O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă – modificări (Legea nr. 268/2024)
Actul modificat |
Actul modificator | Sumar |
O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru
(M. Of. nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modif. și compl. ult.) O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (M. Of. nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008) |
Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
(M. Of. nr. 1089 din 31 octombrie 2024) |
O.U.G. nr. 80/2013: – modifică: art. 5, art. 15, art. 40, art. 45 alin. (2); – introduce: art. 45 alin. (1) lit. g^1), i^1) și i^2), art. 45 alin. (2^1), art. 48 alin. (4). O.U.G. nr. 51/2008: – introduce: art. 4 alin. (2), art. 11 alin. (4); – modifică: art. 8 alin. (3), art. 17 alin. (1), art. 18, art. 21 alin. (1). |
În M. Of. nr. 1089 din data de 31 octombrie 2024 s-a publicat Legea nr. 268/2024 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și a O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Vă prezentăm, în continuare, modificările aduse respectivului act normativ.
O.U.G. nr. 80/2013
Art. 5
Vechea reglementare
„Art. 5
(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanțe pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e) cererea de reducțiune a liberalităților excesive – 3% din valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5
(1) În materia partajului judiciar, se taxează cu jumătate din taxa stabilită potrivit art. 3 alin. (1) cererile care privesc:
a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii, la valoarea acestora;
b) creanțele pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună, la valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
c) raportul donațiilor, la valoarea bunurilor al căror raport se solicită;
d) reducțiunea liberalităților excesive, la valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților;
e) partajul propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute la alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă, stabilită potrivit alin. (1), calculată la valoarea cea mai mare.
(3) Cererile privind stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor”.
Art. 15
Vechea reglementare
„Art. 15
Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
a) pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil – 200 lei;
b) pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) și c) din Codul civil – 100 lei;
c) pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil – 50 lei;
d) cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestației compensatorii – 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei – 20 lei fiecare cerere;
f) orice altă cerere neevaluabilă în bani – 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 15
Taxele judiciare de timbru pentru unele acțiuni și cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
a) pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a)-c) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul civil – 200 lei;
b) pentru cererea de divorț întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil – 50 lei;
c) pentru cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestației compensatorii – 50 lei;
d) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorț și care au ca obiect stabilirea locuinței copilului, exercitarea autorității părintești, stabilirea contribuției părinților la cheltuielile de creștere și educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinții de a avea legături personale cu copilul, locuința familiei – 20 lei fiecare cerere;
e) pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani – 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.”
Art. 40
Vechea reglementare
„Art. 40
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local «Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru», al unității administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operațiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.
(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.
(3) La finele fiecărei zile lucrătoare, unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului virează o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local prevăzut la alin. (1) în ziua respectivă în contul distinct de venituri al bugetului de stat «Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru», deschis la unitățile Trezoreriei Statului. Ministerul Finanțelor Publice comunică lunar Ministerului Justiției informațiile privind sumele virate în acest cont”.
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 40
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei, în numerar, prin virament bancar sau printr-un sistem electronic de plată la distanță/online, într-un cont distinct de venituri al bugetului local, «Taxe judiciare de timbru și alte taxe de timbru», al unității administrativ-teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reședința ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operațiunilor de transfer, al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.
(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reședința ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plătește în contul bugetului local al unității administrativ-teritoriale în care se află sediul instanței la care se introduce acțiunea sau cererea.
(3) În cazul în care plata a fost efectuată prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit, extrasul de cont emis de instituția de credit plătitoare sau orice alt document care atestă viramentul recunoscut de lege prezumă efectuarea plății, până la proba contrară. Dacă viramentul bancar a fost efectuat prin ordin de plată electronic, documentul emis de bancă prin care se atestă viramentul prezumă efectuarea plății, până la proba contrară. Dacă plata a fost efectuată printr-un sistem electronic de plată la distanță/online și confirmarea plății este transmisă de sistemul informatic direct debitorului sau/și instanței de judecată, aceasta prezumă efectuarea plății, până la proba contrară. În toate cazurile, debitorul trebuie să individualizeze dosarul sau cererea pentru care a fost făcută plata”.
O.U.G. nr. 51/2008
Art. 4 alin. (2)
Noua reglementare
Potrivit noii reglementări, la articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:
„(2) Instanța poate acorda ajutorul public judiciar, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, și persoanelor juridice fără scop lucrativ, cu sediul în România, numai atunci când, în cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, fără a justifica un interes personal, acestea acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. În acest caz, ajutorul public judiciar se poate acorda când instanța apreciază că, față de datele referitoare la situația economico-financiară a acestor persoane juridice fără scop lucrativ, costurile procesului ar fi de natură să le afecteze în mod semnificativ activitatea curentă”.