Obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale. Exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate (NCPP)

22 apr. 2021
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
136 views
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SP) nr. 854/2020

Constituția României: art. 129; NCPP: art. 184, art. 204, art. 205, art. 206, art. 246, art. 248, art. 250^1, art. 252^2 alin. (4), art. 275 alin. (2), art. 280-282, art. 341 alin. (9), art. 346 alin. (1)-(4)^1, art. 347, art. 408, art. 425^1, art. 493, art. 549^1

Dând eficiență principiului stabilit prin dispozițiile art. 129 din Constituția României, revizuită, privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Revine, așadar, părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

Recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Soluționarea contestațiilor este reglementată prin dispozițiile art. 425^1 din C. proc. pen.

Conform alin. (1) al 425^1 din C. proc. pen., „(1) Calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel”.

Contestația se exercită împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță, care se referă la unele măsuri procesuale luate de către instanță în faza de urmărire penală, în procedura de cameră preliminară sau în faza de judecată ori ulterior condamnării (în timpul executării pedepsei) sau chiar și după executarea pedepsei.

Instanța reține că această cale de atac poate fi exercitată împotriva anumitor încheieri, așa cum rezultă din prevederile C. proc. pen.

Astfel, poate fi exercitată contestația împotriva încheierilor prin care judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau instanța dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, în procedura camerei preliminare ori în cursul judecății (art. 204, art. 205, art. 206 din C. proc. pen.), precum și împotriva încheierilor prin care se dispun sau se revocă măsurile preventive față de persoana juridică (art. 493 din C. proc. pen.).

Se poate declara contestație și împotriva încheierilor prin care s-a dispus luarea sau ridicarea măsurii obligării provizorii la tratament medical a suspectului sau inculpatului (art. 246 din C. proc. pen.) sau luarea măsurii internării medicale provizorii a suspectului sau inculpatului (art. 248 din C. proc. pen.).

Și împotriva încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța dispune luarea măsurii internării nevoluntare în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, precum și prelungirea acestei măsuri se poate formula contestație (art. 184 din C. proc. pen.).

De asemenea, încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii procurorului de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale, după adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată poate fi atacată cu contestație (art. 549^1 din C. proc. pen.), ca, de altfel, și încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii procurorului de anulare a unui înscris falsificat după adoptarea unei soluții de netrimitere în judecată.

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Calea de atac a contestației se poate exercita și împotriva încheierii prin care au fost luate măsuri asigurătorii în procedura camerei preliminare sau în cursul judecății (art. 250^1 din C. proc. pen.) și a încheierii prin care judecătorul de drepturi și libertăți soluționează propunerea procurorului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale (art. 252^2 alin. (4) din C. proc. pen.).

Contestația de poate exercita și împotriva următoarelor încheieri: cea prin care judecătorul de cameră preliminară, soluționând plângerea împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 din C. proc. pen. actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune începerea judecății cu privire la faptele și persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mișcare acțiunea penală (art. 341 alin. (9) din C. proc. pen.); încheierea judecătorului de cameră preliminară, în condițiile art. 346 alin. (1)-(4)^1 din C. proc. pen. și art. 347 din C. proc. pen.

Se poate declara contestație și împotriva încheierilor de suspendare, după cum urmează: încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării hotărârii supuse revizuirii, odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire sau ulterior acesteia (art. 460 din C. proc. pen.); încheierea dată în primă instanță prin care s-a dispus suspendarea judecării cauzei (art. 367 din C. proc. pen.); încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății în caz de extrădare activă (art. 368 din C. proc. pen.).

În speță, Înalta Curte constată că, în cauza penală privind pe inculpații A., B., C., D., E. și F., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție- Serviciul Teritorial Timișoara, aflată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția Penală a fost pronunțată încheierea din data de 23 octombrie 2020 prin care s-a dispus cu privire la cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpați.

Contestatorul inculpat A. a formulat contestație împotriva încheierii din data de 23 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală, cauza aflându-se în faza cercetării judecătorești în fața instanței de fond.

Înalta Curte constată că nu este admisibilă calea de atac a contestației formulată împotriva soluției contestate din încheierea din data de 23 octombrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția Penală (prin care instanța s-a pronunțat cu privire la cererile de schimbare a încadrării juridice formulate în cauză), întemeiată pe dispozițiile art. 425^1 din C. proc. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 408 din C. proc. pen., „(1) sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel. (2) încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel. (3) Apelul declarat împotriva sentinței se socotește făcut și împotriva încheierilor”.

Astfel, ulterior pronunțării unei sentințe în cauză, contestatorul are posibilitatea să exercite calea de atac a apelului, această cale de atac socotindu-se formulată și împotriva încheierilor, conform dispozițiilor art. 408 alin. (3) din C. proc. pen.

Drept urmare, având în vedere considerentele menționate anterior, Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul inculpat A. împotriva încheierii din data de 23 octombrie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția penală pronunțată în dosarul nr. x/2018.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va fi obligat contestatorul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul inculpat, în cuantum de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii procesual penale. Exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate (NCPP) was last modified: aprilie 22nd, 2021 by Redacția ProLege

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter