Nulitatea recursului declarat de recurentul-contestator. Invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunţate de instanţa a cărei hotărâre se atacă (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 309/2019

NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, art. 488

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., „cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Dispozițiile art. 487 C. proc. civ. stipulează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, iar art. 486 alin. (3) din acest act normativ sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat de recurent.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică invocarea motivelor de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța a cărei hotărâre se atacă, și încadrarea acestora în motivele de casare limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. ori a unor critici care să permită o astfel de încadrare juridică, pentru ca instanța de recurs să poată exercita controlul de legalitate.

În cauză, recurentul-contestator nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluția pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care a constatat perimată contestația în anulare formulată împotriva Sentinței nr. 4663 din 30 septembrie 2017, pronunțată de aceeași instanță, ori la considerentele pe care se fundamentează, și nu a combătut în vreun fel raționamentul instanței prin formularea unor critici susceptibile de cenzură în recurs.

Înalta Curte constată că motivele de recurs, invocate de recurentul-contestator în cererea de recurs, cuprind aspecte de netemeinicie, referitoare la necomunicarea încheierii din data de 2 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. x, precum și la faptul că instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare a respins cererile apărătorului acestuia privind amânarea judecării cauzei în vederea administrării probatoriului și amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise, încălcându-i astfel dreptul la apărare, sub aspectul necomunicării încheierii de suspendare a judecății.

Or, aceste aspecte nu pot fi supuse cenzurii în recurs, față de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Instanța a reținut, prin decizia recurată, că termenul de perimare curge de la data suspendării, nu de la data comunicării încheierii de suspendare, iar această interpretare nu este combătută de recurent cu argumente juridice în recurs.

În ceea ce privește susținerile referitoare la nerespectarea dreptului la apărare la termenul din data de 2 octombrie 2017, se constată că acestea vizează soluția de suspendare a judecății, care nu face obiectul prezentului recurs.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva Deciziei nr. 2265 din 21 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.