Obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Susținerea neîntrunirii condiţiilor de tipicitate obiectivă şi subiectivă prevăzute în normele de incriminare (NCPP)

6 nov. 2019
Vizualizari: 679
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 154/RC/2019

NCPP: art. 275 alin. (2) și (6), art. 438 alin. (1) pct. 7, art. 448 alin. (1) pct. 1; L. nr. 78/2000: art. 18^1

Spre deosebire de reglementarea anterioară, când recursul a constituit o cale de atac ordinară, în noua reglementare, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, revenindu-se astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, pornindu-se de la teza potrivit cu care, în această cale de atac, nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se fac doar aprecieri asupra hotărârii date și dacă ea corespunde sau nu legii.

Recursul în casație reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a ilegalităților și nu are ca obiect rezolvarea unei acțiuni penale, ci desființarea sentințelor și deciziilor care sunt contrare legii.

Prin urmare, recursul în casație nu are ca finalitate remedierea unei greșite aprecieri a faptelor și a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului, generată de o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească deficitară/parțială/nesatisfăcătoare. În această procedură nu se judecă raportul juridic dedus judecății în fața primei instanțe ori în apel, ci se judecă exclusiv dacă hotărârea atacată este conformă cu regulile de drept, în cazuri și condiții expres prevăzute de lege.

Recursul în casație nu poate fi introdus decât în cazul unor erori de drept, dintre acestea patru fiind cazuri întemeiate pe încălcări ale legii penale – inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal – și un singur caz având ca temei încălcări ale legii procesual penale – încălcarea dispozițiilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente.

În ceea ce privește cazul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen. (potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării atunci când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală) – caz invocat de recurentele inculpate S.C. B. S.R.L. și A. în susținerea căii de atac – se constată că acesta nu este incident în cauză.

Acest caz de casare se circumscrie situațiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunțat soluția definitivă de condamnare nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă sau subiectivă prevăzute de norma de încriminare, când instanța a ignorat o normă care conține dispoziții de dezincriminare a faptei, indiferent dacă vizează vechea reglementare, în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv, astfel încât nu se mai realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și noua configurare legală a tipului respectiv de infracțiune.

În speță, recurentele inculpate au susținut că faptele pentru care au fost condamnate nu întrunesc condițiile de tipicitate obiectivă și subiectivă prevăzute în normele de incriminare.

S-a arătat că, atât timp cât inculpata A. a avut reprezentarea faptului că prezintă o situație reală, nu se poate reține că a urmărit un scop ilicit și nu poate fi trasă la răspundere penală, deoarece lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția.

Totodată, s-a susținut că, independent de faptul că inculpata nu avea cunoștință de caracterul fals/inexact/incomplet al înscrisurilor, lipsește rezultatul socialmente periculos necesar pentru antrenarea răspunderii penale, respectiv urmarea imediată, ca parte din latura obiectivă a infracțiunii, datorită faptului că nu s-a creat o stare de pericol pentru relațiile sociale ocrotite de lege.

S-a făcut referire la mijloacele de probă administrate în cauză, arătându-se că starea de fapt reținută prin hotărârea de condamnare este de natură a evidenția lipsa caracterului penal al faptelor pentru care inculpatele au fost condamnate. În concret, s-a susținut că fapta, astfel cum a fost reținută, nu este prevăzută de legea penală, respectiv de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000, fiind vorba despre infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Criticile menționate nu vizează aspecte de legalitate a hotărârii atacate, ce pot fi examinate în calea extraordinară de atac a recursului în casație, ci reprezintă critici ce țin de fondul cauzei, de modalitatea în care instanțele au reținut, pe baza probelor din dosar, vinovăția și participația inculpatelor în săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, prev. de de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Prin motivele de recurs formulate se realizează o analiză a probelor, recurentele inculpate susținând că au fost condamnate pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală, că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă și subiectivă prevăzute de lege, încadrarea juridică a faptelor în prezenta cauză fiind greșit stabilită.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Or, recursul în casație este o cale extraordinară de atac de reformare numai sub aspect legal, de drept și nu faptic, excluzând rejudecarea unei cauze pentru a treia oară, pe fond, în parametrii în care a avut loc judecata în fond și în apel. În consecință, starea de fapt reținută în cauză și concordanța acesteia cu probele administrate nu mai pot constitui motive de examinare din partea instanței supreme pe calea recursului în casație.

Criticile formulate de recurentele inculpate nu pot fi primite de către Înalta Curte, prin recursul în casație promovat în cauză acestea urmărind, în realitate, remedierea unei greșite aprecieri a stării de fapt de către instanța de apel, respectiv a unei greșite interpretări a probelor administrate (iar nu îndreptarea unei erori de drept), ceea ce nu mai este posibil în calea extraordinară de atac a recursului în casație.

Prin raportare la situația de fapt reținută în cauză, în mod corect s-a constatat de către instanța de apel îndeplinirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prev. de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, pentru care recurentele inculpate au fost condamnate.

Având în vedere considerentele expuse, cum motivele invocate în susținerea căii de atac nu pot fi circumscrise cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., se vor respinge, ca nefondate, recursurile în casație declarate de inculpatele S.C. B. S.R.L. și A. împotriva deciziei penale nr. 840 din 9 noiembrie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. x/2017.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., recurentele inculpate vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurentele inculpate, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de câte 157 RON, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Susținerea neîntrunirii condițiilor de tipicitate obiectivă și subiectivă prevăzute în normele de incriminare (NCPP) was last modified: octombrie 28th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.