Noua față a UE: crește influența țărilor din Europa Centrală și de Est

Deschidem Revista din această seară cu un articol din cotidianul Le Monde, în care se face o analiză a noii conduceri a Comisiei Europene.

„Noua echipă prezentată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, demonstrează în primul rând autoritatea sa, dar și evoluția raporturilor de forță între statele Uniunii Europene”, comentează cotidianul Le Monde, scrie Gândul.

„O altă realitate este cea a influenței tot mai mari a țărilor din Europa Centrală și de Est, în contextul războiului rus din Ucraina, în paralel cu diminuarea forței Germaniei și Franței”, notează Le Monde, mai arată Gândul.

„Polonia beneficiază de postul crucial de comisar al bugetului, iar țările baltice dețin controlul asupra politicii externe și de securitate. În schimb, Franța a pierdut un comisar care a avut un bilanț excelent. Parisul argumentează că a obținut nu doar un post de vicepreședinte executiv, ci și portofoliul strategiei industriale, reflectând ambiția președintelui Emmanuel Macron privind suveranitatea europeană”, notează Gândul.

Presa mai scrie că parlamentarii PNL Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache au depus, miercuri, la Parlament, propunerea legislativă prin care președintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianță la alegerile parlamentare și au solicitat procedură de urgență în dezbaterea și adoptarea actului normativ. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului și apoi a Camerei Deputaților, care este for decizional.

„Președintele României, în funcție de data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianțe politice sau a unei alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, președintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și cea de președinte”, prevede proiectul, scrie Cotidianul.

„Soluția legislativă își justifică urgența deoarece suntem în situația în care unor cetățeni le este interzis dreptul de a fi aleși, deși îndeplinesc toate condițiile constituționale și legale de a exercita acest drept. Soluția legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneția, deoarece este în favoarea lărgirii conținutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înțelesul stabilit de jurisprudența Curții Constituționale a României (de exemplu Deciziile Curții Constituționale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 și nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, și nici nu îngreunează organizarea și desfășurarea alegerilor. Prezenta inițiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat”, mai precizează cei doi inițiatori în expunerea de motive, mai notează Cotidianul.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a vorbit miercuri despre cartea sa – „În slujba țării” – care a costat aproximativ 20.000 de euro, sumă suportată de Partidul Național Liberal din subvenții și cotizații, menționând că panourile apărute pe această temă nu reprezintă altceva decât „o campanie de comunicare, de promovare a liderului” formațiunii politice.

„Partidul Național Liberal încă din februarie a contractat tot acest panotaj astfel încât să îl avem la dispoziție pe tot parcursul anului, astfel încât să acoperim toată perioada electorală. Ca atare, ați văzut că noi am avut panouri cu Congresul Partidului Popular European, am avut panouri cu 149 de ani de la înființarea Partidului Național Liberal, am avut panouri cu aleșii locali, după care a apărut panoul cu promovarea liderului Partidului Național Liberal și în aceeași perioadă s-a scurtat, pentru că am luat acea decizie de comasare și s-a produs un ecart mai mare între alegerile locale și alegerile prezidențiale și parlamentare. Nu a existat altă formă de acoperire. Deci, nu este vorba de nimic altceva și n-a fost promovată o carte, a fost promovat liderul Partidului Național Liberal”, a precizat Nicolae Ciucă, scrie Agerpres.

Liderul liberalilor a menționat că partidul a suportat tipărirea cărții.

„Deci nu este nimic altceva decât o campanie de comunicare, o campanie de promovare a liderului Partidului Național Liberal. Uitați-vă câți bani s-au cheltuit de către celelalte partide în promovarea pe rețelele de socializare. Credeți că e mai puțin? Banii sunt și din subvenții și din cotizații”, a adăugat Ciucă, notează Agerpres.

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sybiha, aflat în vizită la București, făcut, miercuri, apel la partenerii români să analizeze posibilitatea de a doborî dronele ruse din apropierea spațiului aerian al țării noastre. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că o decizie privind doborârea dronelor ruse din apropierea spațiului aerian al țării noastre nu se poate lua fără o hotărâre foarte clară din partea Alianței Nord-Atlantice.

„Din punctul meu de vedere, să tragi dinspre România spre Ucraina, în spațiul lor aerian, se poate doar cu aprobarea Alianței. Nu se poate că așa vrea ministrul de Externe din Ucraina. Nu se poate”, a declarat Kelemen Hunor, la TVR Info, scrie Agerpres.

El s-a arătat de acord cu modificarea legislației în Parlament, dar a subliniat că orice decizie la acest nivel nu poate fi luată în mod unilateral, fără o hotărâre clară din partea Alianței Nord-Atlantice.

„Da, noi trebuie să modificăm legislația, ar fi trebuit să o modificăm de foarte mult timp, că războiul e din 2022 și noi nu avem legislația modificată pentru a doborî dronele. Și aici, sigur, Parlamentul va vota, că marea majoritate a Parlamentului din acest punct de vedere este de aceeași părere. Deci, în momentul în care ajunge pe masa Parlamentului, vom vota cu toții această posibilitate, dar și în condițiile în care tu tragi asupra dronelor care au intrat în spațiul aerian românesc s-ar putea să te duci cu muniția spre Ucraina, deci trebuie un acord și cu Ucraina. Dar dorința ucrainenilor să tragem noi de aici la țintele din Ucraina nu merge fără o direcție clară, o hotărâre foarte clară din partea Alianței Nord Atlantice, ceea ce nu cred că se va întâmpla foarte repede, că are alte implicații. Polonezii, care îi susțin pe ucraineni, noi care îi susținem pe ucraineni, nu degeaba spunem că nu este o chestiune unilaterală. Într-o alianță militară de apărare nu poți să iei decizii unilaterale”, a argumentat liderul UDMR, mai arată Agerpres.

Seară liniștită!