RIL: art. 348 („Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară”) și 347 („Contestația”) NCPP

Redacția ProLege
4 Feb 2015
1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele Voturi: 4
Vizualizari: 5275

Despre

  • M. Of. nr. 80 din 30 ianuarie 2015
  • Decizia nr. 5/2014
  • Recurs în interesul legii
  • Art. 347 și 348 NCPC

Recomandări

 

Abonament PREMIUM gratuit pentru 30 de zile!

Odată cu trecerea la etapa UNIVERSUL JURIDIC PREMIUM atingem demersul inițial anunțat încă de la lansarea proiectului: accesul contra-cost pentru beneficiile PREMIUM. Demersul este necesar pentru susținerea unui conținut de calitate!

Vreau detalii!

Noi rămânem aceiași ca până acum! Veți beneficia de aceleași știri certificate editorial, editoriale de substanță, opinii punctuale și articole de specialitate, știri din domeniul juridic și reportaje cu care v-am obișnuit încă de la început!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

În M. Of. nr. 80 din 30 ianuarie 2015, s-a publicat Decizia nr. 5/2014 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 („Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară”) din Codul de procedură penală privind competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive pe durata soluționării contestației prevăzute de art. 347 („Contestația”) din Codul de procedură penală.

Recursurile în interesul legii

Prin recursurile în interesul legii formulate de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la competența de a se pronunța asupra menținerii arestării preventive în calea de atac a contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală a fost relevată o practică neunitară.


Ziua avocatului

Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești

1. Într-o primă orientare a practicii, competent să se pronunțe asupra măsurilor preventive este judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate, respectiv acela învestit și cu competența soluționării contestației întemeiate pe dispozițiile art. 347 din Codul de procedură penală.

Astfel, potrivit acestei orientări, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate și având spre soluționare contestația a verificat și legalitatea, și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat, invocându-se ca temei legal dispozițiile art. 348 raportat la art. 207 din Codul de procedură penală.

2. Într-o a doua orientare a practicii, alte instanțe au apreciat că, dimpotrivă, competent să se pronunțe asupra măsurilor preventive a fost considerat judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în fond.

În cadrul acestei orientări jurisprudențiale s-au conturat două puncte de vedere diferite privind verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive de către judecătorul de la instanța sesizată prin rechizitoriu, astfel:

2.1. Pronunțarea asupra măsurilor preventive s-a realizat de judecătorul de la instanța competentă să judece cauza în fond, în calitate de judecător de cameră preliminară și conform dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară.

2.2. Judecătorul de la instanța competentă să judece cauza în fond s-a pronunțat asupra măsurilor preventive, însă în exercitarea funcției de judecată și conform reglementărilor care normează măsurile preventive în cursul judecății.

Raportul asupra recursurilor în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 din Codul de procedură penală privind competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive pe durata soluționării contestației prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală, a apreciat că este admisibil, concluzionând că judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecății a fost atacată cu contestație, are competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive, conform dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară, până la soluționarea contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală.

În esență, judecătorul-raportor a arătat că o interpretare contrară a dispozițiilor legale menționate, în sensul că judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară sau, după caz, completul format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat cu judecarea contestației prevăzute în art. 347, ar avea competența de a se pronunța cu privire la măsurile preventive, ar conduce fie la excluderea căii de atac a contestației împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară, soluție care contravine flagrant dispozițiilor art. 205 din Codul de procedură penală, fie la soluția atribuirii competenței de a judeca această contestație judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară în raport cu instanța care exercită controlul judiciar pe calea contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală, deși nu există nicio prevedere legală care să reglementeze această competență.

Dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar

Art. 348 din Codul de procedură penală reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară:

„(1) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menținerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

(2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207”.

Art. 347 din Codul de procedură penală dispune asupra contestației:

„(1) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5).

(2) Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate. Când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se judecă de către completul competent, potrivit legii.

(3) Dispozițiile art. 343-346 se aplică în mod corespunzător”.

Decizia nr. 5/2014

Prin Decizia nr. 5/2014, ÎCCJ admite recursurile în interesul legii declarate de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

ÎCCJ stabilește faptul că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 și art. 347 din Codul de procedură penală: Judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecății a fost atacată cu contestație, are competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive, conform dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară, până la soluționarea contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală.

 

RIL: art. 348 („Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară”) și 347 („Contestația”) NCPP was last modified: martie 11th, 2015 by Redacția ProLege

Recomandări

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter