Obligaţiile avocatului în cazul încetării contractului de asistenţă juridică

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În Italia, articolul 32 din Codul deontologic^[1] prevede obligațiile avocatului în cazul încetării contractului de asistență juridică prin retragerea avocatului din reprezentarea clientului său. Astfel, primul alineat al articolului mai sus amintit consacră principiul universal conform căruia încetarea asistenței juridice trebuie să aibă loc numai cu luarea precauțiilor adecvate pentru a evita prejudicierea părții asistate^[2]. Comportamentul precaut al avocatului implică, potrivit celui de-al doilea alineat al aceluiași articol, notificarea prealabilă a clientului, precum și informarea acestuia cu privire la etapele necesare pentru evitarea prejudicierii cauzei sale.

Ce se întâmplă dacă avocatul nu poate localiza partea asistată? În acest caz, avocatul va trimite o scrisoare recomandată la ultimul domiciliu cunoscut al clientului sau la adresa indicată în Registrul Stării Civile. De asemenea, avocatul are posibilitatea de a notifica partea asistată printr-un e-mail certificat^[3].

De observat este faptul că, odată cu îndeplinirea acestor formalități, avocatul este scutit de orice responsabilitate, fiind indiferent dacă partea asistată a luat sau nu cunoștință despre notificare. Astfel, în cazul în care clientul nu își va angaja din nou avocat într-un interval rezonabil de timp, vechiul avocat nu va putea fi făcut răspunzător pentru indisponibilitatea asistenței juridice. Per a contrario, se înțelege faptul că avocatul trebuie să continue să ofere asistență juridică o perioadă rezonabilă de timp după notificarea de retragere din contract.

Interesant este faptul că în sarcina avocatului va subzista obligația de a notifica partea asistată cu privire la comunicările și notificările pe care aceasta ar trebui să le primească chiar și după încetarea contractului de asistență juridică^[4].

În altă ordine de idei, la cererea părții asistate, avocatul are obligația de a înapoia fără întârziere orice act sau documentație primită de la acesta sau în legătură cu cauza sa. De reținut este faptul că potrivit art. 33 din Codul deontologic, avocatul are obligația de a preda și o copie a tuturor actelor și documentelor, chiar dacă acestea provin de la terțe părți, cu privire la subiectul și executarea misiunii, în activitatea extrajudiciară și judiciară. Avocatul nu va putea condiționa înapoierea documentației plății compensației sale^[5].

În Franța, în mod cutumiar, încetarea contractului de asistență juridică implică obligații în sarcina avocatului asemănătoare obligațiilor unui simplu mandatar în cazul încetării contractului de mandat. Totuși, Decretul nr. 2005-790^[6] din 12 iulie 2005 privind normele deontologice ale profesiei de avocat prevede, în art. 13, posibilitatea avocatului de a denunța contractul de asistență juridică sub condiția notificării prealabile a clientului său. Această notificare trebuie făcută în timp util astfel încât renunțarea la mandat să nu producă prejudicii persoanei asistate și să își poată proteja interesele.

În ceea ce privește returnarea documentelor, la încetarea contractului de asistență juridică avocatul are obligația de a înapoia imediat clientului său toate documentele aflate în custodia sa. În acest caz, art. 14 din Decret^[7] nu menționează, spre deosebire de Codul deontologic italian, necesitatea formulării unei cereri din partea clientului pentru a-i fi înapoiate documentele, ci aceasta este o obligație ce îi revine automat avocatului în momentul încetării contractului de asistență.

Ce este interesant însă este faptul că avocatul nu poate refuza, așa cum a stabilit Curtea de Casație în 2008^[8], să înapoieze documentele dacă persoana asistată nu îi plătește onorariul și taxele cuvenite, însă clientul nu va putea încheia un contract de asistență juridică cu un alt avocat în lipsa achitării onorariilor avocatului precedent^[9]. Astfel, contestațiile privind restituirea de documente sunt rezolvate urmând procedura prevăzută în materie de taxe și de recuperarea onorariilor^[10]. Unul dintre principiile etice ale profesiei de avocatură îi obligă pe avocații care preiau activitatea unui coleg să se asigure, înainte de a accepta cauza, că taxele predecesorului lor au fost achitate integral^[11].

Obligații asemănătoare ce cad în sarcina avocaților în cazul încetării contractelor de asistență juridică întâlnim și în Armenia. Astfel, Codul deontologic al avocaților^[12] prevede, la articolul 27, obligațiile avocatului la rezilierea contractului: înapoierea parțială a onorariului achitat în prealabil pentru care nu s-a lucrat în mod real, remiterea bunurilor și a documentelor, precum și a fondurilor planificate și nealocate deținute de către avocat pentru și în numele clientului său, precum și returnarea returna tuturor copiilor documentelor care țin de caz și care au fost pregătite de avocat sau care se află în posesia acestuia.

O particularitate a codului deontologic armean constă în faptul că aceste obligații sunt condiționate de achitarea totală a onorariului de către client. Astfel, conform alin. (2) al articolului mai sus-menționat, avocatul nu va fi obligat la restituire în lipsa achitării totale a onorariului. În Slovenia, art. 13 din Legea privind organizarea Baroului^[13] prevede faptul că un avocat poate revoca oricând împuternicirea oferită de către client, cu condiția însă ca reprezentarea să mai fie exercitată de către acesta încă o lună de zile. Este accentuată această obligație tocmai în ideea de a nu se crea o daună pentru clientul său care trebuie să depună diligențele necesare în alegerea unui alt reprezentant.

Ulterior încheierii acestei împuterniciri, avocatul nu este obligat să îi restituie clientului contractul de asistență juridică, după cum reiese din art. 13 din conținutul aceleiași legi ca cea enunțată mai sus, însă acesta va trebui să ii restituie documentele care i-au fost necesare pe parcursul derulării reprezentării, dar și documentele pe care avocatul le-a obținut în urma demarării performanței sale. Art. 14 face o trimitere la art. 10 privind tipul actelor de care avocatul a făcut rost pe parcursul reprezentării și care trebuie date spre păstrare clientului, iar acestea conțin informațiile cu caracter personal obținute prin organele guvernamentale și organizațiile și persoanele cu împuternicire.

În ceea ce privește costurile pe care avocatul deja le-a suportat, dar și onorariul pentru ceea ce acesta deja a executat, avocatul trebuie să întreprindă anumite documente denumite „transcrieri” care să conțină obligația de plată pe care clientul o are față de acesta în urma anulării reprezentării. Toate celelalte documente privitoare la alte plăți deja efectuate, dar și dovezile necesare cu privire la cele ce au rămas restante nu trebuie oferite clientului, dar înmânarea acelor transcrieri cu plățile finale sunt obligatorii să ajungă la client.

Toate documentele aparținând unui client trebuie să fie păstrate de avocat pe o perioadă de 5 ani de la data anulării reprezentării, după care acesta în prezența unei comisii le va putea distruge după o metodă specială.

Slovacia, prin intermediul art. 22 al Documentului Parlamentar nr. 586/2003 privind profesia juridică și amendarea Legii Nr. 455/1991 Coll. referitoare la afacerile și la serviciile oferite de practicanții independenți (Legea Licențierii Afacerilor) reglementează renunțarea avocatului la contractul de asistență juridică denumit în sistemul slovac „Acord de furnizare a serviciilor juridice”. .Principala condiție ce intervine pentru exercitarea acestui drept este existența unor motive serioase. Ca un exemplu în acest sens este încrederea pe care ar trebuit să fie fundamentat contractul dintre avocat și client. După încheierea acestui acord fie din voința clientului, fie din cea a avocatului, cel din urmă are obligația de a-și duce la capăt activitatea pe care deja a început-o în cauza încredințată de client , termenul prevăzut fiind de 15 zile.

Această obligație nu va fi însă îndeplinită dacă clientul îi solicită în mod expres avocatului. O altă țară care cuprinde reglementări în privința obligațiilor avocatului în cazul încetării unui contract de asistență juridică este Croația. Aici, un singur subpunct din Codul etic al avocaților^[14] este relevant în ceea ce privește tema prezentată. Punctul 50 din capitolul IV intitulat „Relația avocatului cu clientul” susține faptul că dacă va fi anulat un contract de asistență juridică, avocatul va avea obligația să își continue activitatea, dar nu mai mult de30 de zile din momentul încetării contractului, până când clientul își va putea asigura un nou reprezentant.

În toate sistemele juridice prezentate, după încetarea contractului de asistență juridică, avocatul va fi obligat să păstreze confidențialitatea față de clientul său și să nu divulge informațiile dobândite în derularea activității profesionale de la clientul său sau în legătură cu cazul persoanei asistate juridic.