O nouă variantă a virusului SARS-CoV-2, detectată în Bretania

La un an de la începutul pandemiei, după criza economică şi valul de restricţii impuse populaţiei, Europa, deşi a primit vaccinul mult aşteptat, este, în continuare, în carantină şi trece, acum, printr-o nouă încercare: reacţiile adverse la vaccinul dezvoltat de AstraZeneca. Mai multe țări, printre care Franța, Germania, Italia și Spania, au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca, până când Agenţia Europeană a Medicamentului se va pronunţa asupra apariției „unor cheaguri de sânge, la cei imunizați cu acest ser”.

„Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) organizează joi, «o ședință extraordinară», după ce mai multe țări au suspendat utilizarea vaccinului AstraZeneca, din cauza temerilor privind apariția unor cheaguri de sânge la cei imunizați cu acest ser”, a anunțat instituția, într-un comunicat, scrie Libertatea.

„Experții analizează toate datele disponibile și circumstanțele clinice care înconjoară cazurile specifice, pentru a determina dacă vaccinul ar fi putut contribui la acestea sau evenimentele au alte cauze”, se mai arată în comunicatul EMA, notează Libertatea.

„În timp ce investigația se află în desfășurare, EMA rămâne de părere că beneficiile acestui vaccin în prevenirea COVID-19, sunt mai mari decât riscurile de reacții adverse. La rândul său, compania producătoare a vaccinului a spus că a analizat cazurile a peste 17 milioane de oameni care au fost imunizați cu serul său anti-COVID-19, iar ancheta nu a dezvăluit nici o dovadă privind riscul crescut de formare a cheagurilor de sânge”, mai scrie Libertatea, citând Reuters.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă continuarea administrării vaccinului AstraZeneca.

„În acest moment, recomandarea subliniază faptul că riscul, dacă nu vaccinăm folosind serurile AstraZeneca sau alte vaccinuri, depăşeşte riscul infecției COVID-19, despre care ştim că are un impact semnificativ asupra persoanelor cu boli severe: spitalizare şi moarte”, spune Mariangela Simao, asistentă-director OMS, scrie Adevărul.

Mai mult chiar, Departamentul de Stat al SUA anunță că a identificat trei publicații online direcționate de serviciile de informații rusești, care încearcă să submineze vaccinurile COVID-19 produse de Pfizer și Moderna.

Cele trei publicații online „au răspândit multe tipuri de dezinformare, inclusiv despre vaccinurile Pfizer și Moderna, precum și despre organizațiile internaționale, conflictele militare, protestele și orice problemă care poate crea tipuri de diviziune ce pot fi ulterior exploatate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, notează România Liberă.

La Bucureşti, autoritățile române au decis să continue campania de vaccinare cu serul AstraZeneca, în urma unei ședințe a Comitetului de Vaccinare, care a avut loc luni seară.

„Reprezentanții mai multor instituții implicate în campania de vaccinare «au decis continuarea campaniei de vaccinare în România, cu toate vaccinurile împotriva COVID-19 autorizate în momentul de față la nivel european», se arată în comunicatul transmis de CNCAV. Oficialii români susțin că decizia a fost luată după ce au analizat rapoartele de reacții adverse înregistrate în România, dar și argumentele și evenimentele invocate de celelalte țări. CNCAV invocă și anunțul Agenției Europene a Medicamentului (EMA), care recomandă continuarea vaccinării, subliniind că beneficiile vaccinării, în prevenirea formelor grave de COVID-19, și deces depășesc riscul apariției de reacții adverse”, relatează Libertatea.

„În România, până luni după-amiază, 238.961 de persoane s-au imunizat cu AstraZeneca și urmează să facă rapelul, potrivit celei mai recente raportări oficiale a Comitetului de Vaccinare”, mai scrie Libertatea.

În regiunea Bretania, din Franţa, a fost detectată o nouă variantă a virusului SARS-CoV-2.

„Noua tulpină, care a fost secvenţiată, a apărut într-un focar izbucnit într-un spital din Lannion (nord-vestul ţării), unde au fost detectate 79 de cazuri de COVID-19, dintre care opt cu noua variantă, precizează DGS într-un comunicat, potrivit Agerpres. Focarul a fost plasat «sub supraveghere» după ce mai mulți pacienţi cu simptome de COVID-19 au avut rezultate negative la testele PCR efectuate. Analizele realizate asupra noii variante «nu indică o mai mare gravitate sau o contagiozitate superioară» faţă de tulpina originală, însă vor fi efectuate «investigaţii mai profunde», pentru a o cunoaşte mai bine, se arată în comunicat. DGS a precizat că specialiştii încearcă să determine dacă vaccinurile actuale sunt eficiente împotriva acestei noi tulpini”, scrie Digi 24.

Agerpres anunţă despre o nouă numire, făcută de coaliţia de guvernare, la conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

„Silviu Aurelian Grigorescu a fost numit în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, printr-o decizie a premierului Florin Cîţu, publicată, luni, în Monitorul Oficial. Printr-o altă decizie, şeful Executivului l-a eliberat din funcţia de preşedinte al ANRP pe George Băeşu”, notează Agerpres.

Cotidianul anunţă că „Octav Bjoza, preşedintele AFDPR, a fost demis din funcția subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989”.

„Decizia semnată de premierul Florin Cîțu a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial. Recent, Octav Bjoza a criticat modificările aduse legii prin care se oferă compensaţii deţinuţilor politici şi urmaşilor acestora. De asemenea, Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România, intrată în istoria recentă sub denumirea prescurtată AFDPR, a protestat față de intenția desființării Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului”, mai scrie Cotidianul.

Medicul de origine română, Sergiu Paşca, profesor asociat la Departamentul de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale de la Universitatea Stanford, a fost desemnat cercetătorul anului 2021, de către Societatea Internaţională de cercetare în domeniul schizofreniei (SIRS).

„Paşca a dezvoltat unele dintre primele modele de boală, prin derivarea neuronilor din celulele pielii prelevate de la pacienţii cu tulburări de neurodezvoltare genetică. Laboratorul său a aplicat aceste modele pentru a obţine informaţii noi despre fiziologia umană, evoluţia şi mecanismele bolii şi a sprijinit cercetătorii din întreaga lume în învăţarea şi implementarea acestor tehnici”, explică SIRS, pe site-ul său, notează Agerpres.

În încheierea Revistei, scriem despre reuşitele cinematografiei româneşti. Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a felicitat, luni, întreaga echipă a filmului „colectiv”, care a primit două nominalizări la Oscar.

„Felicit întreaga echipă a filmului «colectiv», regizat de Alexander Nanau, pentru nominalizarea la Premiile Oscar 2021, în cadrul a două categorii: «cel mai bun lungmetraj documentar» şi «cel mai bun lungmetraj internaţional», a scris Gheorghiu, pe pagina sa de Facebook. O altă nominalizare, precizează ministrul Culturii, pentru «cel mai bun lungmetraj internaţional», aparţine filmului «Quo Vadis, Aida», producător Cristian Nicolescu – «o coproducţie internaţională, la care România a asigurat finanţare prin CNC»”, a scris, pe Facebook, ministrul Culturii, relatează Agerpres.

Seară frumoasă!