Oameni şi alegeri

Aproape că nu există român care să nu se priceapă, înainte de toate, la fotbal și la politică.

De aceea, deschidem Revista din această seară cu o informație din lumea fotbalului: alegerile de la FRF au fost câștigate de Răzvan Burleanu cu 168 de voturi, față de 78 de voturi obținute de către Lupescu.

Gazeta Sporturilor scrie astăzi despre victoria surprinzătoare a fostului președinte Burleanu în fața fostului mare fotbalist Ionuț Lupescu, susținut în campanie de aproape întreaga generație de aur a fotbalului românesc.

„De la venirea la FRF, Burleanu și-a axat strategia pe interesul și dezvoltarea fotbalului mic. A redus taxele, l-a ajutat financiar. A acceptat riscul de a fi «tăvălit» public de cluburile mari, vocale, gen FCSB, Dinamo sau Viitorul, chiar și LPF să îl atace public, mizând pe numărul de voturi al celor mici, pentru care a plusat chiar și cu acea taxă de solidaritate, prin care a cerut ca 5% din drepturile TV de la Liga 1 să ajungă la cluburile din ligile inferioare. Chiar dacă LPF a respins vehement demersul său, a fost o mutare inteligentă în perspectiva alegerilor de ieri. În cei patru ani de mandat, Răzvan Burleanu a acordat o mai mare atenție și altor segmente ale fotbalului: juniori, fotbal feminin, futsal. La juniori a implementat mai multe competiții interne, culminând cu Liga Elitelor U17 și U19. Fotbalul feminin s-a dezvoltat și el, apogeul fiind calificarea echipei naționale de senioare la barajul pentru Euro 2017, pierdut în fața Portugaliei. Aceeași tendință a fost și la futsal. Toate aceste trei segmente au avut în total un număr de 115 voturi la Adunarea Generală de azi. Adică 45% din numărul total de alegători”, explică Gazeta sporturilor acțiunile care l-au propulsat pe Răzvan Burleanu în fruntea Federației.

Presa scrie astăzi și despre o excepție de neconstituționalitate referitoare la Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, supusă judecății Curții Constituționale.

„«Concluzia care se impune este aceea că dispozițiile legii privind securitatea națională nu conferă calitatea de probă/mijloc de probă datelor și informațiilor rezultate din activități specifice culegerii de informații, care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991. Doar dispozițiile art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală ar putea conferi calitatea de mijloc de probă înregistrărilor rezultate din activități specifice culegerii de informații, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, iar nu dispozițiile art. 11 lit. d) din Legea nr. 51/1991», se arată în motivarea publicată, joi, pe site-ul CCR”, mai scrie Agerpres.

„Instanța constituțională a reținut, anterior, că se poate face distincție între înregistrările realizate ca urmare a punerii în executare a unui mandat de supraveghere tehnică, dispus potrivit Codului de procedură penală, și cele rezultate din activități specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, în afara cadrului procesual penal”, mai notează Agerpres.

Pronunțarea sentinței în procesul fostului judecător CCR, Toni Greblă, a fost amânată.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat joi, pentru 2 mai, pronunțarea sentinței în dosarul în care fostul judecător al Curții Constituționale, Toni Greblă, este acuzat de trafic de influență, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații”, scrie Agerpres.

România înregistrează nu numai creștere economică, dar și o inflație pe măsură.

„România ocupă locul I în ceea ce privește rata anuală a inflației în martie 2018, arată datele date publicității de Eurostat. Biroul de statistică al Comisiei Europene – Eurostat – anunță că a fost înregistrată o creștere de 4% a Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC). Cele mai mari rate anuale ale inflației s-au înregistrat în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia și Lituania (ambele de 2,5%), iar cele mai scăzute rate anuale au fost în Cipru (- 0,4%), Grecia (0,2%) și Danemarca (0,4%)”, notează Cotidianul.

Capitala ar putea lua exemplul altor metropole europene, interzicând circulația autovehiculelor care poluează.

„Consilierul general PMP, Lucian Iliescu, vrea să depună, miercuri, un proiect de hotărâre care prevede interzicerea circulației în Capitală, de la 1 ianuarie 2019, a autoturismelor Euro 1 și Euro 2. De asemenea, Iliescu cere interzicerea autoturismelor Euro 3 și Euro 4 din 2020, respectiv 2021. Potrivit proiectului, interzicerea circulației este valabilă în intervalul orar 6.00-22.00”, notează Mediafax.

Închidem Revista tot cu o știre despre alegeri în România, de această dată, de la Uniunea Scriitorilor și despre absurdul unor situații demne de scrierile lui Eugen Ionesco. Presa notează că Herta Muller, laureată a premiului Nobel pentru literatură, a fost suspendată din Uniunea Scriitorilor din România, pentru că nu ar fi plătit niciodată cotizația care trebuie achitată de către fiecare membru al USR.

„Într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii «Talk B1» de la B1 TV, Dan Lungu, candidat la șefia Uniunii Scriitorilor, a declarat că este vorba despre o cotizație de 150 de lei pe care o plătesc membrii. «Din câte am înțeles, a fost suspendată pentru că nu și-a plătit cotizația în ultimii ani. Știu că sună hazlui, dar așa stau lucrurile. Există o comisie de suspendări și excluderi în Uniunea Scriitorilor. Au mai dat afară vreo 20 de scriitori până acum, din alte motive, nu neapărat din pricina cotizației și, acum, se pare că a fost suspendată Herta Muller pentru neplata cotizației și asta atrage suspendarea unor drepturi pe care le are orice membru al Uniunii Scriitorilor. (…) Cotizația este de 150 de lei», a declarat Dan Lungu”, consemnează Cotidianul.

Dar, iată ce scrie HotNews: „Herta Muller spune că suspendarea sa din Uniunea Scriitorilor este un «teatru absurd». Într-un răspuns la întrebările HotNews.ro, scriitoarea laureată cu premiul Nobel pentru Literatură afirmă următoarele: «Glumiți? Nu știam că fac parte din Uniunea Scriitorilor din România. Nu m-a întrebat nimeni dacă vreau să fac parte din Uniune și nimeni nu m-a anunțat că sunt membru. Când s-o fi întâmplat asta? Și nu am primit niciodată vreo cerere să plătesc cotizația»”.

„Herta Muller a declarat pentru HotNews.ro că, atunci «când locuiam în România, 1985 sau 1986, trebuia să fiu admisă în Uniune. Am făcut demersurile, depinzând de William Totok. Dar cum el nu a fost admis, nu m-am alăturat nici eu. De atunci, nu am mai avut niciun contact cu această organizație. Și nici nu mi-am exprimat intenția de a deveni membru al acestei organizații»”, mai arată HotNews.

Seară frumoasă!