Obligaţia instanţei de a garanta dreptul la un proces echitabil. Admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei pentru cercetarea fondului (VCPC, NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 3729/2018

VCPC: art. 304 pct. 7, art. 312 alin. 3 și (5); NCPC: art. 261 alin. 1 pct. 5

Verificând cu prioritate criticile subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. 1865, Înalta Curte constată că recurenta invocă în esență lipsa motivării pe care se sprijină soluția instanței de apel din perspectiva faptului că în considerentele deciziei sunt preluate pasaje ample din întâmpinarea depusă de un intimat în apel.

Potrivit dispozițiilor art. 261 alin. 1 pct. 5 C. proc. civ., hotărârea trebuie să cuprinsă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Respectarea acestei cerințe a fost inclusă în obligația ce revine instanței de garantare a dreptului la un proces echitabil conform art. 21 din Constituție și art. 6 CEDO, statuându-se în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanței obligația de a proceda la „un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența” (Hotărârea Albina împotriva României, Hotărârea Gheorghe împotriva României).

În concret, în cauza de față, comparând considerentele instanței de apel cu întâmpinarea depusă de intimatul B., Înalta Curte constată că decizia atacată reproduce in extenso pasaje întregi din apărările intimatului. În aceste condiții, apreciază justificate susținerile recurentei, potrivit cărora nu se poate reține cu certitudine că instanța de apel a efectuat o analiză proprie, efectivă a argumentelor invocate în cuprinsul apelului formulat. Chiar și în situația în care argumentele ce sprijină soluția instanței sunt similare, în esență, apărărilor deja formulate de una dintre părți, instanța nu se poate rezuma la o preluare întocmai a acestora, ci trebuie să ofere o analiză clară și coerentă a tuturor argumentelor fiecărei părți de natură a asigura convingerea asupra propriului silogism logic prin care a ajuns la soluția propunțată, atât în raport cu părțile, cât și cu instanța de control judiciar.

Față de această situație, deși, din punct de vedere formal, decizia atacată cuprinde motivele în fapt și în drept și o soluție asupra fondului apelului, Înalta Curte nu poate considera că instanța a realizat o efectivă cercetare a fondului și a oferit garanțiile procesuale impuse de exigența dreptului la un proces echitabil, recurenta fiind lipsită de o analiză reală și serioasă a cererii sale de apel.

Pentru aceste motive, Înalta Curte reține ca întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. 1865, de natură a conduce la casarea deciziei atacate conform art. 312 alin. 3 și (5) C. proc. civ. 1865. În raport de acest motiv de casare, devine inutilă analiza celorlalte motive de recurs privind modificarea deciziei atacate.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre o veritabilă cercetare a fondului.

Sursa informației: www.scj.ro.