ONU anunţă că aproape un milion de persoane vor muri de foame dacă nu primesc ajutoare

Anunțul Președintelui Putin privind decretarea mobilizării parțiale a fost primit cu îngrijorare în cancelariile europene.

„Președintele francez Emmanuel Macron a cerut miercuri comunității internaționale să «exercite presiune maximă» asupra președintelui rus Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să utilizeze contra Occidentului «toate mijloacele” arsenalului său»”, transmit AFP și Reuters, citate de Cotidianul.

„Regret profund decizia președintelui Putin de a implica țara sa, în particular tinerii, în război anunțând mobilizarea rezerviștilor”, a afirmat șeful statului francez în marja Adunării Generale a ONU, la New York, scrie Cotidianul.

„Trebuie ca noi să punem maximum de presiune pe președintele Putin pentru ca el să pună capăt acestui război care nu are niciun sens”, a adăugat președintele Macron, scrie Cotidianul.

„Macron a salutat declarațiile recente ale Chinei și Indiei care au lansat un apel la încetarea războiului din Ucraina”, mai scrie Cotidianul.

Cancelarul german Olaf Scholz a numit miercuri un „act de disperare” deciziile recente ale președintelui Vladimir Putin.

„Putin nu face decât să înrăutățească lucrurile. El a subestimat complet de la început situația și voința de rezistență a ucrainenilor (…)”, a declarat cancelarul Olaf Scholz, notează Cotidianul.

„Rusia nu poate câștiga acest război criminal”, a insistat cancelarul german, scrie Cotidianul.

„Aceste referendumuri fictive nu vor fi niciodată recunoscute, desigur nu de către țările europene, dar nici de comunitatea internațională”, a mai avertizat șeful executivului german, scrie Cotidianul.

În Rusia decretul Președintelui Putin, privind mobilizarea rezerviștilor,  a fost urmat de manifestații în marile orașe.

„Sute de persoane au ieșit în stradă, miercuri, în întreaga Rusie, pentru a protesta față de «mobilizarea parțială» anunțată de președintele Vladimir Putin. Imaginile surprinse la aceste manifestații arată brutalitatea intervențiilor forțelor de ordine, care au bătut fără milă civili, pe unii lăsându-i inconștienți. Miercuri seară, sute de manifestanți, din aproape 40 de orașe, fuseseră reținuți de polițiști și jandarmi, potrivit datelor grupului pentru respectarea drepturilor omului OVD-Info. Oamenii au ieșit în stradă după ce mișcarea rusă antirăzboi «Vesna» (Primăvara) a lansat miercuri un apel la proteste naționale în urma anunțului președintelui Vladimir Putin, care a decretat «mobilizarea parțială», ce va presupune, potrivit ministrului apărării, Serghei Șoigu, chemarea la război a 300.000 de persoane”, relatează Libertatea, care publică fotografii de la manifestații, postate de participanți pe rețelele de socializare.

Un miting împotriva mobilizării parțiale decretate de Vladimir Putin a avut loc miercuri dimineața la Groznîi, capitala Ceceniei

„Contactate de portalul Kavkaz. Realii, autoritățile cecene au negat informația, susținând că a fost răspândită de «detractori indezirabili stabiliți în Europa». Însă Ramzan Kadîrov a confirmat protestul. Potrivit acestuia, circa 20 de femei au fost arestate în centrul Groznîi. Trei dintre aceste femei au fii pe frontul din Ucraina și își doresc să se întoarcă acasă. El a mai acuzat femeile că au ieșit în stradă deoarece au primit «bani europeni». Liderul cecen nu a prezentat nicio dovadă asupra acuzației precum că protestatarele ar fi fost plătite. În stilul său obișnuit, Kadîrov le-a transmis să cecenilor să nu iasă la manifestații anti-război, în caz contrar urmând să fie declarați «dușmani ai poporului» și trimiși la lupte în Ucraina”, relatează Adevărul. 

Războiul din Ucraina face victime nu numai pe câmpul de luptă din estul Ucrainei, dar și pe coasta Africii și în țările sărace, unde cerealele ucrainene ajung acum mult mai greu și la prețuri mult mai mari.

„Reprezentanții ONU anunță că aproape un milion de persoane vor muri de foame anul acesta dacă nu primesc ajutoare”, arată Reuters, citată de Cotidianul.

„Aproape un milion de persoane din Afganistan, Etiopia, Sudanul de Sud, Somalia și Yemen mor de foame sau vor muri de foame în acest an în absența ajutoarelor, în contextul în care criza alimentară mondială se agravează, au avertizat miercuri agențiile Națiunilor Unite”, notează Reuters, citată de Cotidianul.

„Seceta severă din Cornul Africii a împins oamenii în pragul foametei. Insecuritatea alimentară acută crește rapid și se răspândește în întreaga lume. Fără un răspuns umanitar de amploare, situația se va înrăutăți probabil în următoarele luni”, a declarat șeful Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), scrie Cotidianul.

„Deși prețurile globale ale produselor agricole de bază au coborât de la maximele record din ultimele luni, prețurile locale ale alimentelor din mai multe țări rămân ridicate și riscă să crească din nou dacă înțelegerea negociată de ONU pentru a stimula transporturile de cereale și îngrășăminte din Rusia și Ucraina va eșua”, mai scrie Cotidianul.

La București, un Proiect de Lege privind majorarea indemnizațiilor parlamentarilor a fost votat de Senat.

„Plenul Senatului a adoptat, miercuri, cu 92 de voturi «pentru», 22 «împotrivă» și patru abțineri, un proiect legislativ prin indemnizațiile demnitarilor și aleșilori locali vor fi majorate. Potrivit senatorilor UDMR Turos Lorand și Fejer-Laszlo Odon, autorii amendamentul admis la comisia de specialitate și adoptat în plen, scopul urmărit este de «eliminare ai inechităților existente în acest moment»”, notează Agerpres.

Și tot Agerpres scrie azi că fostul premier Ludovic  Orban va da în judecată Guvernul pentru că nu a organizat alegeri în peste 40 de localități, nerespectând astfel legea.

„Democrația presupune existența alegerilor libere. De peste un an de zile, Guvernul refuză să organizeze alegeri în peste 40 de localități în care este vacantă funcția de primar. Există, de asemenea, și o localitate unde a fost dizolvat Consiliul local. Dacă alegeri nu sunt, nu este democrație. Guvernul PSDNL a devenit un pericol pentru democrație și calcă în picioare dreptul la vot al cetățenilor din peste 40 de localități în care treburile publice sunt conduse de oameni care nu au legitimitatea votului dat de cetățeni pentru alegerea primarului”, a declarat Orban, într-o conferință de presă organizată la Palatul Parlamentului, scrie Agerpres.

România ar putea avea Proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2023 până la finele lunii octombrie.

„Premierul Nicolae Ciucă i-a cerut Ministerului de Finanțe să termine proiectul de buget pentru 2023 în luna octombrie, astfel încât să treacă luna viitoare în primă lectură la guvern, iar în noiembrie să fie trimis la vot în Parlament”, scrie Digi 24.

„Prin bugetul pentru anul viitor ne propunem continuarea finanțării programelor de investiții și implementarea acțiunilor din PNRR. Totodată, gestionăm atent deficitul bugetar și inflația, pentru a găsi resursele bugetare pentru mărirea salariilor, a pensiilor și pentru măsurile necesare protejării populației vulnerabile”, a scris premierul Ciucă pe Facebook, notează Digi 24.

Seară liniștită!