Procedura de stabilire şi plată a alocaţiei lunare de plasament (Ordinul ministrului muncii nr. 1733/2015)

În M. Of. nr. 680 din 8 septembrie 2015, s-a publicat Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1733/2015 privind aprobarea Procedurii de stabilire și plată a alocației lunare de plasament.

Vă prezentăm, în continuare, Procedura de stabilire și plată a alocației lunare de plasament:

Secț. 1 („Stabilirea plasamentului sau a tutelei”)

Potrivit art. 1, plasamentul copilului constituie o măsură de protecție specială, având caracter temporar, care poate fi dispusă, după caz, în condițiile art. 62 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la o persoană sau familie, la un asistent maternal ori la un serviciu de tip rezidențial licențiat, în condițiile legii.

Art. 2 prevede următoarele:

„(1) Persoana sau familia la care se dispune plasamentul poate fi:

a) persoana sau familia care face parte din familia extinsă, respectiv rudă până la gradul al IV-lea inclusiv cu copilul;

b) persoana sau familia care face parte din rețeaua socială a copilului, respectiv rude, altele decât cele până la gradul al IV-lea inclusiv, afini, cunoștințe sau prieteni ai familiei ori ai familiei extinse a copilului față de care acesta a dezvoltat relații de atașament sau alături de care s-a bucurat de viața de familie.

(2) Poate primi copii în plasament persoana sau familia ai cărei membrii au vârsta de minimum 18 ani, au capacitate deplină de exercițiu, domiciliul în România și care depun o cerere în acest sens la direcția generală de asistență socială și protecția copilului județeană, respectiv a sectorului municipiului București, denumită în continuare direcție generală, în a cărei rază teritorială își au domiciliul.

(3) Proximitatea domiciliului persoanei sau familiei față de locul din care provine copilul, necesitatea menținerii fraților împreună și facilitarea exercitării de către aceștia a dreptului de a menține relații personale și contacte directe cu părinții, rudele, precum și cu alte persoane față de care au dezvoltat legături de atașament, precum și necesitatea asigurării continuității frecventării cursurilor școlare sunt criterii avute în vedere la luarea deciziei plasamentului copilului, dacă acestea nu contravin interesului superior al copilului.

(4) Nu poate primi copii în plasament persoana sau familia în care un membru se află în una dintre următoarele situații:

a) suferă de boli cronice, certificate de medicul de familie, care ar putea pune în pericol starea de sănătate a copilului;

b) a consimțit la adopția propriului copil;

c) suferă de boli psihice, este dependentă de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope;

d) este decăzută din drepturile părintești prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau i-au fost interzise drepturile părintești ca pedeapsă complementară;

e) a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru săvârșirea cu intenție a unor infracțiuni contra persoanei, infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială sau cele care aduc atingere înfăptuirii justiției;

f) are un copil care beneficiază sau a beneficiat de o măsură de protecție specială pentru motive imputabile părinților, cum ar fi abuzul, neglijarea sau orice formă de violență exercitate asupra copilului, cerșetoria

g) a depus cerere de eliberare a atestatului de adoptator/familie adoptatoare, cu excepția situației în care persoana sau familia face parte din familia extinsă;

h) locuiește în fapt sau locuiește și gospodărește împreună cu părinții copilului/copiilor pentru care urmează să se aplice măsura plasamentului, cu excepția situației în care mama este minoră, părinții sunt persoane cu dizabilități sau suferă de boli psihice;

i) a fost asistent maternal și i s-a retras atestatul din motive imputabile lui;

j) exercită temporar autoritatea părintească cu privire la persoana copilului, pe durata lipsei părinților, conform prevederilor art. 105 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(5) Conform prevederilor art. 62 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, persoana sau familia care primește un copil în plasament trebuie să aibă domiciliul în România și să fie evaluată de către direcția generală, cu privire la garanțiile morale și condițiile materiale pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi un copil în plasament.

(6) În vederea motivării propunerii referitoare la stabilirea unei măsuri de protecție a copilului, la evaluarea garanțiilor morale și a condițiilor materiale ale persoanei sau ale familiei menționate la alin. (5) se au în vedere:

a) profilul psihologic al membrilor familiei sau al persoanei;

b) starea sănătății;

c) situația economică;

d) viața familială;

e) condițiile de locuit;

f) comportamentul social al acestora”.

Art. 3 are următorul conținut:

„(1) Persoana sau familia menționată la art. 2 alin. (1), care solicită plasamentul unui copil, depune o cerere de evaluare la direcția generală în a cărei rază administrativ-teritorială își are stabilit domiciliul sau reședința.

(2) Cererea va cuprinde, în mod obligatoriu, motivele pentru care dorește să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului separat temporar de familia sa.

(3) La cererea de evaluare vor fi anexate:

a) copii de pe actele de stare civilă ale solicitantului;

b) o scurtă prezentare a persoanelor cu care locuiește solicitantul, în care să se menționeze numele, prenumele și data nașterii acestora, precum și, după caz, gradul lor de rudenie cu solicitantul;

c) adeverință eliberată de medicul de familie, care să prezinte o evaluare completă a stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor menționate la lit. b);

d) aviz psihologic;

e) certificat de cazier judiciar al solicitantului și al persoanelor cu care acesta locuiește;

f) copie de pe titlul de proprietate, contractul de închiriere sau orice alt document care atestă dreptul de proprietate ori, după caz, folosință;

g) declarație pe propria răspundere cu privire la faptul că nu se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 2 alin. (4)”.

Art. 4 prevede la primul alineat faptul că cererea și documentele anexate acesteia prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3) sunt analizate de direcția generală care, în termen de maximum 60 de zile de la data înregistrării, întocmește raportul de evaluare care cuprinde propunerea motivată privind modul de soluționare a cererii.

Potrivit alineatului următor, evaluarea cuprinde elementele sociale, psihologice și medicale ale capacității solicitantului, care pot fi determinate prin:

a) interviuri luate solicitantului și persoanelor cu care acesta locuiește de către un asistent social și de către un psiholog, prin care se determină motivația solicitantului, capacitatea acestuia de a se ocupa de creșterea și îngrijirea unui copil separat temporar de familia sa și poziția persoanelor cu care acesta locuiește față de implicațiile desfășurării acestei activități;

b) vizite la domiciliul solicitantului;

c) recomandări ale vecinilor, cunoscuților, precum și ale reprezentanților autorității publice locale de la domiciliul acestuia cu privire la comportamentul social al solicitantului;

d) orice investigații suplimentare care sunt considerate utile de evaluator.

Art. 5 prevede faptul că monitorizarea modului în care este pusă în aplicare măsura plasamentului copilului la persoana/familia/asistentul maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial al unui organism privat acreditat, care beneficiază de alocație lunară de plasament, se realizează conform prevederilor art. 73 din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 6 prevede următoarele:

„(1) Obligația efectuării monitorizării prevăzute la art. 5 revine direcției generale de la domiciliul copilului sau, după caz, organismului privat acreditat de la domiciliul copilului. Direcția generală poate realiza monitorizarea prin personal propriu sau, după caz, prin contractare de servicii cu un furnizor privat de servicii sociale.

(2) În acest scop, direcția generală sau, după caz, organismul privat acreditat din unitatea administrativ-teritorială în care este plasat copilul, prin personal propriu ori, după caz, contractat, efectuează vizite de monitorizare anunțate și neanunțate, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la domiciliul persoanei/familiei/asistentului maternal la care este plasat copilul ori, după caz, la sediul serviciului rezidențial al organismului privat acreditat.

(3) Vizitele de monitorizare prevăzute la alin. (2) se pot realiza în colaborare cu serviciul public de asistență socială în a cărui rază de competență se află domiciliul acestora”.

Art. 7 are următorul conținut:

„(1) După efectuarea vizitei de monitorizare se întocmește un raport trimestrial privitor la evoluția dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copiilor aflați în plasament și a modului în care aceștia sunt îngrijiți, crescuți și educați. În situația în care se constată necesitatea modificării sau, după caz, a încetării măsurii, direcția generală este obligată să sesizeze de îndată comisia pentru protecția copilului ori, după caz, instanța judecătorească.

(2) Modelul-cadru al raportului prevăzut la alin. (1) este prezentat în anexa nr. 1.

(3) Până la data de 5 a lunii următoare celei în care s-a realizat raportul prevăzut la alin. (1), direcția generală are obligația de a transmite agenției pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București, denumită în continuare agenție teritorială, copii, certificate pentru conformitate cu originalul, ale rapoartelor de monitorizare întocmite.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și copilului față de care s-a luat măsura plasamentului la asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidențial al unui organism privat acreditat, conform legii.

(5) Pentru copiii pentru care s-a instituit măsura tutelei, serviciul public de asistență socială în a cărui rază teritorială domiciliază aceștia împreună cu tutorele are obligația de a întocmi raportul prevăzut la alin. (1), pe care îl transmite agenției teritoriale în termenul prevăzut la alin. (3)”.

Art. 8 prevede faptul că dispozițiile art. 2-7 se aplică în mod corespunzător și în situația stabilirii plasamentului în regim de urgență la o persoană sau familie.