160 views
Deschidem Revista din această seară cu un articol din cotidianul Le Monde, în care se face o analiză a noii conduceri a Comisiei Europene.
„Noua echipă prezentată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, demonstrează în primul rând autoritatea sa, dar și evoluția raporturilor de forță între statele Uniunii Europene”, comentează cotidianul Le Monde, scrie Gândul.
„O altă realitate este cea a influenței tot mai mari a țărilor din Europa Centrală și de Est, în contextul războiului rus din Ucraina, în paralel cu diminuarea forței Germaniei și Franței”, notează Le Monde, mai arată Gândul.
„Polonia beneficiază de postul crucial de comisar al bugetului, iar țările baltice dețin controlul asupra politicii externe și de securitate. În schimb, Franța a pierdut un comisar care a avut un bilanț excelent. Parisul argumentează că a obținut nu doar un post de vicepreședinte executiv, ci și portofoliul strategiei industriale, reflectând ambiția președintelui Emmanuel Macron privind suveranitatea europeană”, notează Gândul.
Presa mai scrie că parlamentarii PNL Daniel Fenechiu şi Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care președintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianță la alegerile parlamentare și au solicitat procedură de urgență în dezbaterea şi adoptarea actului normativ. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaților, care este for decizional.
„Preşedintele României, în funcţie de data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianţe politice sau a unei alianţe electorale pentru obţinerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, preşedintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat şi cea de preşedinte”, prevede proiectul, scrie Cotidianul.
„Soluţia legislativă îşi justifică urgenţa deoarece suntem în situaţia în care unor cetăţeni le este interzis dreptul de a fi aleşi, deşi îndeplinesc toate condiţiile constituţionale şi legale de a exercita acest drept. Soluţia legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneţia, deoarece este în favoarea lărgirii conţinutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înţelesul stabilit de jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României (de exemplu Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 şi nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, şi nici nu îngreunează organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Prezenta iniţiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat”, mai precizează cei doi inițiatori în expunerea de motive, mai notează Cotidianul.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a vorbit miercuri despre cartea sa – „În slujba țării” – care a costat aproximativ 20.000 de euro, sumă suportată de Partidul Național Liberal din subvenții şi cotizații, menționând că panourile apărute pe această temă nu reprezintă altceva decât „o campanie de comunicare, de promovare a liderului” formațiunii politice.
„Partidul Naţional Liberal încă din februarie a contractat tot acest panotaj astfel încât să îl avem la dispoziţie pe tot parcursul anului, astfel încât să acoperim toată perioada electorală. Ca atare, aţi văzut că noi am avut panouri cu Congresul Partidului Popular European, am avut panouri cu 149 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal, am avut panouri cu aleşii locali, după care a apărut panoul cu promovarea liderului Partidului Naţional Liberal şi în aceeaşi perioadă s-a scurtat, pentru că am luat acea decizie de comasare şi s-a produs un ecart mai mare între alegerile locale şi alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Nu a existat altă formă de acoperire. Deci, nu este vorba de nimic altceva şi n-a fost promovată o carte, a fost promovat liderul Partidului Naţional Liberal”, a precizat Nicolae Ciucă, scrie Agerpres.
Liderul liberalilor a menționat că partidul a suportat tipărirea cărții.
„Deci nu este nimic altceva decât o campanie de comunicare, o campanie de promovare a liderului Partidului Naţional Liberal. Uitaţi-vă câţi bani s-au cheltuit de către celelalte partide în promovarea pe reţelele de socializare. Credeţi că e mai puţin? Banii sunt şi din subvenţii şi din cotizaţii”, a adăugat Ciucă, notează Agerpres.
Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sybiha, aflat în vizită la București, făcut, miercuri, apel la partenerii români să analizeze posibilitatea de a doborî dronele ruse din apropierea spațiului aerian al țării noastre. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că o decizie privind doborârea dronelor ruse din apropierea spațiului aerian al ţării noastre nu se poate lua fără o hotărâre foarte clară din partea Alianţei Nord-Atlantice.
„Din punctul meu de vedere, să tragi dinspre România spre Ucraina, în spaţiul lor aerian, se poate doar cu aprobarea Alianţei. Nu se poate că aşa vrea ministrul de Externe din Ucraina. Nu se poate”, a declarat Kelemen Hunor, la TVR Info, scrie Agerpres.
El s-a arătat de acord cu modificarea legislației în Parlament, dar a subliniat că orice decizie la acest nivel nu poate fi luată în mod unilateral, fără o hotărâre clară din partea Alianţei Nord-Atlantice.
„Da, noi trebuie să modificăm legislaţia, ar fi trebuit să o modificăm de foarte mult timp, că războiul e din 2022 şi noi nu avem legislaţia modificată pentru a doborî dronele. Şi aici, sigur, Parlamentul va vota, că marea majoritate a Parlamentului din acest punct de vedere este de aceeaşi părere. Deci, în momentul în care ajunge pe masa Parlamentului, vom vota cu toţii această posibilitate, dar şi în condiţiile în care tu tragi asupra dronelor care au intrat în spaţiul aerian românesc s-ar putea să te duci cu muniţia spre Ucraina, deci trebuie un acord şi cu Ucraina. Dar dorinţa ucrainenilor să tragem noi de aici la ţintele din Ucraina nu merge fără o direcţie clară, o hotărâre foarte clară din partea Alianţei Nord Atlantice, ceea ce nu cred că se va întâmpla foarte repede, că are alte implicaţii. Polonezii, care îi susţin pe ucraineni, noi care îi susţinem pe ucraineni, nu degeaba spunem că nu este o chestiune unilaterală. Într-o alianţă militară de apărare nu poţi să iei decizii unilaterale”, a argumentat liderul UDMR, mai arată Agerpres.
Seară liniștită!
