O nouă alianţă conservatoare: Italia, Ungaria și Polonia

2 apr. 2021
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 160

O nouă alianţă conservatoare: Italia, Ungaria și Polonia

Protestele împotriva restricțiilor impuse de Guvern au continuat și joi seară. Ceea ce le diferențiază de protestele anterioare este prezența semnificativă printre protestatari a adolescenților și tinerilor, fapt ce ar trebui să determine autoritățile să analizeze motivele pentru care acești tineri ies în stradă. Adolescenții reclamă ineficiența învățământului online, mai ales când mulți dintre ei trebuie să pregătească un examen de bacalaureat.

Simularea examenului de bacalaureat din aceste zile a arătat multe dintre neajunsurile ultimului an de învățământ.

 „Ministerul Educației a anunțat miercuri, 31 martie, că 40,71% dintre elevii care au participat la simularea examenului de bacalaureat 2021 au obținut medii mai mari sau egale cu 6. Au existat doar 16 elevi cu media 10. (…) Județele cu cele mai bune rezultate au fost Brăila (52,1%), Cluj (51%), Galați (47,8%), Iași (47,3%), București (46,4%)”, scrie Libertatea.

Rezultatele sunt și rodul politizării sistemului de învățământ.

„Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că ar dori ca prima condiție pentru numirea unor directori de școli să fie competența, nu partidul din care fac parte. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că ar dori ca prima condiție pentru numirea unor directori de școli să fie competența, nu partidul politic din care fac parte”, relatează România liberă.

„Ministrul Educației a spus, miercuri seară, că și-ar dori să fie organizate concursuri pentru numirea de directori de unități școlare «înainte de luna august», adică în timpul vacanței, astfel încât anul școlar 2021-2022 să înceapă cu echipe de conducere stabile”, mai arată România liberă.

Mai multe asociații neguvernamentale cer statului român să garanteze un număr minim de ore de școală pe an, chiar în condițiile restricțiilor impuse de pandemie.

„Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ 44%), la testarea PISA 2018 România obținând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acțiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de școală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educațional care să urmeze principiile echității și calității. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță COVID-19) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță”, se arată într-o scrisoarea deschisă, citată de România Liberă.

Revenind la revendicările celor care s-au aflat în aceste zile în stradă, consemnăm o declarație a deputatului PSD Alexandru Rafila, care consideră că reducerea programului de funcționare a magazinelor de primă necesitate este „o măsură stupidă” și ar trebui ridicată imediat.

„Eu sunt în primul rând medic, sunt om de sănătate publică, sunt un om responsabil și în mod evident ridicarea tuturor restricțiilor nu este posibilă, dar asta nu înseamnă ca autoritate să stau pasiv la ceea ce se întâmplă, să nu înțeleg ce își doresc oamenii, de ce își doresc oamenii aceste lucruri și să le dau exemple proaste. Soluția este comunicarea corectă, transparentă, asumată, exemplul personal și măsuri care să ducă la recâștigarea cât mai rapidă a controlului pandemiei. Sigur că restricții stupide, cum ar fi un program redus la magazinele de primă necesitate, trebuie ridicate imediat. Mă întreb de ce au fost introduse aceste măsuri, dar sigur că alte tipuri de măsuri, cum ar fi utilizarea măștii sau vaccinarea, în mod evident le susțin pentru că ele ne pot conduce către un rezultat favorabil. (…) Închiderea magazinelor la ora 18,00 este total absurdă, asta duce la creșterea riscului de răspândire a infecției”, a spus Rafila într-o conferință de presă, scrie Agerpres.

Presa mai scrie că Guvernul a stabilit în ședința de miercuri care vor fi viitorii prefecți din județele Buzău, Covasna și Harghita, precum și subprefecți din București, Buzău, Maramureș și Timiș.

„Astfel, au fost numiți Silviu Iordache (Buzău), István Ráduly (Covasna) și Zsolt Szabó (Harghita). Tot în ședința de miercuri, Executivul a aprobat numirea unor subprefecți în mai multe județe și în municipiul București: Viorel Holban (Buzău), Rudolf Stauder (Maramureș), Ovidiu-Virgil Drăgănescu (Timiș), Sebastian-Nicolae Buși și Richard-Tiberius Budai (București)”, scrie Agerpres.

În finalul Revistei, scriem despre o nouă alianță politică europeană: premierii ungar, polonez și italian au pus joi, la Budapesta, bazele unei alianței conservatoare, fără a menționa însă, în această etapă, o reorganizare a grupurilor în Parlamentul European.

„Premierul ungar Viktor Orban a salutat, la încheierea întâlnirii, «primul pas al unui drum lung împreună». (…) Alături de el, Matteo Salvini, liderul formațiunii italiene de extremă dreaptă Liga, a vorbit despre un «drum care începe astăzi și care va continua în mai multe etape în diferite capitale europene, extinzând grupul». «Ne prezentăm ca nucleul istoric și fondator» al acestei alianțe, cu «obiectivul de a fi primii în Europa», a adăugat Salvini, promițând «speranță» după «cea mai întunecată și cea mai obscură perioadă de după război». Potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, este vorba despre «reprezentarea unui spectru larg de opinii și oameni». Acesta a susținut «o integrare europeană (…) care respectă suveranitatea națională, familia, creștinismul», apărarea valorilor «tradiționale», relatează Digi 24.

Seară frumoasă!

 

O nouă alianță conservatoare: Italia, Ungaria și Polonia was last modified: aprilie 2nd, 2021 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter