RIL: art. 348 („Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară”) și 347 („Contestația”) NCPP

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În M. Of. nr. 80 din 30 ianuarie 2015, s-a publicat Decizia nr. 5/2014 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizând interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 348 („Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară”) din Codul de procedură penală privind competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive pe durata soluționării contestației prevăzute de art. 347 („Contestația”) din Codul de procedură penală.

Recursurile în interesul legii

Prin recursurile în interesul legii formulate de către Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se arată că, în urma verificării jurisprudenței la nivel național cu privire la competența de a se pronunța asupra menținerii arestării preventive în calea de atac a contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală a fost relevată o practică neunitară.

Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești

1. Într-o primă orientare a practicii, competent să se pronunțe asupra măsurilor preventive este judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate, respectiv acela învestit și cu competența soluționării contestației întemeiate pe dispozițiile art. 347 din Codul de procedură penală.

Astfel, potrivit acestei orientări, judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate și având spre soluționare contestația a verificat și legalitatea, și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat, invocându-se ca temei legal dispozițiile art. 348 raportat la art. 207 din Codul de procedură penală.

2. Într-o a doua orientare a practicii, alte instanțe au apreciat că, dimpotrivă, competent să se pronunțe asupra măsurilor preventive a fost considerat judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în fond.

În cadrul acestei orientări jurisprudențiale s-au conturat două puncte de vedere diferite privind verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive de către judecătorul de la instanța sesizată prin rechizitoriu, astfel:

2.1. Pronunțarea asupra măsurilor preventive s-a realizat de judecătorul de la instanța competentă să judece cauza în fond, în calitate de judecător de cameră preliminară și conform dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară.

2.2. Judecătorul de la instanța competentă să judece cauza în fond s-a pronunțat asupra măsurilor preventive, însă în exercitarea funcției de judecată și conform reglementărilor care normează măsurile preventive în cursul judecății.

Raportul asupra recursurilor în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 348 din Codul de procedură penală privind competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive pe durata soluționării contestației prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală, a apreciat că este admisibil, concluzionând că judecătorul de cameră preliminară de la instanța sesizată prin rechizitoriu, a cărui încheiere prin care s-a dispus începerea judecății a fost atacată cu contestație, are competența de a se pronunța asupra măsurilor preventive, conform dispozițiilor legale care reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară, până la soluționarea contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală.

În esență, judecătorul-raportor a arătat că o interpretare contrară a dispozițiilor legale menționate, în sensul că judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară sau, după caz, completul format din 2 judecători de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizat cu judecarea contestației prevăzute în art. 347, ar avea competența de a se pronunța cu privire la măsurile preventive, ar conduce fie la excluderea căii de atac a contestației împotriva încheierii prin care se dispune asupra măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară, soluție care contravine flagrant dispozițiilor art. 205 din Codul de procedură penală, fie la soluția atribuirii competenței de a judeca această contestație judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară în raport cu instanța care exercită controlul judiciar pe calea contestației prevăzute în art. 347 din Codul de procedură penală, deși nu există nicio prevedere legală care să reglementeze această competență.

Dispozițiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar

Art. 348 din Codul de procedură penală reglementează măsurile preventive în procedura de cameră preliminară:

„(1) Judecătorul de cameră preliminară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menținerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive.

(2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207”.

Art. 347 din Codul de procedură penală dispune asupra contestației:

„(1) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 346 alin. (1), procurorul și inculpatul pot face contestație cu privire la modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, precum și împotriva soluțiilor prevăzute la art. 346 alin. (3)-(5).

(2) Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară celei sesizate. Când instanța sesizată este Înalta Curte de Casație și Justiție, contestația se judecă de către completul competent, potrivit legii.

(3) Dispozițiile art. 343-346 se aplică în mod corespunzător”.