Opt țări din nordul Europei vor ajuta Republica Moldova să depășească criza de energie

Deschidem anul 2025 și Revista din această seară cu un anunț al fostului lider liberal Crin Antonescu. Acesta a declarat sâmbătă seara, la Digi24, că a suspendat unilateral acordul prin care fusese numit candidat al coaliției pro-europene. România liberă scrie despre această autosuspendare care creează confuzie în rândul alegătorilor.

„În legătură cu calitatea mea de candidat, cunoscută și recunoscută public până acum, aceea de candidat comun al coaliției aflate la guvernare, încep prin a anunța că în mod unilateral, adică eu, candidatul, consider acordul privitor la această candidatură, suspendat”, a spus Crin Antonescu, notează România liberă.

„Eu îl declar suspendat. Pentru că, sunt două părți aici. Ce înseamnă suspendat. Înseamnă următorul lucru. Eu am primit o propunere de a fi candidatul unei coaliții politice, am acceptat această propunere, am asumat această candidatură, și este o asumare de la care eu nu dau înapoi. Eu nu îmi retrag această candidatură, eu nu dau înapoi, am asumat cu tot ce înseamnă ea, toate dificultățile și tot parcursul, și sunt în orice moment dispus să o duc până la capăt. Ceea ce am constat, este că cealaltă parte a acestui acord, adică cei patru lideri politici care au făcut această propunere și au luat acest angajament, nu au fost suficient de împuterniciți ca să spun așa, sau nu au avut toate acreditivele la ei atunci când au pus semnătura pe acest acord. Din acest motiv îl consider suspendat, până când domniile lor clarifică dacă acest acord revine în vigoare, sau dacă, eventual, au alte opțiuni”, a explicat Antonescu, mai scrie România liberă.

Chestiunea candidaturii comune a partidelor din coaliție este departe de a fi tranșată. Vom reveni în zilele următoare asupra acestui subiect.

Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, și-a anunțat oficial candidatura pentru noile alegeri pentru șefia statului.

„Am decis să candidez pentru funcția de Președinte al României! Am fost crescută să nu-mi plec capul și să nu-mi feresc privirea în fața nedreptății. Am fost educată și m-am pregătit profesional să fiu cinstită, responsabilă, să înțeleg legile și să le folosesc pentru binele oamenilor. Acest lucru mi l-au insuflat bunicii și părinții mei. Să am curaj să mă lupt pentru ceea ce este drept”, a transmis Ana Birchall într-un comunicat de presă, mai scrie Gândul.

Opt țări din nordul Europei – NB8 – Danemarca, Finlanda, Suedia, Norvegia, Islanda și cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania) – au publicat marți o declarație comună în care au promis că vor colabora cu Comisia Europeană și cu alți parteneri-cheie pentru a fi pregătiți să intensifice asistența internațională acordată Republicii Moldova.

„Notăm decizia Gazprom-ului de a întrerupe livrările de gaze către Republica Moldova începând cu 1 ianuarie 2025. Această acțiune are scopul de a submina stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova. Apreciem măsurile luate de autoritățile moldovene pentru a asigura stabilitatea în aprovizionarea cu gaze și energie electrică în aceste condiții dificile. Vom colabora cu Comisia Europeană și alți parteneri cheie pentru a fi pregătiți să intensificăm asistența internațională acordată Republicii Moldova în acest sens. Îmbunătățirile recente ale infrastructurii și creșterea capacităților de transport au consolidat semnificativ reziliența Republicii Moldova la presiunile externe în domeniul energiei, reflectând angajamentul țării de a-și întări securitatea energetică”, se arată în declarația comună NB8, citată de NewsMaker, arată News.ro.

„Aceste eforturi sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea durabilă a Moldovei, ci și pentru stabilitatea regiunii extinse, mai ales în contextul obiectivelor mai largi ale Europei privind securitatea energetică și agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei”, subliniază cele opt state,  mai scrie News.ro.

„Președintele rus, Vladimir Putin, ar putea fi de acord cu aderarea Ucrainei la NATO, dar cu anumite condiții, printre care s-ar număra și plecarea soldaților americani de pe teritoriul României”, scrie agenția bulgară Novinite, citată de România liberă.

Jurnalistul de investigație Christo Grozev a sugerat că Vladimir Putin ar putea fi de acord ca Ucraina să adere la NATO în anumite condiții, cum ar fi retragerea bazelor militare americane din Europa de Est.

„Într-un interviu acordat postului ucrainean «Canal 24», Grozev a indicat că Putin este conștient de un ultimatum iminent din partea SUA și încearcă să-l preseze pe Donald Trump să excludă aderarea Ucrainei la NATO din orice negociere. Potrivit lui Grozev, poziția actuală a lui Putin nu este probabil una finală pentru Moscova. El a explicat că Trump, înainte de alegerea sa, și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a pune capăt războiului din Ucraina. Totuși, după câștigarea alegerilor, Trump a adoptat o abordare mai moderată, probabil realizând că obținerea unui acord cu Putin nu va fi un proces simplu. Jurnalistul a remarcat că Putin a respins în mod constant propunerile, semnalând un proces de negociere dificil în viitor. Sursele citate de Grozev sugerează că Kremlinul ar putea accepta aderarea Ucrainei la NATO dacă anumite condiții sunt îndeplinite. (…) Acestea includ un angajament al SUA de a retrage bazele militare din țările est-europene și ridicarea parțială a sancțiunilor economice impuse Rusiei. Astfel de concesii, potrivit lui Grozev, ar avea scopul de a reduce presiunea asupra economiei Rusiei și de a satisface cerințele oligarhilor influenți care doresc încetarea sancțiunilor. Grozev a menționat că, deși Trump ar putea considera aceste condiții acceptabile, rămâne incert dacă națiuni est-europene precum Polonia și Republica Cehă ar fi de acord”, mai scrie România liberă. 

Curtea de Justiție a UE a amendat, în premieră, Comisia Europeană, pe motiv că și-a încălcat propriul regulament de protecție a datelor.

„Instanța a constatat că instituția europeană a transferat datele personale ale unui cetățean german către Statele Unite fără măsuri de protecție adecvate. În consecință, Comisia a fost obligată să plătească 400 de euro despăgubiri”, potrivit informațiilor Reuters, scrie Gândul.

„Întreaga situație a pornit de la momentul în care cetățeanul a folosit opțiunea «Conectează-te cu Facebook» pe pagina de login a UE, pentru a se înregistra la o conferință. Datele sale, inclusiv adresa IP, au fost transmise către Meta Platforms în SUA, acțiune considerată neconformă cu regulamentele GDPR”, mai scrie Gândul.

Seară liniștită!