Metodologia-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor din sistemul național de învățământ superior (OMECS nr. 3751/2015)

În M. Of. nr. 336 din 18 mai 2015, s-a publicat Ordinul ministrului educației și cercetării științifice (OMECS) nr. 3751/2015 de aprobare a Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor din sistemul național de învățământ superior.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivei metodologii:

Cap. I („Dispoziții generale)

Potrivit art. 1, scopul respectivei metodologii-cadru reglementează procesul de constituire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul universității, al facultăților și departamentelor.

Art. 2 prevede următoarele:

„(1) Principiile care stau la baza procesului de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere sunt următoarele:

a) principiul legalității;

b) principiul autonomiei universitare;

c) principiul transparenței;

d) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic;

e) principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, secții/linii de predare, programe de studii, conform Cartei universitare;

f) principiul respectării normelor etice și deontologice.

(2) Procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere se organizează după cum urmează:

a) începând cu nivelul de bază pentru constituirea structurilor de conducere;

b) începând cu nivelul superior în procesul de ocupare a funcțiilor de conducere, cu excepția alegerii directorului de departament care se realizează în aceeași ședință cu alegerea consiliului departamentului”.

Art. 3 are următorul conținut:

„(1) În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul universității, al facultăților și al departamentelor trebuie să se respecte principiul reprezentativității pe facultăți, departamente, secții/linii de predare, programe de studii, după caz, principiu stabilit prin Carta universitară.

(2) În vederea asigurării respectării principiului reprezentativității, instituțiile din sistemul național de învățământ superior organizează alegerile pe circumscripții stabilite conform metodologiilor interne de alegeri”.

Cap. II „Structuri de conducere – constituire”

Art. 4 prevede următoarele:

„(1) Consiliul departamentului este format din cadre didactice și de cercetare titulare, în calitate de membri.

(2) Au dreptul de a alege membrii consiliului departamentului toate cadrele didactice și de cercetare titulare din departament.

(3) Alegerea membrilor Consiliului departamentului se face prin vot universal, direct și secret al cadrele didactice și de cercetare titulare din departament, cu respectarea prevederilor art. 3”.

Art. 5 are următorul conținut:

„(1) Consiliul facultății este format din maximum 75% reprezentanți ai cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate și din minimum 25% reprezentanți ai studenților din facultate.

(2) Au dreptul de a alege membrii Consiliului facultății – reprezentanți ai cadrelor didactice și de cercetare titulare – cadrele didactice și de cercetare titulare din facultate, cu respectarea prevederilor art. 3.

(3) Au dreptul de a alege reprezentanții studenților din Consiliul facultății studenții facultății respective, cu respectarea prevederilor art. 3.

(4) Alegerea membrilor Consiliului facultății se face prin vot universal, direct și secret al cadrelor didactice și de cercetare titulare din facultate, respectiv al studenților facultății, cu respectarea prevederilor art. 3”.

Art. 6 prevede următoarele:

„(1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic și de cercetare titulare, reprezentanți ai fiecărei facultăți, conform principiului stipulat în Carta universitară și în metodologia proprie de alegeri, și din 25% reprezentanți ai studenților.

(2) Toți reprezentanții, membri ai senatului universitar, fără excepție, vor fi stabiliți prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenților, cu respectarea prevederilor art. 3.

(3) Fiecare facultate va avea reprezentanți în senatul universitar, conform principiului stipulat în Carta universitară și în Metodologia proprie de alegeri, cu respectarea prevederilor stabilite de art. 3.

(4) Au dreptul de a-și alege membri în senatul universitar – în calitate de reprezentanți – în procent de 75%, cadrele didactice și cercetătorii titulari ai fiecărei facultăți pentru cotele-părți de reprezentare conform principiului stipulat în Carta universitară și în metodologia proprie de alegeri.

(5) Au dreptul de a-și alege reprezentanții în senatul universitar, în procent de 25%, studenții fiecărei facultăți conform principiului stipulat în Carta universitară și în metodologiile proprii de alegeri, cu respectarea prevederilor art. 3.

(6) Au dreptul de a fi aleși, în calitate de membru în senatul universitar, reprezentanți ai studenților”.

Art. 7 are următorul conținut:

(1) Consiliul școlii doctorale se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă.

(2) Au dreptul de a fi aleși ca membri în Consiliul școlii doctorale persoanele care au calitatea de conducător de doctorat în respectiva școală doctorală.

Art. 8 prevede următoarele:

„(1) În conformitate cu prevederile art. 227 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, structurile universităților particulare și confesionale, atribuțiile, durata mandatelor, precum și alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori și aprobată de senatul universitar.

(2) În cazul universităților confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului și specificului dogmatic și canonic al cultului fondator”.

Cap. III („Funcții de conducere – ocupare”)

Art. 9 prevede următoarele:

„(1) Directorul de departament realizează managementul și conducerea operativă a departamentului. În exercitarea acestei funcții, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare.

(2) Directorul de departament răspunde de planurile de învățământ, de statele de funcții, de managementul cercetării și al calității și de managementul financiar al departamentului.

(3) Directorul de departament este ales prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din departamentul respectiv.

(4) Au dreptul de a fi alese, în calitate de director de departament, cadrele didactice și de cercetare titulare din departamentul respectiv”.

Art. 10 are următorul conținut:

„(1) Decanul reprezintă facultatea și răspunde de managementul și conducerea facultății.

(2) Decanul prezintă anual un raport consiliului facultății privind starea facultății.

(3) Decanul conduce ședințele consiliului facultății și aplică hotărârile rectorului, consiliului de administrație și senatului universitar.

(4) Atribuțiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare și cu legislația în vigoare.

(5) Decanii sunt selectați prin concurs public, organizat la nivelul facultății, de către rectorul nou-ales al universității.

(6) Au dreptul de a participa la concursul public pentru ocuparea funcției de decan persoane din cadrul universității sau din orice facultate de profil din țară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultății, au primit avizul acestuia de participare la concurs.

(7) Consiliul facultății are obligația de a aviza minimum 2 candidați”.

Art. 11 la alin. (1) prevede faptul că prodecanul reprezintă funcție de conducere la nivelul facultății, fiind desemnat în acest scop de către decan.

Potrivit art. 11 alin. (2), în universitățile multilingve și multiculturale, cel puțin unul dintre prodecani se numește la propunerea cadrelor didactice aparținând minorității naționale din departamentul secției sau liniei de predare într-o limbă a minorităților naționale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția cazului în care decanul provine de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 3 candidați.

Art. 12 prevede următoarele:

„(1) Rectorul reprezintă legal universitatea în relațiile cu terții, realizează conducerea executivă a universității și exercită calitatea de ordonator de credite.

(2) Rectorul universităților de stat și particulare se poate desemna prin una dintre următoarele modalități:

a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege;

b) prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.

(3) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin alegeri se stabilește cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului”.

Art. 13 are următorul conținut:

„(1) Desemnarea printr-un concurs public a rectorului universităților de stat și particulare se poate realiza, în baza unei metodologii aprobate, în acest sens, de către senatul nou-ales.

(2) În vederea organizării și desfășurării concursului public de rector, senatul universitar nou-ales are următoarele atribuții:

a) elaborează și aprobă metodologia de avizare, de selecție și de recrutare a rectorului;

b) stabilește o comisie de selecție formată din minimum 12 membri.

(3) Comisia de selecție prevăzută la alin. (2) este formată din membri ai universității, în proporție de 50%, și din personalități științifice și academice din afara universității, din țară și din străinătate, în proporție de 50%. Comisia de selecție cuprinde cel puțin un reprezentant al studenților sau un absolvent al universității desemnat de către studenții din senatul universitar, conform Cartei universitare.

(4) Au dreptul de a participa la concursul de ocupare a funcției de rector personalități științifice sau academice din țară și din străinătate, care pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales au obținut avizul de participare la concurs din partea acestuia.

(5) Avizul prevăzut la alin. (4) se acordă numai pe baza votului majorității simple a membrilor senatului universitar nou-ales.

(6) Senatul universitar nou-ales are obligația de a aviza minimum 2 candidați.

(7) Candidații avizați de senatul universitar nou-ales participă apoi la concursul prevăzut la alin. (1)”.

Potrivit art. 14, Desemnarea prin alegeri a rectorului universităților de Stat și particulare se poate realiza prin votul universal, direct și secretai tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților.

Art. 15 prevede următoarele:

„(1) Prorectorul reprezintă funcție de conducere la nivelul universității, fiind numit în acest scop de către rector, pe baza consultării senatului universitar.

(2) În universitățile multilingve și multiculturale cel puțin unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice aparținând minorităților naționale din departamentul secției sau liniei de predare într-o limbă a minorităților naționale, cu excepția cazului în care rectorul provine de la secția sau linia de studiu cu predare în limba minorității naționale respective. Cadrele didactice aparținând secției sau liniei de predare trebuie să propună cel puțin 3 candidați”.

Art. 16 la alin. (1) prevede faptul că funcția de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată funcției de prorector.

La alineatul următor se prevede faptul că Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de doctorat.

Art. 17 are următorul conținut:

„(1) Au dreptul de a ocupa una dintre funcțiile de conducere prevăzute la art. 9-12, 15 și 16, prin alegeri sau concurs, după caz, persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare

(2) Persoanele care ocupă una dintre funcțiile de conducere de prorector, decan, prodecan, director de departament pot fi membre în Senatul universității, cu condiția să fie alese în această calitate”.

Cap. IV („Referendumul”)

Art. 18 prevede următoarele:

„(1) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților, este denumită, în prezenta metodologie-cadru, referendum. Referendumul se organizează la nivelul fiecărei universități acreditate.

(2) Referendumul se organizează la fiecare 4 ani de către instituția de învățământ superior, cu minimum 6 luni înainte de desemnare, cu excepția instituțiilor de învățământ superior particular și confesional la care referendumul se organizează în funcție de durata mandatului rectorului. Referendumul se organizează și se desfășoară în conformitate cu legislația în vigoare și cu prevederile prezentei metodologii-cadru.

(3) Referendumul se organizează la fiecare perioadă aferentă unui nou mandat legal constituit, înainte de a fi inițiate alegerile structurilor și funcțiilor de conducere de la nivelul universităților, conform prevederilor legale.

(4) Au caracter obligatoriu atât organizarea și desfășurarea referendumului, cât și punerea în aplicare a rezultatului acestuia”.

Art. 19 are următorul conținut:

„(1) Data organizării referendumului este stabilită de către senatul universitar, în conformitate cu calendarul stabilit de instituția de învățământ superior.

(2) Data și tema referendumului se aduc la cunoștința membrilor universității, cu cel puțin 30 de zile înainte de ziua desfășurării acestuia, prin toate mijloacele de informare aflate la dispoziția universității.

(3) Referendumul la nivel de universitate se desfășoară într-o singură zi.

(4) Data de desfășurare a referendumului se comunică Ministerului Educației și Cercetării Științifice cu cel puțin 14 zile înainte de desfășurare”.

Art. 20 prevede următoarele:

„(1) Senatul universitar desemnează, la propunerea facultăților, un birou electoral al universității, ca organism imparțial, la nivel de universitate, responsabil cu organizarea și desfășurarea referendumului.

(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), biroul electoral al universității este responsabil pentru următoarele acțiuni:

a) actualizarea listelor de vot;

b) aducerea la cunoștința publică a locației secțiilor de votare;

c) arondarea pe secții de votare, unde este cazul;

d) afișarea listelor de vot arondate pe secții;

e) distribuirea buletinelor de vot;

f) numărarea și verificarea proceselor-verbale întocmite de comisiile de votare pe secții;

g) centralizarea voturilor și comunicarea rezultatului referendumului;

h) organizarea campaniei de informare cu privire la data și obiectul referendumului, la participanții la vot și locul desfășurării referendumului;

i) acreditarea persoanelor desemnate de către candidați ca observatori, pe lângă biroul electoral din fiecare secție de votare.

(3) Biroul electoral al universității este format dintr-un număr impar de membri (5-7 membri), dintre care unul are în mod obligatoriu pregătire juridică și 1-2 sunt studenți.

(4) La prima ședință, membrii desemnați în biroul electoral al universității aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele biroului electoral al universității și adjunctul acestuia.

(5) Biroul electoral al universității lucrează în prezența majorității membrilor lui și ia decizii cu votul majorității membrilor prezenți. În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor”.