Noua competență a organelor judiciare în privința infracțiunilor săvârșite de magistrați

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

1. Considerații generale

Noul Cod de procedură penală^[1], care a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014, nu cuprindea dispoziții derogatorii cu privire la urmărirea și judecarea infracțiunilor comise de către magistrați, fiind aplicabile dispozițiile art. 39-41, art. 56 și art. 63 din acest act normativ.

Așadar, spre exemplu, dacă un judecător de la tribunal comitea o infracțiune la legea circulației, urmărirea penală se efectua de către parchetul de pe lângă curtea de apel, iar judecarea cauzei se făcea, în primă instanță, de către curtea de apel. În schimb, dacă săvârșea o infracțiune de corupție, urmărirea penală se efectua de către Direcția Națională Anticorupție, judecata efectuând-se tot de către curtea de apel, în primă instanță.

La data de 14 martie 2022 a intrat în vigoare Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală^[2] care a adus schimbări importante în privința urmăririi penale și a judecății cauzelor cu privire la magistrați.

Până la intrarea în vigoare a acestei legi, magistraților li se aplicau dispozițiile Legii nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară^[3], prin care s-a introdus în cadrul Legii nr. 304/2004, o nouă secțiune, respectiv Secțiunea a 2¹-a, intitulată „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, care, în art. 88¹ – art. 88⁹, cuprindea dispoziții derogatorii de la Codul de procedură penală în privința cercetării infracțiunilor comise de către magistrați.

Astfel, potrivit art. 88¹ alin. 1 din Legea nr. 304/2004, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înființa și funcționa Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție care avea competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Așadar, conform dispozițiilor legale indicate mai sus, urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care aveau calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii era de competența exclusivă a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Mai mult, legiuitorul a prevăzut că această secție are competenta de a cerceta și alte persoane dacă sunt suspectate că au comis infracțiuni împreună cu magistrați^[4].

Prin Legea nr. 49/2022 s-a desființat Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind stabilite dispoziții procedurale noi privind urmărirea infracțiunilor săvârșite de judecătorii și procurorii.

Totodată, prin această lege s-au stabilit o serie de norme tranzitorii cu privire la: cauzele aflate în curs de soluționare; cauzele soluționate ale căror dosare se află în arhivă; actele de procedură îndeplinite în cauzele acestei secții; soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii secției; actele efectuate și măsurile luate de procurorii secției; căile de atac declarate de secție; posturile aflate în schema de funcții și de personal a secției și competența de urmărire penală a infracțiunilor comise de către magistrați.

În continuare, vom analiza în detaliu urmărirea penală, desemnarea procurorilor, judecata și dispozițiile tranzitorii cu privire la infracțiunile comise de către magistrați, conform noilor dispoziții procedurale.

2. Urmărirea penală a infracțiunilor comise de către magistrați.

Așa cum arătam mai sus, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 49/2022, urmărirea penală a infracțiunilor comise de către magistrați era dată în competența unei structuri noi create „Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, desființată prin legea menționată.

Conform art. 3 alin. 1 din această nouă lege, sunt de competența Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:

– infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,

– infracțiunile săvârșite de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție

– infracțiunile săvârșite de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

– infracțiunile săvârșite de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe,

– infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale a României.

De asemenea, potrivit art. 3 alin. (2) din această nouă lege, sunt de competența parchetului de pe lângă Curtea de Apel :

– infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare;

– infracțiunile săvârșite de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă judecătorii, tribunale și tribunale militare.

Așadar, așa cu se poate observa, nu s-a revenit la competența inițială prevăzută în Codul de procedură penală și în legile speciale care cuprindeau și dispoziții procedurale, preferându-se o altă soluție decât cele existente anterior.

În funcție de instanța la care funcționează magistratul și de gradul său profesional, competentă să efectueze urmărirea penală în cazul infracțiunilor comise de judecători sau procurori, este Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau parchetul de pe lângă curtea de apel.

Prin urmare, Direcția Națională Anticorupție sau Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu au competența să cerceteze un magistrat, indiferent de infracțiunea comisă.

Totodată, se observă că și în cazul judecătorilor și procurorilor militari competența este aceeași, procurorii civili fiind cei care instrumentează astfel de cauze și nu procurorii militari.

Cu privire la acest aspect, în expunerea de motive a Legii nr. 49/2022 s-a arătat că „soluția propusă este justificată, în principal, de numărul insuficient de procurori militari, dar și de statutul de magistrat al acestora. O soluție similară celei propuse se regăsește, de lege lata, în ceea privește competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (unde urmărirea penală se realizează de procurori civili chiar și în cazul infracțiunilor comise de militari). De asemenea, competența SIIJ a inclus și efectuarea urmării penale în cauzele referitoare la infracțiuni săvârșite de magistrați militari. Se observă că soluția propusă prin prezentul proiect în ceea ce privește stabilirea competenței nu reprezintă o noutate absolută, competența după calitatea persoanei regăsindu-se reglementată în Constituție și în Codul de procedură penală”^[5].

Mai mult, s-a prevăzut faptul că pentru infracțiunile comise de magistrați urmărirea penală nu se efectuează de către toți procurorii care funcționează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau parchetului de pe lângă curtea de apel, ci art. 3 alin. 3 din lege prevede că aceasta se efectuează de procurori anume desemnați de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la propunerea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 4 ani.

Cu privire la această chestiune de drept, în expunerea de motive a legii s-a arătat că „această modalitate de reglementare asigură în mod echilibrat atât exercitarea rolului de conducător al Ministerului Public al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și atributul Plenului de a realiza selecția procurorilor care vor efectua urmărirea penală în cauze cu magistrați .(…)… constituie un mecanism suplimentar, cu rol de garanție, în vederea asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva eventualelor presiuni exercitate asupra lor și împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare”^[6].

Totodată, legiuitorul a prevăzut că procurori anume desemnați efectuează urmărirea penală și în alte cauze decât cele privitoare la magistrați, astfel că aceștia nu au o competență precis determinată cum aveau procurorii din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

De asemenea, conform art. 3 alin. (5) din legea sus menționată, procurorii anume desemnați efectuează urmărirea penală și în situația în care, alături de magistrați, sunt cercetate și alte persoane, dacă din motive temeinice privind buna desfășurare a urmăririi penale, cauza nu poate fi disjunsă.

Așadar, în astfel de situații, regula o constituie disjungerea cauzei cu privire la alte persoane care nu au calitatea de magistrat și numai dacă acest lucru nu este posibil cauza se judecă împreună.

Atunci când alături de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe sunt cercetate și alte persoane pentru care competența de efectuare a urmăririi penale, conform art. 3 alin. 6 din lege, aparține Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmărirea penală se efectuează de procurorii anume desemnați potrivit prezentei legi din cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

3. Desemnarea procurorilor să efectueze urmărirea penală cu privire la infracțiunile comise de magistrați

Așa cum arătam mai sus, nu orice procuror care funcționează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau parchetului de pe lângă curtea de apel, poate efectua urmărirea penală cu privire la infracțiunile comise de magistrați, ci numai procurorii anume desemnați.

În conformitate cu dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 49/2022, pot fi desemnați să efectueze urmărirea penală cu privire la infracțiunile săvârșite de judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, precum și de judecătorii Curții Constituționale a României, procurori care îndeplinesc următoarele condiții în mod cumulativ:

– au grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

– au o vechime de cel puțin 15 ani în funcția de procuror;

– au calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani;

– au o conduită morală ireproșabilă;

– au o experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Totodată, legiuitorul a prevăzut în art. 4 alin. (2)-(9) din Legea nr. 49/2022 modalitatea de verificare a îndeplinirii condițiilor indicate mai sus și modalitatea de propunere și desemnare a procurorilor.

Astfel, în vederea desemnării, procurorii care îndeplinesc condițiile arătate mai sus își depun opțiunea la Consiliul Superior al Magistraturii [alin. (3)].

Direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condițiilor privind gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vechimea de cel puțin 15 ani în funcția de procuror, calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale și că nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani. De asemenea, în vederea verificării îndeplinirii condiției „au o experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale„, solicită unităților de parchet la care aceștia au funcționat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea, precum și orice alte aspecte relevante [alin. (4)].

Totodată, experiența profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuși în vederea desemnării se evaluează inclusiv prin raportare la specificul și complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informațiilor sau documentelor relevante pentru activitatea acestora, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcționat [alin. (2)].

În vederea verificării îndeplinirii condiției privind „conduita morală ireproșabilă”, direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii solicită parchetelor la care procurorul a funcționat în ultimii 5 ani, instanțelor de pe lângă acestea și baroului opinia cu privire la conduita în exercitarea atribuțiilor profesionale, relațiile cu procurorii, judecătorii, celălalt personal al parchetului și al instanței, avocații, justițiabilii, experții și interpreții, conduita în societate, integritatea, evitarea conflictelor de interese de orice natură și imparțialitatea, precum și orice alte aspecte relevante. De asemenea, direcția de specialitate solicită Inspecției Judiciare să comunice datele și informațiile privind integritatea și imparțialitatea procurorului existente în evidențele acesteia și atașează datele și informațiile de aceeași natură aflate în evidențele Consiliului Superior al Magistraturii. Inspecția Judiciară pune la dispoziția Plenului Consiliului Superior al Magistraturii rezoluțiile de clasare care privesc activitatea procurorului [alin. (5)].

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorii care vor efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor comise de magistrați dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. De asemenea, dacă apreciază necesar, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invita procurorii în vederea susținerii unui interviu [alin. (6)].

Totodată, legiuitorul a prevăzut că în termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra acestora, iar refuzul desemnării se motivează [alin. (7)].

De la data desemnării, procurorii funcționează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe posturi anume alocate în acest scop, iar la încetarea calității de procuror anume desemnat, procurorii anume desemnați sunt reîncadrați pe posturile deținute anterior [alin. (8)-(9)].

În conformitate cu dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/2022, pot fi desemnați să efectueze urmărirea penală cu privire la infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, procurori care funcționează în cadrul secțiilor de urmărire penală ale parchetelor de pe lângă curțile de apel și care îndeplinesc următoarele condiții:

– au o vechime de cel puțin 12 ani în funcția de procuror;

– au calificativul „foarte bine“ la ultimele două evaluări profesionale și nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani;

– au o conduită morală ireproșabilă;

– au o experiență profesională semnificativă în supravegherea sau efectuarea urmăririi penale.

Modalitatea de verificare a îndeplinirii condițiilor indicate mai sus și modalitatea de propunere și desemnare a procurorilor în acest caz este identică cu prima situație, cu deosebirea că direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește lista tuturor procurorilor care îndeplinesc condițiile de vechime și calificativ și totodată solicită unităților de parchet la care aceștia au funcționat date statistice referitoare la activitatea din ultimii 5 ani, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventualele sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea, precum și orice alte aspecte relevante.

În toate cazurile, desemnarea procurorilor se face pentru o perioadă de 4 ani cu posibilitatea reînnoirii tot pentru o perioadă de 4 ani, legiuitorul prevăzând în mod expres că procurorii anume desemnați nu pot fi mutați într-o altă secție a parchetului fără acordul lor.

Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 reglementează modalitatea de încetare a calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor comise de magistrați, în următoarele cazuri:

a) pentru ineficiență profesională apreciată în funcție de eficiența și calitatea activității;

b) la cererea procurorului anume desemnat, pentru motive temeinic justificate;

c) în situația aplicării unei sancțiuni disciplinare;

d) imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni de către procurorul anume desemnat;

e) mutarea procurorului într-o altă secție a parchetului, delegarea, detașarea sau transferul acestuia;

f) expirarea perioadei de 4 ani, dacă desemnarea nu a fost reînnoită.

Procedura de încetare a calității de procuror anume desemnat este reglementată în art. 8 alin. (2)-(4) din Legea nr. 49/2022 și cuprinde următoarele etape:

– Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, analizează existența unuia dintre cazurile de încetare a calității de procuror anume desemnat și, dacă este cazul, formulează propuneri de încetare a calității de procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori.

– Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dispune încetarea calității de procuror anume desemnat în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, trebuie precizat faptul că încetarea desemnării nu are efectul unei revocări din funcție și nu afectează gradul profesional al procurorului dobândit potrivit legii.

Pentru procurorii cu funcții de conducere care îndeplinesc atribuțiile de procuror ierarhic superior ai procurorilor anume desemnați nu este necesară desemnarea pentru exercitarea controlului ierarhic (art. 9 din Legea nr. 49/2022).

4. Judecarea infracțiunilor comise de către magistrați.

Legea nr. 49/2022 cuprinde dispoziții derogatorii în privința judecării infracțiunilor comise de către magistrați, Codul de procedură penală suferind modificări importante în acest sens.

Astfel, până la intrarea în vigoare a acestei legi, judecarea infracțiunilor comise de judecători și procurori se făcea după cum urmează:

– infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, precum și infracțiunile săvârșite de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe se judecau în primă instanță de către curtea de apel;

– apelul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se judeca de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

– infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se judecau în primă instanță de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

– apelul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se judeca de către Completul de 5 judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin art. 16 din Legea nr. 49/2022, Codul de procedură penală a fost modificat după cum urmează:

„1. La articolul 38 alineatul (1), litera f) va avea următorul cuprins: f) infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție; 2. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins: Articolul 40 (1) Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile de înaltă trădare, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curții Constituționale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe”.

Așadar, în prezent, judecarea infracțiunilor comise de judecători și procurori se face în felul următor:

– infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, se judecă în primă instanță de către curtea de apel;

– apelul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se judecă de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

– infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, de judecătorii și procurorii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe se judecă în primă instanță de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

– apelul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se judecă de către Completul de 5 judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cu privire la judecarea cauzelor care îi vizează pe magistrați, trebuie să avem în vedere și Decizia nr. 23 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul competent sa judece recursul în interesul legii, care a stabilit cu caracter obligatoriu că „În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. c) și art. 40 alin. (1) din Codul de procedură penală, competența instanței de judecată în soluționarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de judecători și procurori care au dobândit un grad profesional superior celui al instanței/parchetului în care își desfășoară efectiv activitatea se determină prin raportare la instanța/parchetul la care își desfășoară efectiv activitatea magistratul cercetat, și nu la gradul profesional superior al acestuia”.

Așadar, spre exemplu, dacă un judecător are gradul profesional de curte de apel dar el își desfășoară activitatea la tribunal, în situația în care comite o infracțiune, cauza se judecă în primă instanță de către curtea de apel și nu de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

În mod corelativ, urmărirea penală va fi efectuată de către parchetul de pe lângă curtea de apel și nu de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

5. Dispoziții tranzitorii în ceea ce privește urmărirea penală și judecarea infracțiunilor comise de magistrați

Legea nr. 49/2022 cuprinde dispoziții tranzitorii atât cu privire la urmărirea penală cât și cu privire la judecarea infracțiunilor comise de magistrați.

Acest lucru era absolut necesar, întrucât numai așa se putea evita situațiile care apăreau în practica judiciară după desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

5.1. Dispoziții tranzitorii în ceea ce privește urmărirea penală

Art. 1 din Legea nr. 49/2022 cuprinde următoarele dispoziții tranzitorii privind urmărirea penală a infracțiunilor comise de magistrați:

– cauzele aflate în curs de soluționare la nivelul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente care continuă soluționarea acestora;

– cauzele soluționate ale căror dosare se află în arhiva Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție se transmit pe cale administrativă, în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente;

– actele de procedură îndeplinite în cauzele sus menționate, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile;

– soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 318, art. 328, art. 335 și art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător;

– actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție în cauzele aflate în curs de soluționare, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a legii, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și art. 336-339 din Legea nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător;

– de la data desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, la judecarea cauzelor, precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea. Aceste dispoziții se aplică și în ceea ce privește cauzele referitoare la infracțiunile care se aflau pe rolul instanțelor de judecată la data operaționalizării Secției și nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi;

– căile de atac declarate de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Așa cum se poate observa, legiuitorul a reglementat în detaliu fiecare situație tocmai pentru a nu exista interpretări diferite în practica judiciară.

5.2. Dispoziții tranzitorii în ceea ce privește judecata

Art. 17-18 din Legea nr. 49/2022 cuprinde următoarele dispoziții tranzitorii privind judecata infracțiunilor comise de magistrați:

– cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a prezentei legi și în care nu s-a început cercetarea judecătorească, se soluționează de către instanța competentă conform prezentei legi.

Așadar, în acest caz se va avea în vedere dispozițiile art. 38 și art. 40 așa cum aceste texte de lege au fost modificate prin Legea nr. 49/2022, despre care am discutat pe larg la punctul 4 din acest studiu;

– cauzele privind infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, aflate în curs de judecată în primă instanță la data intrării în vigoare a prezentei legi și în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a acesteia, rămân în competența aceleiași instanțe;

– termenele de prescripție a răspunderii penale nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă se suspendă de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi până în prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii;

– termenele prevăzute de Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, pentru efectuarea actelor de procedură, pentru formularea plângerilor, căilor de atac de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă acestea se întrerup de la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. Noi termene, de aceeași durată, vor începe să curgă din prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii;

– în cauzele în care au fost luate măsuri preventive, măsuri asigurătorii sau alte măsuri la care urgența se justifică, procurorul general va trimite dosarele către unitățile competente de îndată de la publicarea prezentei legi;

– procurorul-șef al Secției de urmărire penală și criminalistică și procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel vor analiza și decide asupra măsurilor preventive, măsurilor asigurătorii sau alte măsuri la care urgența se justifică, aflate în curs, putând sesiza instanța cu cereri referitoare la acestea.

6. Concluzii

Având în vedere considerentele expuse, în cazul infracțiunilor comise de magistrați putem formula următoarele concluzii:

– prin Legea nr. 49/2022 a fost desființată Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, care avea competență exclusivă în privința urmăririi penale a infracțiunilor comise de magistrați;

– prin noua lege s-au adus schimbări importante în privința urmăririi penale și a judecății cauzelor cu privire la magistrați, astfel că în prezent sunt de competența Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție infracțiunile săvârșite: de judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii; de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție; de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe și de judecătorii Curții Constituționale a României, și de competența parchetului de pe lângă curtea de apel infracțiunile săvârșite: de judecătorii de la judecătorii, tribunale și tribunale militare și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă judecătorii, tribunale și tribunale militare;

– nu orice procuror care funcționează în cadrul Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau parchetului de pe lângă curtea de apel, poate efectua urmărirea penală cu privire la infracțiunile comise de magistrați, ci numai procurorii anume desemnați, care trebuie să îndeplinească anumite condiții expres prevăzute de lege;

– Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este cel care propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție procurorii care vor efectua urmărirea penală în cazul infracțiunilor comise de magistrați dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege;

– procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor, se pronunță asupra acestora, iar refuzul desemnării se motivează;

– legea reglementează și modalitatea de încetare a calității de procuror anume desemnat, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii fiind cel care analizează existența unuia dintre cazurile de încetare a calității de procuror anume desemnat, iar Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție fiind cel care dispune încetarea acestei calități;

– infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe, se judecă în primă instanță de către curtea de apel, iar apelul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se judecă de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

– infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, de judecătorii și procurorii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe se judecă în primă instanță de către Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar apelul declarat împotriva hotărârilor pronunțate în astfel de cauze se judecă de către Completul de 5 judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

– în soluționarea cauzelor penale având ca obiect infracțiuni săvârșite de judecători și procurori care au dobândit un grad profesional superior celui al instanței/parchetului în care își desfășoară efectiv activitatea se determină prin raportare la instanța/parchetul la care își desfășoară efectiv activitatea magistratul cercetat, și nu la gradul profesional superior al acestuia;

– legiuitorul a reglementat și dispoziții tranzitorii în ceea ce privește urmărirea penală și judecarea infracțiunilor comise de magistrați.