Oamenii României: prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București

27 apr. 2020
Vizualizari: 2846
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nu știu câți se gândesc la România. La șansa ei. La sufletul ei. Ne emoționăm deseori în fața dovezilor de veșnicie pe care le primim de la ea. În fața frumuseții ei.

Simplă și curată. O iubim. Pentru Raiu’ frumos ce ne-a fost pregătit să-l cunoaștem. Pentru albastrul de Voroneț, pentru verdele smarald de Sucevița ori roșu’ jăratic de Humor. Pentru mirosul fânului proaspăt cosit, pentru cărările obosite care te duc pe plaiuri de dor.

Pentru primele zăpezi, pentru Crăciun, pentru mirosul de cozonac și de turtă dulce, pentru merele pline „ochi” cu nuci, ce se coc sfârâind în sobă, pentru vinul ce se topește de dragul scorțișoarei, pentru slana cu ceapă ori pentru pasca de nea și ouăle încondeiate de Paște.

Pentru că aici am iubit întâia oară, pentru că aici am simțit bucuria și tristețea și am gustat amarul și durerea. Pentru că aici ne este familia, aici ne sunt părinții, prietenii, pentru că aici ne-am născut. Pentru tăcerea vie ascunsă-n ochii bunilor noștri, plini de recunoștință față de Părintele Ceresc, pentru gingășia pruncilor, ale căror chipuri sunt locuite de o lumină caldă de la Dumnezeu, când rostesc „Înger, îngerașul meu…”.

Pentru inteligența briliantă a românilor. Pentru toate căderile și revenirile lor. Pentru că aici, în România, nu alergi după vânt. Pentru că România nu poate dezamăgi pe nimeni. O iubim atât de mult și nu facem aproape nimic pentru ea. Prea puțini sunt cei care se gândesc la ea. La devenirea ei. La viitorul ei.

Cred că profesorul Nicolae Istudor este unul dintre cei puțini care poartă icoana ei în suflet…

Legal Point: Care au fost principalele argumente pentru care ați îndrăgit economia, domnule profesor?

Nicolae Istudor: Mi-a plăcut și îmi place în continuare ca deciziile pe care le iau să fie bazate pe analize pertinente și calcule riguroase. De mic copil mi-a plăcut matematica și să fac calcule, de aceea am ales să urmez Liceul Economic și de Drept Administrativ din Buzău și să continui cu Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Mă visam, la acea vreme, un pasionat economist de fermă (a ieșit însă altceva, consider eu mult mai bun). În acest moment, consider că un manager care ia decizii fără să se bazeze pe analize economice temeinice și propuneri bine argumentate din partea colaboratorilor nu poate avea rezultatele așteptate. De aceea sunt buni economiștii. Mă îngrijorează însă că în ultimul timp nu dispunem de prea mulți specialiști obiectivi în domeniul analizelor macroeconomice (chiar dacă unii se autopropun ca specialiști, mai ales pe la unele emisiuni televizate).

Legal Point: Care credeți că ar fi soluțiile cele mai practice pentru relansarea economiei românești?

Nicolae Istudor: Nu știu dacă eu sunt în măsură să dau soluții pentru relansarea economiei României, dar îmi permit câteva sugestii. În primul rând, cred că trebuie să avem în funcțiile de conducere și de execuție cei mai buni specialiști pe domeniile vizate, indiferent că vorbim de funcții publice sau private. În al doilea rând, cred că avem nevoie de o continuitate și sustenabilitate în politicile care pot fi realizate prin elaborarea și fundamentarea unei strategii de dezvoltare a României, agreată de toate forțele politice (pentru a nu fi modificată odată cu primele schimbări politice). În cadrul acestei strategii ar trebui să stabilim care sunt domeniile prioritare pentru care avem potențial de dezvoltare. Consider că avem câteva domenii care pot deveni competitive pe plan mondial, nu numai european, cum ar fi: resursele energetice, agricultura și industria alimentară, turismul, IT, medicina etc. Trebuie doar să găsim acele politici inspirate care să contribuie la valorificarea la maximum a potențialului pe fiecare dintre domeniile enumerate și nu numai. În al treilea rând, cred că trebuie să avem mai multă încredere în noi, să lăsăm specialiștii adevărați să dea soluții argumentate pentru economia țării noastre și să profităm de toate oportunitățile pe care ni le oferă Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, să găsim noi soluții de rezolvare a problemelor, nu să le acceptăm pe ale altora, care nu știu cât de bine intenționate sunt pentru bunul mers al economiei noastre (pentru realizarea acestui obiectiv trebuie să avem oameni foarte bine pregătiți – aici rolul important îl avem și noi, universită țile – și să reușim să-i ținem în țară).

Legal Point: Cum vedeți dezvoltarea economică în mediul rural, ce influențe ar putea avea o politică de salvare a țăranului român?

Nicolae Istudor: Avem, în acest moment, cel mai „natural” mediu rural din Europa unită, și nu o spun eu, ci toate analizele realizate de Uniunea Europeană, și consider că suntem obligați să-l protejăm și să-l transmitem la fel de natural viitoarelor generații. România a beneficiat și beneficiază în continuare de fonduri publice (naționale și europene) considerabile pentru dezvoltarea rurală (peste 10 miliarde de euro pentru fiecare perioadă de programare), care sunt menite să asigure creșterea calității vieții în mediul rural. Chiar dacă unii nu recunosc, trebuie să fim de acord că viața în mediul rural s-a schimbat în bine, cu excepția angajabilității locuitorilor din mediul rural (care s-a redus substanțial în ultimul timp) și a pensiilor (care sunt cele mai mici din sistem). Cu alte cuvinte, calitatea vieții în mediul rural a crescut ca urmare a investițiilor în infrastructură și mai puțin (aproapedeloc) în crearea de locuri de muncă care să contribuie la creșterea veniturilor locuitorilor din mediul rural. În această zonă consider eu că trebuie să se investească, a creării de noi locuri de muncă, fără a se afecta tradiționalitatea satului românesc.

Și mai este ceva, țăranul român trebuie să înțeleagă că, fără asocierea în domeniul marketingului produselor agroalimentare, nu poate obține rezultatele economice care să contribuie la creșterea veniturilor și a nivelului de trai. Este clar că, dacă reușim să creștem veniturile fermierilor români, vom avea efect în lanț în ceea ce privește dezvoltarea mediului rural, pentru că, orice am spune, agricultura este și va rămâne în continuare principala activitate din mediul rural în țara noastră.

Legal Point: Economia și producția agricolă și alimentară sunt strâns legate între ele, România este un loc unde legumele încă mai au gust, mai avem zone în țara noastră unde nu totul este cu chimicale și pesticide. Care credeți că ar trebui să fie trendul pentru a face față atât cererii pieței, cât și exigențelor internaționale?

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Nicolae Istudor: Consider că produsele agroalimentare românești au, încă, gust și miros, dar este foarte greu să faci față concurenței venite din partea unor țări unde gradul de intensificare (de chimizare a agriculturii) este foarte mare. Este foarte mult de vorbit pe această temă, putem scrie cărți despre acest subiect. Pe scurt, consider că putem continua să realizăm produse agroalimentare tradiționale care să mențină specificul românesc și să găsim politicile de sensibilizare a consumatorului român ca să le cumpere, respectiv să le promovăm pe piețele europene (mai ales). Totodată, trebuie să identificăm și să implementăm politici agrare care să contribuie la susținerea producției interne (felicit, și pe această cale, inițiativa Ministerului Agriculturii pentru cele două programe de susținere a producției de legume și carne de porc).

Este nevoie de politici inteligente de diminuare a importurilor de produse agroalimentare, fără a afecta consumatorii români (fără a crește prețurile sau a crea penurie de produse pe piață). La legume, de exemplu, pe măsură ce reușim să asigurăm necesarul de consum din producție proprie, putem gândi o măsură restrictivă pentru importurile din Turcia și din alte state ale căror produse depășesc conținutul în substanțe chimice acceptat de către Uniunea Europeană. O măsură obligatorie pe care trebuie să o ia fermierul român de dimensiuni mici și mijlocii este de a se asocia în zona aprovizionării de materii prime și utilaje și în cea de marketing al produselor agricole (ne referim la colectarea, sortarea și vânzarea de produse agricole omogene), pentru că producție realizăm în România, însă ajunge cu greu pe piață sau nu ajunge deloc.

Legal Point: Ați fost la un moment dat și secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cum se vedea situația Ministerului ca angajat și cum se vede acum, în calitate de rector al uneia dintre cele mai prestigioase universități din România?

Nicolae Istudor: O să vă surprindă, dar, fără să mă plâng, să știți că viața în funcțiile publice nu este așa de simplă pe cât o cred unii. Schimbările politice dese, urmate de modificări ale viziunilor asupra celor două sectoare (agricultura și educația) complică foarte mult activitatea instituțiilor și, implicit, a managerilor lor. Ca angajat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, consider că mi-am făcut datoria față de țară, indiferent ce poziție am ocupat, contribuind într-o oarecare măsură la implementarea politicilor de dezvoltare rurală aflate într-o perioadă de început (pe vremea când începeau plățile pe SAPARD).

Trebuie spus că agricultura și dezvoltarea rurală în țara noastră au cunoscut progrese considerabile de la aderarea României la Uniunea Europeană, iar actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale îmi inspiră încredere prin faptul că este alcătuită din specialiști de seamă (în frunte cu domnul ministru), iar măsurile propuse vizează sprijinul producătorilor agricoli în mod direct, nu alte organizații de pe filiera agroalimentară.

Legal Point: Care este situația relațiilor interinstituționale cu mediul economico-social în România? Ce ar trebui îmbunătățit?

Nicolae Istudor: Consider că, pentru a duce la îndeplinire obiectivele pe care le avem noi, ca universități, este absolut necesar să se realizeze o relație foarte strânsă între mediul de afaceri privat, universități (inclusiv componenta de cercetare) și instituțiile publice. Fiecare dintre aceste trei organizații trebuie să contribuie la pregătirea specialiștilor de mâine și la oferirea de soluții pertinente pentru problemele cu care se confruntă economia țării noastre și nu numai. În acest sens, Academia de Studii Economice din București organizează în luna martie a fiecărui an Forumul pentru antreprenoriat și dezvoltare durabilă, în cadrul căruia reușim să punem la aceeași masă de dezbateri reprezentanții tuturor celor trei organizații.

Constat, în ultimul timp, o implicare tot mai mare a firmelor multinaționale în finanțarea unor activități din educație, ceea ce înseamnă că acestea au conștientizat că trebuie să participe efectiv la pregătirea viitoarelor generații de specialiști, pe care să-i angajeze după finalizarea studiilor.

Legal Point: Cum se prezintă la un nou început instituția pe care o conduceți?

Nicolae Istudor: Academia de Studii Economice din București reprezintă o comunitate academică puternică, alcătuită din peste 23 de mii de membri (cadre didactice, cercetători și studenți), și ne aflăm în perioada de repoziționare pe piața educațională din Europa, fiind cea mai importantă instituție de învățământ superior economic și de administrație din România, și dorim să devenim un pol regional de dezvoltare a educației din Sud-Estul Europei.

Este o perioadă în care se realizează schimbul de generații, cadrele didactice tinere (sub 40 de ani) auponderea cea mai mare în totalul cadrelor didactice (de circa 60%), sunt foarte atent selecționate, sunt dornice de cunoaștere și de afirmare, iar, din acest punct de vedere, universitatea noastră poate să stea liniștită pentru că are asigurat viitorul.

Pe de altă parte, ne preocupă procesul de internaționalizare, căutăm să încheiem parteneriate cu cele mai importante universități din Europa și din lume din domeniul nostru, parteneriate care să nu rămână doar scrise pe hârtie, ci să realizăm obiectivele pe care le-am fixat împreună.

Legal Point: Care sunt principalele atuuri ale Academiei de Studii Economice pentru ca un student să-și dorească să fie inclus în învățământul dumneavoastră?

Nicolae Istudor: Așa cum am mai spus, Academia de Studii Economice este cea mai importantă instituție de învățământ superior economic și de administrație din România și una dintre cele mai performante din Sud-Estul Europei, iar un absolvent de liceu știe acest aspect, dovadă fiind faptul că în ultimii doi ani am admis în jur de 7% din numărul acestora, din cei aproximativ 10% cât se înscriu la universitatea noastră. De asemenea, avem o ofertă foarte atractivă de programe de masterat și doctorat, ceea ce oferă o pregătire completă a unui absolvent de liceu.

Totodată, dispunem de cele mai bune cadre didactice din țară pe domeniile de specializare pe care le organizăm și punem la dispoziția studenților un sistem logistic modern, constituit din laboratoare dotate cu calculatoare noi, amfiteatre înzestrate cu aparatura necesară, biblioteci și săli de lectură modernizate și care dispun de un fond de carte în care predomină aparițiile noi, cămine moderne și bine întreținute (în acest an am inaugurat un cămin nou destinat doctoranzilor, în principal, considerăm noi cel mai modern cămin din țară), asigurăm implicarea studenților în activitatea de management etc.

Legal Point: Cum ați caracteriza învățământul românesc actual?

Nicolae Istudor: Consider că învățământul românesc actual este unul performant, în comparație cu finanțarea de care dispune, și spun aceasta bazându-mă pe date, nu pe vorbe. Referitor la învățământul preuniversitar, se afirmă, adesea, fără argumente, că nu este performant, dar știm cu toții că obținem medalii la marea parte a concursurilor internaționale, iar mulți dintre absolvenții de liceu sunt acceptați la universități din Europa și din SUA (cum interpretăm corect aceste realități?). Trebuie să acceptăm că un copil care vrea să învețe și să se pregătească pentru a face față provocărilor unor economii aflate într-o continuă dezvoltare o face la fel de bine și în țară, pentru că, încă, avem dascăli dedicați și copii dornici de a învăța.

Referitor la învățământul superior, acesta progresează, însă este afectat de doi factori majori, și anume: modificările dese aduse Legii educației (din care nu se mai înțelege nimic) și finanțarea redusă (care duce la afectarea calității actului educațional). Ne bazăm, în continuare, pe experiența cadrelor didactice în vârstă și pe entuziasmul celor tineri (foarte bine pregătiți și cunoscători ai legislației europene în domeniu), cu toții foarte bine pregătiți profesional, și pe bazinul de selecție a studenților din rândul absolvenților de liceu dornici de a învăța.

Legal Point: Dacă ar trebui să sugerați câteva schimbări esențiale în viziunea Ministerului Educației, ce ați propune?

Nicolae Istudor: În primul rând, cred că este nevoie urgentă de o nouă lege a educației, la elaborarea căreia să participe (fără patimă și fără idei preconcepute sau interese personale) toți cei implicați în acest domeniu esențial pentru viitorul unei țări (cadre didactice, elevi, studenți, părinți, angajatori, responsabilii politici etc.). Consider că unirea celor două termene propuse de Președinție și de Guvern pentru elaborarea și aprobarea unei noi legi (finalul anului 2018) este de bun augur. În al doilea rând, am spus-o și cu alte ocazii și o repet, acel ministru care va avea curajul să reintroducă examenul obligatoriu de admitere la facultate pe bază de bibliografie și de test scris pentru toate universitățile (de stat și private) va intra în istorie, pentru că vom avea o selecție a absolvenților de liceu în funcție de specializarea pe care aceștia doresc să o urmeze și se vor reduce drastic pierderile de studenți pe parcurs (în acest fel vom putea vorbi de bugete ale universităților garantate pe minimum trei ani).

În al treilea rând, alocarea locurilor finanțate de la bugetul de stat trebuie să se facă pe baza unor criterii obiective. Consider că alocarea acestor locuri în funcție de domeniile prioritare ale României și de cererea manifestată în anii precedenți din partea absolvenților de liceu ar putea constitui criterii obiective. În al patrulea rând, consider că, în cadrul pregătirii profesionale a studenților, trebuie pus un accent mai mare pe practică și pe implicarea efectivă a firmelor în desfășurarea acestor stagii de practică. În al cincilea rând, consider că este nevoie de acordarea unei mai mari atenții pentru pregătirea copiilor din mediul rural, care sunt mai puțin afectați de oportunitățile vremurilor decât cei din mediul urban (fondul este sănătos) și nu au venituri pentru a urma cursurile liceale și universitare.

Am propus și propun în continuare finanțarea unui program pentru elevii din mediul rural, pentru acordarea de burse (care să acopere toate costurile necesare pregătirii unui copil) pentru parcurgerea unui program de liceu și, mai departe, pentru a urma cursurile universitare pe domeniile prioritare ale României (de exemplu, agricultura și turismul). Condiția esențială este să se întoarcă în mediul rural și să desfășoare activitățile pentru care s-au pregătit. În al șaselea rând, consider că este absolut necesar ca finanțarea de la bugetul statului să acopere integral costul mediu pe student, calculat cu foarte mare atenție de către instituțiile abilitate. Și ar mai fi și altele, dar mă opresc aici.

Legal Point: Care este percepția dumneavoastră cu privire la justiția din România?

Nicolae Istudor: Cu părere de rău, dar, pentru că nu sunt specialist în domeniu (și nu este bine să pretindem că ne pricepem la toate), vă pot spune doar că este mare nevoie de responsabilitate la toate nivelurile la care se face justiția în țara noastră și, prin aceasta, de recăpătarea încrederii în justiția românească.

Legal Point: Dacă ați fi factor de decizie în legislativul românesc acum, ce ați dori să schimbați urgent?

Nicolae Istudor: Consider că, în acest moment, legislativul românesc trebuie să urmărească trei aspecte mai importante, și anume: înțelegerea între toții factorii politici decidenți, responsabilitate la toate nivelurile de conducere și încredere în forțele proprii ale aparatului public. Am mai spus-o și o repet, trebuie să avem mai multă încredere în noi, partidele politice să îi numească în funcțiile publice pe cei mai buni specialiști, capabili să ofere soluții argumentate pentru economia țării noastre, și să profităm de toate oportunitățile pe care ni le oferă Uniunea Europeană.

Cred că s-a făcut o greșeală când au crescut salariile pentru personalul care ocupă funcții de conducere în instituțiile publice (în speță, în universități pentru funcțiile de conducere din zona administrativă), fără să se organizeze noi concursuri pe acele posturi. În aceste condiții, au rămas pe funcții oameni care nu sunt cei mai buni specialiști, în condițiile în care pe noile salarii cred că ar fi venit oameni mult mai bine pregătiți, fiind stimulați de salariile mari. Ca o primă decizie, aș acorda o mai mare atenție sistemului de învățământ de la toate nivelurile (preșcolar, școlar, preuniversitar, universitar și postuniversitar), pentru că de sistemul de învățământ depinde viitorul unei țări.

Aș acorda încredere maximă în școala românească, responsabilizându-i pe toți cei implicați, și nu aș lăsa pregătirea profesională pe mâna firmelor private și a unor instituții publice înființate peste noapte (cu tot respectul cuvenit). Este nevoie să urmăm exemplul Franței, prin constituirea unui fond de pregătire continuă, la formarea căruia să participe toți agenții economici, iar pregătirea universitară și postuniversitară să se realizeze numai de către universități.


Oamenii României: prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București was last modified: aprilie 27th, 2020 by Nicolae Istudor

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice