Normele tehnice privind administrarea contingentelor tarifare în România (OPANAF nr. 2291/2015)

În M. Of. nr. 725 din 28 septembrie 2015, s-a publicat Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală (OPANAF) nr. 2291/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice privind administrarea contingentelor tarifare în România.

Vă prezentăm, în continuare, prevederile respectivelor norme:

Cap. I („Dispoziții generale”)

Potrivit art. 1, prevederile respectivelor norme tehnice sunt aplicabile contingentelor tarifare deschise prin reglementări ale Uniunii Europene, gestionate de Comisia Europeană în ordinea cronologică a datelor la care au fost acceptate declarațiile vamale de punere în liberă circulație, în conformitate cu prevederile art. 308a-308c din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 2 explică semnificațiile anumitor termeni astfel:

a) contingent tarifar – volum de mărfuri exprimat cantitativ sau valoric ce poate fi pus în liberă circulație cu un tratament tarifar favorabil, constând în reducerea sau suspendarea unui drept de import menționat la art. 4 pct. 10 din Regulamentul (CEE) nr. 913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar;

b) cerere de alocare – solicitare de aplicare a unui tratament tarifar favorabil în cadrul unui contingent tarifar prin intermediul unei declarații vamale de punere în liberă circulație;

c) balanța contingentului tarifar: cantitatea sau valoarea acestuia pusă la dispoziție, aflată în uz;

d) Quota – baza de date a Comisiei Europene ce conține contingentele tarifare gestionate în ordinea cronologică a datelor la care au fost acceptate declarațiile de punere în liberă circulație, pusă la dispoziția persoanelor interesate pe pagina de web^[1] a Comisiei Europene;

e) COTA2 – sistem ce susține din punct de vedere informatic administrarea contingentelor tarifare de autoritatea vamală din România;

f) RCDPS – Sistemul român de procesare automată a declarației vamale la import.

Cap. II:

Secț. 1 („Întocmirea și depunerea cererii de alocare a contingentului tarifar”)

Potrivit art. 3, cererea de alocare a unui contingent tarifar se întocmește prin completarea următoarelor date în declarația vamală de punere în liberă circulație:

a) în caseta 36 – codul preferinței tarifare, prin care se solicită beneficiul contingentului tarifar;

b) în caseta 39 – numărul de ordine al contingentului tarifar, stabilit conform reglementărilor Uniunii Europene.

Art. 4 prevede următoarele:

„(1) Declarantul vamal are obligația de a constitui o garanție care să acopere drepturile de import, potrivit art. 248 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93, și alte taxe care s-ar datora bugetului de stat pentru mărfurile puse în liberă circulație, în următoarele cazuri:

a) contingentul tarifar este considerat critic în sensul art. 308c din Regulamentul (CEE) nr. 454/93;

b) din istoricul contingentului tarifar rezultă că balanța acestuia a fost epuizată, în anul precedent, din prima lună de la deschidere;

c) din analiza de risc și constatările autorității vamale rezultă necesitatea efectuării unor verificări care pot conduce la stabilirea unui cuantum mai mare al drepturilor de import și al altor taxe datorate bugetului de stat, de care mărfurile sunt pasibile la punerea în liberă circulație.

(2) Garanția care se constituie trebuie:

a) să acopere diferența de cuantum al drepturilor de import și al altor taxe datorate bugetului de stat la punerea în liberă circulație a mărfurilor, aplicabile în situația în care nu se acordă tratamentul tarifar favorabil prevăzut în cadrul contingentului tarifar, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b);

b) să acopere diferența de cuantum al drepturilor de import și al altor taxe datorate bugetului de stat, de care mărfurile puse în liberă circulație sunt pasibile în urma verificărilor, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c).

(3) În situația prevăzută la alin. (1), declarantul vamal completează, în caseta 48 din declarația vamală, tipul garanției și referința documentului prin care se constituie aceasta”.

Art. 5 stabilește faptul că declarația vamală de punere în liberă circulație ce conține o cerere de alocare se prezintă biroului vamal, împreună cu documentele însoțitoare prevăzute la art. 218 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.

Conform art. 6, cererea de alocare se consideră a fi depusă odată cu acceptarea și înregistrarea la biroul vamal a declarației vamale de punere în liberă circulație.

Secț. a 2-a („Verificarea și validarea cererii de alocare”)

Art. 7 la primul alineat prevede faptul că declarațiile vamale care conțin o cerere de alocare a unui contingent tarifar sunt supuse obligatoriu controlului documentar.

Potrivit alineatului următor, în cadrul controlului documentar se verifică valabilitatea și balanța contingentului tarifar prin consultarea bazei de date Quota pe pagina web a Comisiei Europene sau a sistemului COTA2 din Sistemul informatic integrat vamal, precum și îndeplinirea condițiilor specifice prevăzute de reglementarea Uniunii Europene care îl instituie.

Art. 8 stabilește faptul că în situația în care contingentul tarifar solicitat este epuizat sau nu mai este valabil, lucrătorul vamal care efectuează controlul documentar solicită declarantului vamal rectificarea în mod corespunzător a declarației vamale.

Art. 9 dispune faptul că în cadrul controlului financiar-contabil se verifică plata datoriei vamale și a celorlalte taxe datorate bugetului de stat la punerea în liberă circulație a mărfurilor și, dacă este cazul, constituirea garanției în cazurile prevăzute la art. 4 alin. (1).

Conform art. 10, cererea de alocare a contingentului tarifar este considerată validă la momentul acordării liberului de vamă, potrivit art. 73 și 74 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 și art. 248-250 din Regulamentul (CEE) nr. 2.454/93.

Secț. a 3-a („Comunicarea cererilor de alocare”)

Potrivit art. 11, cererea de alocare este preluată automat din sistemul RCDPS de la nivelul biroului vamal în sistemul COTA2 gestionat de autoritatea vamală la nivel central.

Art. 12 stabilește faptul că după efectuarea controlului de credibilitate a cererii de alocare, compartimentul de specialitate din cadrul autorității vamale centrale o transmite Comisiei Europene prin intermediul sistemului COTA2.

Secț. a 4-a („Măsuri administrative luate ca urmare a deciziei de alocare”)

Art. 13 are următorul conținut:

„(1) Decizia Comisiei Europene privind alocarea totală, parțială sau respingerea cererii de alocare a contingentului tarifar se comunică în sistemul COTA2 și se retransmite biroului vamal în evidența căruia se află declarația vamală, prin intermediul RCDPS.

(2) La nivelul biroului vamal se verifică primirea în RCDPS a deciziei Comisiei Europene și se procedează, în termen de 24 de ore, la regularizarea situației constând în:

a) încasarea diferențelor de drepturi de import și alte taxe datorate bugetului de stat la punerea în liberă circulație a mărfurilor, în cazul respingerii cererii de alocare sau în cazul alocării parțiale;

b) restituirea, dacă este cazul, a garanției constituite în condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) și b).

(3) Biroul vamal procesează o nouă versiune a declarației vamale în care sunt înscrise drepturile de import și taxele datorate bugetului de stat la punerea în liberă circulație, efectiv încasate, în termen de 24 de ore de la încheierea tuturor formalităților legale privind regularizarea situației”.

Cap. III („Situații excepționale”)

Secț. 1 („Alocarea eronată sau retroactivă”)

Art. 14 prevede la primul alineat faptul că în cazul în care, ulterior acordării liberului de vamă, se constată că mărfurile nu îndeplineau condițiile pentru acordarea tratamentului tarifar favorabil în cadrul contingentului tarifar, biroul vamal procedează la încasarea drepturilor de import și a taxelor datorate bugetului de stat la punerea în liberă circulație a mărfurilor și informează autoritatea vamală centrală.

Potrivit alineatului următor, compartimentul de specialitate din cadrul autorității vamale centrale returnează de îndată Comisiei Europene cantitatea sau valoarea din contingentul tarifar alocată eronat.

Art. 15 are următorul conținut:

„(1) Declarantul vamal care este în posesia unei declarații vamale de punere în liberă circulație pentru care s-a acordat liber de vamă poate depune în scris la biroul vamal o cerere de alocare retroactivă a unui contingent tarifar, în următoarele condiții:

a) declarația vamală a fost depusă în cadrul termenului de valabilitate a reglementării Uniunii Europene care se invocă și sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de această reglementare;

b) balanța contingentului tarifar nu este epuizată la data solicitării.

(2) În cerere trebuie să se precizeze: numărul de înregistrare al declarației vamale, codul TARIC al mărfurilor, numărul de ordine al contingentului tarifar, originea mărfurilor și următoarele informații, după caz: greutatea netă, greutatea brută, valoarea sau cantitatea în unitatea de măsură suplimentară care se solicită din volumul contingentului tarifar.

(3) Cererea de alocare retroactivă și declarația vamală se transmit compartimentului de specialitate din cadrul autorității vamale centrale care, după efectuarea controlului de credibilitate, comunică Comisiei Europene datele conținute în cererea de alocare.

(4) Decizia Comisiei Europene privind alocarea totală, alocarea parțială sau respingerea cererii de alocare a contingentului tarifar se comunică biroului vamal, care procedează la regularizarea situației”.

Secț. a 2-a („Procedura alternativă”)

Art. 16 prevede la primul alineat faptul că în cazul unei indisponibilități temporare a uneia dintre componentele Sistemului informatic integrat vamal, care împiedică depunerea în procedură informatică a declarației vamale, transmiterea electronică a cererii de alocare sau a deciziei Comisiei Europene privind alocarea contingentului tarifar, se aplică prevederile OPANAF nr. 614/2015 pentru aprobarea Instrucțiunilor de utilizare a formularelor declarației vamale de import/export în cazul aplicării procedurii alternative, coroborate cu următoarele dispoziții, după caz:

a) la data acordării liberului de vamă, biroul vamal transmite compartimentului de specialitate din cadrul autorității vamale centrale, prin intermediul poștei electronice, solicitarea de alocare a contingentului tarifar conținând următoarele date preluate din declarația vamală: codul TARIC al mărfurilor, numărul de ordine al contingentului tarifar, originea mărfurilor, greutatea netă, greutatea brută sau, dacă este cazul, valoarea sau cantitatea în unitatea de măsură suplimentară care se solicită din volumul contingentului tarifar;

b) compartimentul de specialitate din cadrul autorității vamale centrale transmite solicitarea de alocare a contingentului tarifar Comisiei Europene, în termenul, forma și modalitatea convenite cu reprezentanții DG TAXUD din cadrul Comisiei Europene;

c) compartimentul de specialitate din cadrul autorității vamale centrale transmite de îndată biroului vamal decizia Comisiei Europene referitoare la cererea de alocare a contingentului tarifar;

d) biroul vamal procedează corespunzător la regularizarea situației în termen de 24 de ore de la primirea deciziei Comisiei Europene.

Potrivit alineatului următor, declarația vamală întocmită în procedură alternativă se preia de biroul vamal în Sistemul informatic integrat vamal în termen de 24 de ore de la restabilirea funcționării aplicației, dar nu înainte de primirea deciziei Comisiei Europene. În declarația vamală se înscriu drepturile de import și alte taxe datorate bugetului de stat la punerea în liberă circulație, care au fost efectiv încasate pentru mărfurile respective, după regularizarea situației.

Cap. IV („Dispoziții finale”)

Art. 17 dispune la primul alineat faptul că Direcția generală a vămilor adoptă, prin decizie, măsurile de organizare internă a activității autorității vamale în domeniul administrării contingentelor tarifare în România.

Potrivit alineatului următor, prevederile deciziei se comunică unităților din subordine în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a respectivelor norme tehnice.

Art. 18 prevede faptul că Direcția generală a vămilor adoptă, prin decizie, instrucțiuni specifice de completare în RCDPS a declarației vamale care conține o cerere de contingent tarifar, care se publică pe pagina web a Direcției generale a vămilor în termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a respectivelor norme tehnice. Aceste instrucțiuni se actualizează de fiecare dată când sunt operate modificări ale componentelor Sistemului informatic integrat vamal, care au impact asupra modului de completare în RCDPS a declarației vamale care conține o cerere de contingent tarifar.

Conform art. 19, la data intrării în vigoare a respectivelor norme tehnice, Direcția generală a vămilor publică pe pagina web „Graficul de alocare a contingentelor tarifare” comunicat de Comisia Europeană.

Alte prevederi ale OPANAF nr. 2291/2015

Art. 2 prevede faptul că Direcția generală a vămilor și Direcția generală de tehnologia informației vor duce la îndeplinire prevederile respectivului ordin.

Art. 3 la primul alineat stabilește faptul că respectivul ordin intră în vigoare în a cincea zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Potrivit alineatului următor, la data intrării în vigoare a respectivului ordin se abrogă Ordinul vicepreședintelui ANAF nr. 9.923/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind activitatea autorității vamale de administrare a cotelor tarifare comunitare în România (M. Of. nr. 1.054 din 30 decembrie 2006).