Metodologia-cadru referitoare la procesul de stabilire și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituțiilor din sistemul național de învățământ superior (OMECS nr. 3751/2015)

 

În M. Of. nr. 336 din 18 mai 2015, s-a publicat Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice (OMECS) nr. 3751/2015 de aprobare a Metodologiei-cadru referitoare la procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiilor din sistemul naţional de învăţământ superior.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivei metodologii:

Cap. I („Dispoziţii generale)

Potrivit art. 1, scopul respectivei metodologii-cadru reglementează procesul de constituire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul universităţii, al facultăţilor şi departamentelor.

Art. 2 prevede următoarele:

„(1) Principiile care stau la baza procesului de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere sunt următoarele:

a) principiul legalităţii;

b) principiul autonomiei universitare;

c) principiul transparenţei;

d) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;

e) principiul reprezentativităţii pe facultăţi, departamente, secţii/linii de predare, programe de studii, conform Cartei universitare;

f) principiul respectării normelor etice şi deontologice.

(2) Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere se organizează după cum urmează:

a) începând cu nivelul de bază pentru constituirea structurilor de conducere;

b) începând cu nivelul superior în procesul de ocupare a funcţiilor de conducere, cu excepţia alegerii directorului de departament care se realizează în aceeaşi şedinţă cu alegerea consiliului departamentului”.

Art. 3 are următorul conținut:

„(1) În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul universităţii, al facultăţilor şi al departamentelor trebuie să se respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi, departamente, secţii/linii de predare, programe de studii, după caz, principiu stabilit prin Carta universitară.

(2) În vederea asigurării respectării principiului reprezentativităţii, instituţiile din sistemul naţional de învăţământ superior organizează alegerile pe circumscripţii stabilite conform metodologiilor interne de alegeri”.

Cap. II „Structuri de conducere – constituire”

Art. 4 prevede următoarele:

„(1) Consiliul departamentului este format din cadre didactice şi de cercetare titulare, în calitate de membri.

(2) Au dreptul de a alege membrii consiliului departamentului toate cadrele didactice şi de cercetare titulare din departament.

(3) Alegerea membrilor Consiliului departamentului se face prin vot universal, direct şi secret al cadrele didactice şi de cercetare titulare din departament, cu respectarea prevederilor art. 3”.

Art. 5 are următorul conţinut:

„(1) Consiliul facultăţii este format din maximum 75% reprezentanţi ai cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate şi din minimum 25% reprezentanţi ai studenţilor din facultate.

(2) Au dreptul de a alege membrii Consiliului facultăţii – reprezentanţi ai cadrelor didactice şi de cercetare titulare – cadrele didactice şi de cercetare titulare din facultate, cu respectarea prevederilor art. 3.

(3) Au dreptul de a alege reprezentanţii studenţilor din Consiliul facultăţii studenţii facultăţii respective, cu respectarea prevederilor art. 3.

(4) Alegerea membrilor Consiliului facultăţii se face prin vot universal, direct şi secret al cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate, respectiv al studenţilor facultăţii, cu respectarea prevederilor art. 3”.

Art. 6 prevede următoarele:

„(1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare titulare, reprezentanţi ai fiecărei facultăţi, conform principiului stipulat în Carta universitară şi în metodologia proprie de alegeri, şi din 25% reprezentanţi ai studenţilor.

(2) Toţi reprezentanţii, membri ai senatului universitar, fără excepţie, vor fi stabiliţi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studenţilor, cu respectarea prevederilor art. 3.

(3) Fiecare facultate va avea reprezentanţi în senatul universitar, conform principiului stipulat în Carta universitară şi în Metodologia proprie de alegeri, cu respectarea prevederilor stabilite de art. 3.

(4) Au dreptul de a-şi alege membri în senatul universitar – în calitate de reprezentanţi – în procent de 75%, cadrele didactice şi cercetătorii titulari ai fiecărei facultăţi pentru cotele-părţi de reprezentare conform principiului stipulat în Carta universitară şi în metodologia proprie de alegeri.

(5) Au dreptul de a-şi alege reprezentanţii în senatul universitar, în procent de 25%, studenţii fiecărei facultăţi conform principiului stipulat în Carta universitară şi în metodologiile proprii de alegeri, cu respectarea prevederilor art. 3.

(6) Au dreptul de a fi aleşi, în calitate de membru în senatul universitar, reprezentanţi ai studenţilor”.

Art. 7 are următorul conţinut:

(1) Consiliul şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă.

(2) Au dreptul de a fi aleşi ca membri în Consiliul şcolii doctorale persoanele care au calitatea de conducător de doctorat în respectiva şcoală doctorală.

Art. 8 prevede următoarele:

„(1) În conformitate cu prevederile art. 227 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, structurile universităţilor particulare şi confesionale, atribuţiile, durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de fondatori şi aprobată de senatul universitar.

(2) În cazul universităţilor confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator”.

 

Cap. III („Funcţii de conducere – ocupare”)

Art. 9 prevede următoarele:

„(1) Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. În exercitarea acestei funcţii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare.

(2) Directorul de departament răspunde de planurile de învăţământ, de statele de funcţii, de managementul cercetării şi al calităţii şi de managementul financiar al departamentului.

(3) Directorul de departament este ales prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din departamentul respectiv.

(4) Au dreptul de a fi alese, în calitate de director de departament, cadrele didactice şi de cercetare titulare din departamentul respectiv”.

Art. 10 are următorul conţinut:

„(1) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăţii.

(2) Decanul prezintă anual un raport consiliului facultăţii privind starea facultăţii.

(3) Decanul conduce şedinţele consiliului facultăţii şi aplică hotărârile rectorului, consiliului de administraţie şi senatului universitar.

(4) Atribuţiile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia în vigoare.

(5) Decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat la nivelul facultăţii, de către rectorul nou-ales al universităţii.

(6) Au dreptul de a participa la concursul public pentru ocuparea funcţiei de decan persoane din cadrul universităţii sau din orice facultate de profil din ţară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs.

(7) Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi”.

Art. 11 la alin. (1) prevede faptul că prodecanul reprezintă funcţie de conducere la nivelul facultăţii, fiind desemnat în acest scop de către decan.

Potrivit art. 11 alin. (2), în universităţile multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prodecani se numeşte la propunerea cadrelor didactice aparţinând minorităţii naţionale din departamentul secţiei sau liniei de predare într-o limbă a minorităţilor naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care decanul provine de la secţia sau linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de predare trebuie să propună cel puţin 3 candidaţi.

Art. 12 prevede următoarele:

„(1) Rectorul reprezintă legal universitatea în relaţiile cu terţii, realizează conducerea executivă a universităţii şi exercită calitatea de ordonator de credite.

(2) Rectorul universităţilor de stat şi particulare se poate desemna prin una dintre următoarele modalităţi:

a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege;

b) prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.

(3) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin alegeri se stabileşte cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului”.

Art. 13 are următorul conţinut:

„(1) Desemnarea printr-un concurs public a rectorului universităţilor de stat şi particulare se poate realiza, în baza unei metodologii aprobate, în acest sens, de către senatul nou-ales.

(2) În vederea organizării şi desfăşurării concursului public de rector, senatul universitar nou-ales are următoarele atribuţii:

a) elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selecţie şi de recrutare a rectorului;

b) stabileşte o comisie de selecţie formată din minimum 12 membri.

(3) Comisia de selecţie prevăzută la alin. (2) este formată din membri ai universităţii, în proporţie de 50%, şi din personalităţi ştiinţifice şi academice din afara universităţii, din ţară şi din străinătate, în proporţie de 50%. Comisia de selecţie cuprinde cel puţin un reprezentant al studenţilor sau un absolvent al universităţii desemnat de către studenţii din senatul universitar, conform Cartei universitare.

(4) Au dreptul de a participa la concursul de ocupare a funcţiei de rector personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară şi din străinătate, care pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales au obţinut avizul de participare la concurs din partea acestuia.

(5) Avizul prevăzut la alin. (4) se acordă numai pe baza votului majorităţii simple a membrilor senatului universitar nou-ales.

(6) Senatul universitar nou-ales are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi.

(7) Candidaţii avizaţi de senatul universitar nou-ales participă apoi la concursul prevăzut la alin. (1)”.

Potrivit art. 14, Desemnarea prin alegeri a rectorului universităţilor de Stat şi particulare se poate realiza prin votul universal, direct şi secretai tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.

Art. 15 prevede următoarele:

„(1) Prorectorul reprezintă funcţie de conducere la nivelul universităţii, fiind numit în acest scop de către rector, pe baza consultării senatului universitar.

(2) În universităţile multilingve şi multiculturale cel puţin unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice aparţinând minorităţilor naţionale din departamentul secţiei sau liniei de predare într-o limbă a minorităţilor naţionale, cu excepţia cazului în care rectorul provine de la secţia sau linia de studiu cu predare în limba minorităţii naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de predare trebuie să propună cel puţin 3 candidaţi”.

Art. 16 la alin. (1) prevede faptul că funcţia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată funcţiei de prorector.

La alineatul următor se prevede faptul că Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de doctorat.

Art. 17 are următorul conţinut:

„(1) Au dreptul de a ocupa una dintre funcţiile de conducere prevăzute la art. 9-12, 15 şi 16, prin alegeri sau concurs, după caz, persoanele care nu au împlinit vârsta de pensionare

(2) Persoanele care ocupă una dintre funcţiile de conducere de prorector, decan, prodecan, director de departament pot fi membre în Senatul universităţii, cu condiţia să fie alese în această calitate”.

Cap. IV („Referendumul”)

Art. 18 prevede următoarele:

„(1) Modalitatea de desemnare a rectorului, pe baza unui concurs public sau prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor, este denumită, în prezenta metodologie-cadru, referendum. Referendumul se organizează la nivelul fiecărei universităţi acreditate.

(2) Referendumul se organizează la fiecare 4 ani de către instituţia de învăţământ superior, cu minimum 6 luni înainte de desemnare, cu excepţia instituţiilor de învăţământ superior particular şi confesional la care referendumul se organizează în funcţie de durata mandatului rectorului. Referendumul se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prevederile prezentei metodologii-cadru.

(3) Referendumul se organizează la fiecare perioadă aferentă unui nou mandat legal constituit, înainte de a fi iniţiate alegerile structurilor şi funcţiilor de conducere de la nivelul universităţilor, conform prevederilor legale.

(4) Au caracter obligatoriu atât organizarea şi desfăşurarea referendumului, cât şi punerea în aplicare a rezultatului acestuia”.

Art. 19 are următorul conţinut:

„(1) Data organizării referendumului este stabilită de către senatul universitar, în conformitate cu calendarul stabilit de instituţia de învăţământ superior.

(2) Data şi tema referendumului se aduc la cunoştinţa membrilor universităţii, cu cel puţin 30 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia, prin toate mijloacele de informare aflate la dispoziţia universităţii.

(3) Referendumul la nivel de universitate se desfăşoară într-o singură zi.

(4) Data de desfăşurare a referendumului se comunică Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice cu cel puţin 14 zile înainte de desfăşurare”.

Art. 20 prevede următoarele:

„(1) Senatul universitar desemnează, la propunerea facultăţilor, un birou electoral al universităţii, ca organism imparţial, la nivel de universitate, responsabil cu organizarea şi desfăşurarea referendumului.

(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), biroul electoral al universităţii este responsabil pentru următoarele acţiuni:

a) actualizarea listelor de vot;

b) aducerea la cunoştinţa publică a locaţiei secţiilor de votare;

c) arondarea pe secţii de votare, unde este cazul;

d) afişarea listelor de vot arondate pe secţii;

e) distribuirea buletinelor de vot;

f) numărarea şi verificarea proceselor-verbale întocmite de comisiile de votare pe secţii;

g) centralizarea voturilor şi comunicarea rezultatului referendumului;

h) organizarea campaniei de informare cu privire la data şi obiectul referendumului, la participanţii la vot şi locul desfăşurării referendumului;

i) acreditarea persoanelor desemnate de către candidaţi ca observatori, pe lângă biroul electoral din fiecare secţie de votare.

(3) Biroul electoral al universităţii este format dintr-un număr impar de membri (5-7 membri), dintre care unul are în mod obligatoriu pregătire juridică şi 1-2 sunt studenţi.

(4) La prima şedinţă, membrii desemnaţi în biroul electoral al universităţii aleg din rândul lor, prin vot secret, preşedintele biroului electoral al universităţii şi adjunctul acestuia.

(5) Biroul electoral al universităţii lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lui şi ia decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor”.