Numărul studenților înscriși la Facultatea de Drept din Cluj a crescut în acest an cu 15%

Cristian Pavel: După marcarea a 100 de ani de la Marea Unire, de anul trecut, Clujul aniversează în acest an Centenarul mai multor instituții de renume pe plan local, național și regional: Universitatea Babeș-Bolyai, Baroul de Avocați Cluj, dar și Curtea de Apel a municipiului. Este, de facto, o sărbătoare unică a întregii comunități juridice locale. Reprezintă cei 100 de ani, în opinia dvs., o „vârstă” care susține vechimea, tradiția și experiența sau, la scară istorică, este abia un început?

Florin Streteanu: Chiar dacă, poate, la scara istoriei un secol nu reprezintă o perioadă foarte îndelungată, pentru o instituție, indiferent care ar fi aceasta, e o vârstă a maturității, care ne permite să vorbim despre tradiție. Ar fi de adăugat faptul că, în cazul Universității Babeș-Bolyai și al Facultății de Drept din Cluj, aniversăm acum un secol de învățământ superior în limba română. Tradiția vieții universitare clujene este însă mult mai îndelungată, găsindu-și rădăcinile la finalul secolului al XVI-lea.

Astfel, în 1581, prin decretul regelui Stefan Báthory se înființa la Cluj Colegiul Major Iezuit, cuprinzând trei facultăți – teologică, filosofică și juridică –, urmând structura marilor universități ale vremii. Chiar dacă această primă Universitate a cunoscut o existență de doar câteva decenii, cu întreruperi mai mari sau mai mici, învățământul superior juridic a continuat să se desfășoare la Cluj într-o formă sau alta (sunt de amintit Universitatea înființată în 1774 de Maria Tereza, Liceul Regal, Academia de Drept creată în 1863 și Universitatea Franz Iosif înființată în 1872).

Cristian Pavel: Facultatea de Drept din Cluj este „pepiniera” de bază a juriștilor din regiune și din țară. Cum a evoluat interesul pentru studiile juridice în ultimii 10 ani? Către ce profesii se îndreaptă absolvenții în mod preponderent?

Florin Streteanu: Aș spune că în ultimii 10 ani interesul absolvenților de liceu pentru studii juridice în cadrul Facultății noastre – evidențiat de numărul candidaților înscriși la concursul de admitere, s-a menținut relativ constant. În acest an am înregistrat chiar o ușoară creștere (de circa 15%).

Cât privește opțiunile profesionale ale absolvenților noștri, avocatura și magistratura ocupă constant primele două poziții, urmate de celelalte profesii juridice.

Cristian Pavel: Care sunt atuurile Facultății de Drept astăzi, la aniversarea Centenarului Universității Babeș-Bolyai?

Florin Streteanu: Dincolo de tradiție, cei care au în vedere o carieră juridică și se orientează spre Facultatea de Drept au în vedere calitatea pregătirii pe care o oferim, atestată de rezultatele obținute de absolvenții noștri la concursurile de admitere în principalele profesii juridice. Ar mai fi, poate, de menționat numeroasele oportunități de a efectua perioade de studii în străinătate, programele de practică destinate studenților, dar și activitățile profesionale organizate de asociațiile studențești din Facultate.

Cristian Pavel: Cât de complicat este pentru absolvenții dreptului de astăzi să ajungă la un liman și să profeseze efectiv (în magistratură, parchete, birouri de avocatură, cabinete de insolvență sau executare judecătorească, notariate etc.) pe o piață destul de incertă a serviciilor juridice?

Florin Streteanu: Chiar dacă piața a ajuns la un anumit grad de saturație, întotdeauna este și va fi nevoie de tineri bine pregătiți în toate profesiile juridice. Spre exemplu, deși se spune adesea că avem suficienți avocați, în anii trecuți, coordonatori ai unor case de avocatură mai mari sau mai mici, atât din Cluj cât și din București, îmi spuneau cât de dificil le este uneori să identifice și să recruteze suficienți tineri colaboratori. Ca să nu mai vorbim despre numărul insuficient de magistrați în cadrul instanțelor și parchetelor, atât de des invocat.

Cristian Pavel:S-a împământenit ideea că o profesie juridică  trebuie asociată cu un standard de viață ridicat, cu o stare materială cu mult peste medie. Este acesta un mit fals sau există aici un sâmbure de adevăr?

Florin Streteanu: Pentru multă lume, standardul de viață al juriștilor în general se identifică cu cel al unor avocați de mare succes. O astfel de percepție este, în mod evident, eronată. În orice profesie există o elită care are – și este firesc să aibă – o situație materială mult peste medie, dar care nu reflectă veniturile majorității membrilor acelei profesii. Pe de altă parte, nu lipsește nici sâmburele de adevăr la care faceți referire. Veniturile magistraților sunt astăzi la un nivel decent și așa trebuie să fie, după cum și veniturile obținute în multe societăți de avocatură, birouri notariale, multinaționale etc. sunt atractive. Dar nu trebuie să uităm că există și numeroși juriști care, mai ales la început de carieră, sunt departe de acest standard de viață existent în percepția colectivă.

Cristian Pavel: Atât în sport, cât și în business, vorbim adesea despre speranțe individuale spectaculoase în domeniu. Există „lupi tineri” în comunitatea juridică? Este comparabil nivelul de pregătire al absolvenților actuali cu cel al juriștilor de acum 20-30 de ani? Dar disponibilitatea acestora pentru competiție?

Florin Streteanu: Cu certitudine, în orice profesie există și „lupi tineri”, iar ei sunt mai vizibili într-un mediu concurențial, în cazul juriștilor în avocatură. Dar ei nu lipsesc nici în alte domenii, chiar și în mediul juridic academic.

Eu cred că orice „competiție” sub aspectul nivelului de pregătire între absolvenții actuali și absolvenții de acum 20-30 de ani ar fi câștigată detașat de generația actuală. Nici nu ar putea fi altfel, date fiind varietatea și valoarea surselor de documentare la care cei de astăzi au acces, nivelul cursurilor și al altor activități formative oferite de principalele facultăți de drept, posibilitatea completării studiilor efectuate în țară cu stagii în străinătate.

Cristian Pavel: Asistăm, fără voia noastră, la  interminabile lupte politice, la poziționări partizane ale decidenților și dese răsuciri ale legislației care vizează justiția. Își poate pierde astfel justițiabilul încrederea în dreapta judecată a cauzelor, în algoritmul de împărțire a dreptății?

Florin Streteanu: Până la urmă, viața politică însăși este o interminabilă luptă politică între decidenți (sau aspiranții la acest statut) aflați pe poziții partizane… Desigur, nu pot fi percepute favorabil demersurile prin care se încearcă rezolvarea unor probleme judiciare ale unor politicieni prin modificări legislative, dar cred că fenomenul cel mai nociv pentru încrederea populației în justiție este poziționarea publică a unor magistrați de o parte sau alta a câmpului de bătălie politică. În momentul în care un judecător sau un procuror ajunge să devină purtător de lozinci ale unui personaj sau partid politic – indiferent care ar fi acesta – este greu să mai fie perceput ca independent, chiar dacă una dintre lozinci este tocmai prezervarea independenței justiției.

Cristian Pavel: Ce ar trebui să facă fiecare dintre profesiile juridice din țară pentru a se ajunge la o colaborare onestă și sensibil mai eficientă?

Florin Streteanu: Cred că, înainte de toate, să aibă mai multă încredere una în cealaltă.