Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale Anticorupţie (OMAI nr. 158/2017)

În M. Of. nr. 17 din 8 ianuarie 2018, a fost publicat Ordinul ministrului Afacerilor Interne (OMAI) nr. 158/2017 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție.

Potrivit art. 1 din OMAI nr. 158/2017, se aprobă Regulamentul de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție, prevăzut în anexa care face parte integrantă din respectivul ordin.

Art. 2 din OMAI nr. 158/2017 prevede că la data intrării în vigoare a respectivului ordin, OMAI nr. 119/2014 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție (M. Of. nr. 580 din 4 august 2014; cu modif. ult.) se abrogă.

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivului regulament.

Redăm structura Regulamentului de organizare și funcționare a Direcției Generale Anticorupție:

– Cap. I („Dispoziții generale”);
– Cap. II („Organizarea direcției generale”);
– Cap. III („Obiectivele și atribuțiile direcției generale”);
– Cap. IV („Conducerea direcției generale”);
– Cap. V („Atribuțiile structurilor componente din cadrul direcției generale”);
– Cap VI („Dispoziții tranzitorii și finale”);
– Anexele nr. 1-3.

Art. 1 stabilește faptul că Direcția Generală Anticorupție, denumită în continuare direcția generală, își desfășoară activitatea în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare, ale O.U.G. nr. 120/2005 privind operaționalizarea Direcției generale anticorupție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 383/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale H.G. nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările și completările ulterioare.

[O.U.G. nr. 30/2007

„Art. 10

(1) Pe lângă ministrul internelor și reformei administrative funcționează Colegiul ministerului, ca organ consultativ.

(2) Componența și regulamentul de funcționare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative.
A se vedea și Regulament din 07/01/2016.

(3) «abrogat» Direcția generală de informații și protecție internă este structura specializată a ministerului care desfășoară activități de informații, contrainformații și securitate, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa securității naționale privind misiunile, personalul, patrimoniul și informațiile clasificate din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative – (alineat abrogat prin O.U.G. nr. 76/2016)].

(4) Direcția generală anticorupție este structura specializată a ministerului pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu”.

Direcția generală este structura Ministerului Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, cu personalitate juridică, specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului MAI, fiind organizată la nivel central și teritorial.

Art. 2 prevede că Direcția generală are competență materială specială ce vizează infracțiunile de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, săvârșite de personalul MAI.

În art. 3 se dispune faptul că activitatea direcției generale se desfășoară în conformitate cu prevederile Constituției României, legilor, tratatelor încheiate de România cu alte state, intrate în vigoare, ale hotărârilor Guvernului, hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ordinelor și instrucțiunilor ministrului afacerilor interne, astfel încât să nu lezeze în vreun fel drepturile și libertățile omului, să promoveze echidistanța, obiectivitatea, realitatea, legalitatea și deplina responsabilitate în acțiunile sale.

Conform art. 4, Direcția generală are în structura organizatorică aparatul propriu și structurile subordonate, compuse din direcții, servicii, birouri și compartimente specializate, conform organigramelor prevăzute în anexele nr. 1 și 2.

Art. 5 prevede faptul că aparatul propriu al direcției generale are în compunere următoarele structuri:

a) Conducerea;

b) Serviciul cabinet, format din:

1. Compartimentul evaluare și planificare instituțională;

2. Compartimentul evidență statistică;

3. Compartimentul dispecerat;

4. Compartimentul secretariat și arhivă;

c) Serviciul control;

d) Serviciul resurse umane, format din:

1. Compartimentul selecție și încadrare resurse umane;

2. Compartimentul gestionarea datelor de personal;

3. Compartimentul formare profesională;

4. Compartimentul securitate și sănătate în muncă;

e) Financiar (la nivel de serviciu), în cadrul căruia funcționează:

1. Compartimentul drepturi salariale;

f) Biroul juridic;

g) Psihologie (la nivel de compartiment);

h) Structura de protecție a datelor cu caracter personal (la nivel de compartiment);

i) Direcția investigații, formată din:

1. Serviciul investigații, format din:

1.1. Compartimentul investigații infracțiuni de corupție;

1.2. Compartimentul investigații pentru infracțiuni conexe sau asimilate;

2. Serviciul analiza informațiilor;

3. Serviciul tehnic, format din:

3.1. Biroul instalare mijloace tehnice speciale;

3.2. Biroul disimulare și înregistrări ambientale;

j) Direcția anchete, formată din:

1. Serviciul anchete, format din:

1.1. Biroul anchete pentru infracțiuni de corupție;

1.2. Biroul anchete pentru infracțiuni conexe sau asimilate;

2. Serviciul transcrieri operative;

3. Serviciul de interceptare a comunicațiilor;

4. Serviciul operații, format din:

4.1. Biroul supravegheri operative;

4.2. Biroul teste de integritate;

4.3. Biroul flagrant;

4.4. Compartimentul suport operativ;

5. Centrul operațional 1 – Iași (la nivel de serviciu);

6. Centrul operațional 2 – Timișoara (la nivel de serviciu);

7. Centrul operațional 3 – Cluj-Napoca (la nivel de serviciu);

k) Serviciul special, format din:

1. Biroul operativ;

2. Biroul sprijin;

l) Direcția prevenire, formată din:

1. Serviciul prevenire;

2. Serviciul studii și proiecții anticorupție;

3. Serviciul relații cu publicul, format din:

3.1. Biroul informare și relații publice;

3.2. Compartimentul call-center;

m) Direcția suport, formată din:

1. Serviciul comunicații și informatică;

2. Serviciul achiziții publice;

3. Serviciul logistic, format din:

3.1. Biroul auto și armament;

3.2. Compartimentul administrarea patrimoniului imobiliar, intendență și protecția mediului;

n) Serviciul afaceri europene și relații internaționale;

o) Unitatea de implementare a proiectelor (la nivel de birou);

p) Structura de securitate (la nivel de birou).

Potrivit art. 6, structurile subordonate direcției generale sunt organizate la nivel teritorial în servicii județene anticorupție și Direcția Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov.

Art. 7 stabilește faptul că activitatea desfășurată de structurile aparatului propriu și structurile subordonate din cadrul direcției generale, în scopul atingerii obiectivelor propuse, are la bază relații de autoritate ierarhice, de cooperare, de coordonare, de sprijin și îndrumare, precum și de control, potrivit atribuțiilor stabilite pentru fiecare direcție, serviciu, birou sau compartiment în parte.

Art. 8 dispune că relațiile ierarhice de autoritate se stabilesc:

a) între conducerea direcției generale și celelalte structuri ale aparatului propriu, respectiv structurile subordonate ale unității, în scopul menținerii și perfecționării funcționării sistemului relațional intern;

b) între șefii structurilor aparatului propriu/structurilor subordonate și personalul aflat în subordinea acestora.

Art. 9 stabilește faptul că relațiile de cooperare se stabilesc între direcțiile, serviciile, birourile și compartimentele aparatului propriu al direcției generale pentru îndeplinirea sarcinilor specifice, precum și între structurile subordonate.

Conform art. 10, relațiile de coordonare, sprijin și îndrumare se stabilesc între structurile aparatului propriu al direcției generale și cele subordonate, potrivit atribuțiilor specifice date în competență.

Activitățile de coordonare, sprijin și îndrumare a structurilor subordonate de către structurile aparatului propriu al direcției generale au ca scop:

a) sincronizarea și desfășurarea unitară a activității structurilor subordonate;

b) direcționarea structurilor subordonate în ceea ce privește aplicarea legislației specifice, precum și a procedurilor stabilite prin normele interne;

c) optimizarea tuturor activităților în scopul îndeplinirii obiectivelor propuse, prin utilizarea judicioasă și valorificarea tuturor resurselor;

d) verificarea îndeplinirii de către structurile subordonate a atribuțiilor specifice, potrivit liniilor de activitate corespondente de la nivelul aparatului propriu al direcției generale.

Art. 11 prevede că activitatea de control se execută de o comisie formată din personalul structurii de control din cadrul direcției generale, precum și, după caz, din specialiști ai altor structuri, a cărei componență se stabilește prin dispoziție a directorului general.

Potrivit art. 12, personalul direcției generale se compune din polițiști – funcționari publici cu statut special – și personal contractual.

Numărul posturilor de ofițeri de poliție, agenți de poliție și personal contractual se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor interne.

În art. 13 se dispune faptul că întreg personalul direcției generale este subordonat directorului general.

Art. 14 stabilește faptul că obiectivele generale ale direcției generale sunt prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului MAI.

Direcția generală îndeplinește, în condițiile prevăzute de actele normative în vigoare, următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități specializate de prevenire a faptelor de corupție în rândul personalului MAI;

b) organizează și desfășoară campanii/acțiuni de prevenire a corupției pentru conștientizarea consecințelor implicării în fapte de corupție;

c) efectuează investigațiile necesare pentru descoperirea faptelor de corupție săvârșite de personalul MAI;

d) desfășoară activități în vederea obținerii de mijloace de probă prin metodele speciale de supraveghere sau cercetare, conform competențelor legale;

e) desfășoară activități de cercetare penală, în baza ordonanței de delegare emise de procuror;

f) efectuează testarea integrității profesionale a personalului MAI;

g) primește și soluționează reclamațiile/petițiile cetățenilor referitoare la faptele de corupție în care este implicat personalul MAI;

h) administrează sistemul telefonic call-center anticorupție constituit în scopul sesizării de către cetățeni a faptelor de corupție;

i) desfășoară activități de informare și relații publice specifice domeniilor din competență;

j) elaborează studii, analize și prognoze referitoare la evoluția faptelor de corupție la nivelul MAI și înaintează conducerii ministerului, periodic sau la solicitare, propuneri de soluționare a problemelor identificate;

k) elaborează analize și prognoze referitoare la evoluția faptelor de corupție la nivelul structurilor MAI și transmite, periodic, conducerii acestora problemele identificate;

l) asigură coordonarea, monitorizarea și evaluarea activităților de management al riscurilor de corupție în cadrul structurilor MAI și realizează evaluarea măsurilor adoptate de structurile ministerului pentru remedierea aspectelor care au favorizat incidentele de integritate;

m) desfășoară activități specifice de afaceri europene și cooperare internațională în domeniul prevenirii și combaterii corupției, organizează, participă sau asigură reprezentarea direcției generale la evenimente naționale și internaționale din domeniul specific de activitate, în conformitate cu interesele MAI;

n) constituie, gestionează și accesează baze de date/sisteme informatice de evidență pentru desfășurarea activității din competență, în calitate de operator de date cu caracter personal;

o) elaborează, contractează, implementează și monitorizează proiecte cu finanțare externă;

p) gestionează și administrează resursele umane, materiale, financiare și tehnice deținute;

q) exercită orice alte atribuții conferite prin lege.

Art. 15 dispune faptul că pentru exercitarea atribuțiilor ce îi revin, direcția generală organizează și desfășoară activități investigative referitoare la faptele de corupție comise de personalul MAI, cu respectarea conspirativității, compartimentării, secretizării muncii și a principiului confidențialității.

Direcția generală este autorizată să dețină și să folosească, în condițiile legii, dispozitive, mijloace și sisteme tehnice speciale pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la faptele de corupție din competența legală.

Potrivit art. 16, în scopul descoperirii faptelor, identificării făptuitorilor și obținerii mijloacelor de probă, direcția generală poate folosi investigatori sub acoperire sau cu identitate reală și colaboratori, în baza autorizării date de procurorul care efectuează urmărirea penală, în condițiile legii.

Art. 17 prevede faptul că Direcția generală poate solicita de la autorități și instituții publice, alte persoane juridice, precum și de la persoane fizice informații, date și documente necesare în vederea îndeplinirii atribuțiilor stabilite prin lege și în limitele acestora.

Art. 18 stabilește că în scopul verificării și documentării datelor și informațiilor obținute, precum și pentru îndeplinirea celorlalte atribuții din competență, direcția generală cooperează cu unitățile aparatului central al MAI și cu celelalte instituții și structuri aflate în subordinea/coordonarea MAI.
În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul abilitat al direcției generale solicită structurilor MAI date, informații și documente, cu respectarea deplină a prevederilor legale și a normelor interne de activitate.

În art. 19 se dispune faptul că Direcția generală colaborează cu Ministerul Public, cu autorități și instituții publice, organizații nonguvernamentale, persoane juridice și persoane fizice, pentru asigurarea unui schimb operativ de date și informații, pentru instrumentarea cazurilor de corupție din competență, pentru desfășurarea activităților de prevenire a corupției în rândul personalului ministerului, precum și pentru îndeplinirea celorlalte atribuții din competență, pe baza prevederilor legale și a protocoalelor încheiate, după caz.

Art. 20 prevede că Direcția generală organizează și desfășoară, în conformitate cu prevederile legale, acțiuni de colaborare cu instituții și organisme din străinătate, în scopul realizării unor schimburi de date și informații menite să asigure perfecționarea metodelor și mijloacelor de muncă și implementarea, în activitatea specifică, a standardelor promovate pe plan european și internațional.

În situații concrete, pentru documentarea unor fapte de corupție săvârșite de personalul MAI cu elemente de extraneitate, se pot desfășura, cu aprobarea conducerii MAI și a procurorului competent, după caz, activități operative comune cu structurile similare din statele cu care sunt încheiate acorduri sau convenții de colaborare ori alte forme de înțelegeri bilaterale.

Conform art. 21, diagrama principalelor relații ale direcției generale este prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 22 prevede că Direcția generală este condusă de directorul general, ajutat de 2 directori generali adjuncți.

Art. 23 stabilește faptul că Directorul general conduce întreaga activitate desfășurată de personalul direcției generale și o reprezintă în relația cu celelalte structuri ale MAI, cu instituții, autorități și organisme de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cu organisme internaționale, potrivit competențelor legale.

În condițiile legii și ale celorlalte reglementări în vigoare, directorul general poate delega atribuții din competența sa directorilor generali adjuncți, directorilor direcțiilor din structura direcției generale sau altor persoane din subordine.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, directorul general emite dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine.

Art. 24 dispune că directorul general răspunde în fața ministrului afacerilor interne de întreaga activitate pe care o desfășoară direcția generală.

În lipsa directorului general, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de către unul dintre directorii generali adjuncți desemnat prin dispoziție a directorului general.

În art. 25 se prevede că directorii generali adjuncți se subordonează nemijlocit directorului general și răspund de întreaga activitate a structurilor pe care le coordonează.

Coordonarea structurilor subordonate din cadrul direcției generale de către directorii generali adjuncți se stabilește prin dispoziție a directorului general.

Conform art. 26, directorul general, împreună cu directorii generali adjuncți, asigură gestionarea resurselor umane, financiare și materiale, promovează principiile, metodele, procedurile și mijloacele specifice îndeplinirii atribuțiilor direcției generale și asigură respectarea normelor de integritate și a sistemului relațional al direcției generale.

Directorul general și directorii generali adjuncți desfășoară activități specifice de poliție judiciară, în condițiile legii.

Art. 27 stabilește că șefii de direcții, servicii și birouri din cadrul aparatului propriu, precum și cei ai structurilor subordonate pun în aplicare, în domeniile de care răspund, programele, proiectele și planurile proprii de activități, în conformitate cu nivelurile de exigență și eficiență impuse de standardele de performanță promovate în cadrul direcției generale.

Șefii de direcții, servicii și birouri din cadrul aparatului propriu și cei ai structurilor subordonate răspund de soluționarea operativă, corectă și legală a lucrărilor întocmite, potrivit competențelor.

Structurile subordonate prezintă, pe cale ierarhică, toate datele și informațiile relevante pentru îndeplinirea atribuțiilor direcției generale.

Art. 28 prevede că în cadrul direcției generale se organizează și funcționează Consiliul de conducere, ca organism cu rol deliberativ, de analiză și de decizie, din care fac parte: personalul cu funcții de conducere din aparatul propriu al unității, directorul Direcției Anticorupție pentru Municipiul București și Județul Ilfov, respectiv doi șefi ai structurilor subordonate desemnați semestrial prin dispoziție a directorului general.

În funcție de tematica stabilită prin ordinea de zi, la reuniunile Consiliului de conducere pot participa și alte persoane, care vor avea calitatea de invitați.

În cadrul acestui organism se analizează activitățile specifice din competența direcției generale, problemele identificate și modalitățile de rezolvare a acestora.

Activitatea Consiliului de conducere este reglementată prin dispoziție a directorului general.