Obligaţia instanţei de fond de a pune în discuţia părţilor obiectul acţiunii. Administrarea probatoriului necesar (NCPC)

20 nov. 2020
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
889 views

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 18/2020

NCPC: art. 22, art. 304, art. 358, art. 477, art. 479 alin. (2), art. 480 alin. (3), art. 488 alin. (1) pct. 5, art. 497 teza I

Conferința națională de Drept Penal al Afacerilor, ediția a VIII-a, ON-LINE

Motivele invocate de recurenta-pârâtă se subsumează criticilor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Conform acestor prevederi legale, casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Acest motiv de casare cuprinde, cu excepția regulilor reglementate de alte motive de casare, încălcarea oricăror reguli de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea, indiferent după cum aceasta este condiționată sau nu de existența unei vătămări, printre aceste reguli regăsindu-se și cele care vizează calea de atac a apelului.

Curtea reține criticile formulate de recurenta-pârâtă față de constatările instanței de apel în ceea ce privește obligația instanței de fond de a pune în discuția părților obiectul acțiunii, în ceea ce privește nedeclanșarea procedurii falsului, neîndeplinirea procedurii de citare conform art. 304 C. proc. civ., nerespectarea dreptului la un proces echitabil prin respingerea probei cu expertiza grafoscopică și incorecta aplicare a prevederilor art. 22 și 358 C. proc. civ. ca argumente ce contrazic concluzia instanței de apel privind nesoluționarea fondului cauzei de către prima instanță.

Prin decizia atacată, instanța de apel constată că sunt întemeiate susținerile intimatei-reclamante în sensul că prima instanță a lăsat necercetat fondul cauzei în condițiile în care a fost respinsă proba cu expertiză ca nefiind utilă și în condițiile în care nu s-a pus în discuția părților calificarea juridică corectă a acțiunii, pentru ca apoi instanța de fond să respingă cererea de chemare în judecată ca nedovedită. Instanța de apel a reținut în mod greșit că prima instanță a lăsat necercetat fondul cauzei.

În speță, cauza nu a fost soluționată pe o excepție astfel încât instanța de fond să nu fi pășit la judecarea fondului și să nu fi pronunțat o soluție pe fond, astfel încât este nelegală soluția instanței de apel de a admite apelul și a trimite cauza spre rejudecare în temeiul art. 480 alin. (3) C. proc. civ. Nu se justifică soluția trimiterii cauzei spre rejudecare către instanța de fond câtă vreme instanța de fond, considerându-se lămurită asupra obiectului cererii de chemare în judecată, a administrat probele, astfel cum au fost propuse și încuviințate părților și a analizat astfel fondul cauzei.

Apelul este o cale de atac ordinară, de reformare, devolutivă și suspensivă de executare. În baza efectului devolutiv al apelului și văzând dispozițiile art. 479 alin. (2) C. proc. civ., instanța de apel putea la rândul său să procedeze la calificarea cererii de chemare în judecată, stabilind obiectul acțiunii, și față de acest obiect, putea îndeplini toate actele de judecată pe care le considera necesare, inclusiv administrarea de probe.

Curtea va reține și critica formulată de recurenta-pârâtă în ceea ce privește nelegalitatea hotărârii apelate pentru că, judecând, instanța a depășit limitele cererii de apel, încălcând astfel dispozițiile art. 477 C. proc. civ. Instanța de apel a reținut ca și temei de nelegalitate a hotărârii faptul că instanța de fond nu ar fi pus în discuția părților obiectul acțiunii și că nu ar fi calificat în mod corect acțiunea, arătând că respectiva acțiune ar fi trebuit practic să fie încadrată ca fiind una în constatarea falsului pe cale principală și ar fi fost astfel necesară parcurgerea procedurii de la art. 304 și urm. C. proc. civ. Din cererea de apel nu rezultă că intimata-reclamantă ar fi susținut o asemenea critică cu privire la soluția instanței de fond, cu atât mai mult cu cât insistase în judecarea acțiunii în nulitate și în fața instanței de fond și refuzase aplicarea prevederilor specifice declanșării unei proceduri a falsului cu prilejul discutării probelor. Critica intimatei-reclamante a fost limitată la neadmiterea probei cu expertiza față de acțiunea sa, astfel cum a fost formulată.

De regulă, devoluțiunea este totală, însă apelul este limitat de ceea ce s-a apelat – tantum devolutum quantum apellatum. Așadar, efectul devolutiv al apelului nu vizează toate problemele de fapt și de drept deduse judecății, ci numai pe cele care sunt criticate expres sau implicit de către apelant, cu respectarea principiului disponibilității. Astfel, efectul devolutiv al apelului poate fi limitat de către apelant, în acest sens statuând art. 477 alin. (1) C. proc. civ.:

„Instanța de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant, precum și cu privire la soluțiile care sunt dependente de partea din hotărâre care a fost atacată”.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 497 teza I C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. C. S.R.L. prin lichidator judiciar împotriva deciziei nr. 718A din 6 iulie 2018, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, pe care o va casa și va trimite cauza spre o nouă judecată aceleiași curți de apel.

În rejudecare, instanța de apel va proceda la calificarea acțiunii, cu respectarea dispozițiilor art. 22 C. proc. civ. și a principiilor disponibilității și contradictorialității. În urma stabilirii obiectului acțiunii și în limitele efectului devolutiv al apelului, instanța de apel va proceda la administrarea probatoriului necesar.

Sursa informației: www.scj.ro.

Obligația instanței de fond de a pune în discuția părților obiectul acțiunii. Administrarea probatoriului necesar (NCPC) was last modified: noiembrie 20th, 2020 by Redacția ProLege
Pachet: Principiile procedurei judiciare

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter