribuții principale:

a) susține din punct de vedere logistic activitatea investigatorilor sub acoperire;

b) asigură legătura operativă cu procurorul și cu celelalte structuri cu care Serviciul special cooperează/colaborează potrivit competențelor;

c) desfășoară activitățile de sprijin necesare bunei funcționări a Biroului operativ în efectuarea investigațiilor sub acoperire și asigură legătura cu celelalte structuri din cadrul direcției generale.

Polițiștii din cadrul serviciului își desfășoară activitatea în mod conspirat.

1.11. Direcția prevenire

Art. 61 prevede că Direcția prevenire este condusă de un director, se subordonează nemijlocit unui director general adjunct și are în compunere: Serviciul prevenire, Serviciul studii și proiecții anticorupție și Serviciul relații cu publicul, în structura căruia se află Biroul informare și relații publice.

Direcția prevenire are ca obiective organizarea, coordonarea și desfășurarea activităților de prevenire a faptelor de corupție în cadrul MAI, a celor aferente realizării studiilor și proiectelor anticorupție din competența legală a unității, respectiv gestionează activitățile de relații cu publicul și mass- media la nivelul direcției generale.

Art. 62 stabilește că Serviciul prevenire este condus de șeful de serviciu, se subordonează nemijlocit directorului Direcției prevenire și are următoarele atribuții principale:

a) elaborează sau, după caz, participă la elaborarea strategiei naționale/sectoriale anticorupție, precum și a altor documente de politici publice din domeniul prevenirii corupției;

b) asigură planificarea activității de prevenire la nivelul direcției generale și sprijină această activitate la nivelul MAI;

c) coordonează activitatea de prevenire a corupției în rândul personalului MAI realizată de către direcția generală, acordând consiliere și suport în acest sens structurilor subordonate ale direcției generale;

d) realizează activități de informare în domeniul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție adresate personalului MAI;

e) planifică, organizează și desfășoară activități de instruire, formare profesională și cursuri privind creșterea nivelului de integritate a personalului MAI;

f) formulează recomandări cu scop preventiv anticorupție pentru structurile ministerului;

g) monitorizează și îndrumă structurile MAI în vederea îndeplinirii acțiunilor și măsurilor cuprinse în strategia națională/sectorială sau în alte documente de politici publice din domeniul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție de personalul MAI;

h) organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției în rândul personalului MAI și pentru conștientizarea de către lucrătorii MAI și cetățeni a cauzelor și consecințelor implicării în fapte de corupție, respectiv participă la acțiuni similare inițiate de alte entități publice sau organizații neguvernamentale;

i) publică articole, analize sau alte materiale cu privire la activitatea de prevenire a corupției, în revistele și buletinele MAI ori în alte publicații;

j) elaborează teme specifice de prevenire a corupției și alte materiale, în vederea introducerii acestora în documentele specifice procesului de formare profesională inițială și continuă la nivelul MAI;

k) constituie și gestionează aplicația informatică de evidență privind activitățile de prevenire a corupției desfășurate la nivelul direcției generale;

l) colaborează cu alte autorități și instituții publice, cu alte persoane juridice, precum și cu reprezentanți ai societății civile pentru organizarea și desfășurarea activităților de prevenire care au ca scop neimplicarea personalului MAI în fapte de corupție;

m) gestionează și realizează publicații și materiale informative specifice pe linie de prevenire a corupției în rândul personalului MAI și asigură diseminarea acestora, inclusiv publicația periodică de profil întocmită la nivelul direcției generale privind activitatea de prevenire și combatere a corupției în cadrul MAI;

n) realizează, în cooperare cu structurile direcției generale sau, după caz, cu alte entități publice sau private, materiale cu caracter preventiv și asigură diseminarea acestora către lucrătorii MAI și cetățeni;

o) desfășoară sau participă la desfășurarea activităților prevăzute în protocoalele încheiate de către direcția generală în domeniul prevenirii corupției în rândul personalului MAI.