Norvegia, Irlanda și Spania recunosc independenţa Palestinei

România pare să nu renunțe prea ușor la un sistem Patriot, pentru că nu dorește să-și diminueze capacitatea de apărare.

„Eu nu accept sub nicio formă ca România să rămână fără apărare antirachetă și fără apărare antiaeriană. Deci, în măsura în care în final se cedează ceva, trebuie România să primească altceva. Altfel nu se va face nimic”, a declarat președintele Iohannis, scrie România liberă.

„Președintele Iohannis nu a oferit niciun indiciu despre ce ar dori România să primească, în schimbul sistemului Patriot pe care l-ar ceda Ucrainei. Iohannis a precizat însă că nu există un termen limită până la care România să ia o decizie cu privire la sistemul Patriot, întrucât «nu există un orizont de timp». Președintele României a confirmat că a avut o convorbire prin telefon cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la data de 21 mai 2024. Iohannis a lăsat să se înțeleagă că nu i-a promis lui Zelenski că-i va ceda sistemul Patriot”, mai scrie România liberă.

Simona Bucura Oprescu, ministrul român al Muncii și Solidarității Sociale, a semnat, la Ankara, împreună cu Vedat Ișıkhan, ministru al Muncii și Securității Sociale din Republica Turcia, un acord bilateral de securitate socială între cele două țări.

„Noul Aranjament Administrativ semnat la Ankara: stabilește modul de colaborare între instituțiile celor două state; stabilește procedurile referitoare la eliberarea certificatelor privind legislația aplicabilă, confirmarea perioadelor de asigurare, depunerea cererilor pentru prestații și modalitatea de plată a acestora, în beneficiul, pensionarilor, beneficiarilor de prestații sociale, dar și al angajatorilor; prevede, în concret, modalitatea de plată a pensiilor pentru cei care au stagii de cotizare în unul sau în ambele state; stabilește procedura pentru a beneficia de prestații de asigurări de sănătate și de indemnizație de maternitate pe teritoriul celuilalt stat; prevede modalitatea de acordare a prestațiilor în caz de accidente de muncă sau boli profesionale; reglementează modalitatea de solicitare a ajutorului de deces în cazul în care solicitantul are domiciliul pe teritoriul celuilalt stat; conține prevederi referitoare la modalitatea decontării prestațiilor acordate în caz de boală și maternitate, respectiv accidente de muncă și boli profesionale, precum și prevederi referitoare la furnizarea de proteze, materiale sanitare și alte prestații în natură de mare valoare”, relatează Gândul.

„Datele oficiale arată că în România sunt 9.993 de salariați turci care au încheiate, în total, 10.825 de contracte muncă. Peste 18.000 firme turcești sunt înregistrate în Romania. În Turcia sunt stabiliți aproximativ 5.000 de cetățeni români”, mai scrie Gândul.

Norvegia, Irlanda și Spania recunosc Palestina ca stat suveran și independent.

„Astăzi, Irlanda, Norvegia și Spania anunță că recunoaștem statul Palestina”, a declarat premierul irlandez Simon Harris, salutând o „zi istorică și importantă pentru Irlanda și pentru statul palestinian”,  scrie Evenimentul Zilei.

„În replică, ministerul israelian de Externe a publicat un mesaj pe rețelele de socializare în care a avertizat Dublinul că «Recunoașterea unui stat palestinian riscă să vă transforme într-un pion în mâinile Iranului și ale Hamas»”, mai arată Evenimentul Zilei. 

„Tot miercuri, 22 mai, prim-ministrul iberic, Pedro Sanchez, a anunțat în fața Parlamentului de la Madrid că Spania va recunoaște oficial independența statului Palestina pe 28 mai. Șeful executivului spaniol a reluat solicitările de încetare a focului în Gaza și totodată a avut un mesaj pentru omologul său israelian. Premierul Netanyahu încă închide ochii și bombardează spitale, școli, case. Încă se folosește de foame, frig și teroare pentru a pedepsi mai mult de un milion de băieți și fete nevinovați”, mai scrie Evenimentul Zilei.

Ministerul rus al Apărării a propus o revizuire a delimitării apelor teritoriale rusești din Marea Baltică.

„Potrivit proiectului de decret, datat 21 mai, ministerul a propus ajustarea frontierei din jurul insulelor rusești din partea de est a Golfului Finlandei și din jurul Kaliningradului. Ministerul Apărării argumentează că în măsurătorile anterioare ale frontierei, care datează din 1985, din epoca sovietică, s-au folosit hărți nautice de la mijlocul secolului al XX-lea și, prin urmare, nu mai corespund în totalitate coordonatelor cartografice mai modern”, arată News.ro.

„Proiectul de decret nu detaliază modul exact în care va fi ajustată frontiera și nici ce consultări au avut loc cu alte state din jurul Mării Baltice, dacă au avut loc. La rândul său, ministrul finlandez de externe, Elina Valtonen, a declarat că Rusia ar trebui să respecte Convenția Națiunilor Unite privind dreptul mării și a acuzat Rusia că seamănă «confuzie». Ministrul de externe lituanian a declarat că propunerea rusă este o escaladare împotriva NATO și împotriva Uniunii Europene”, mai scrie News.ro.

Seară liniștită!