Normele procesuale privind sesizarea instanţelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege

• Constituția României: art. 126
• Constituţia României: art. 129
• Constituţia României: art. 21
• NCPC: art. 275 alin. (2) și (6)
• NCPC: art. 370 alin. (1)
• NCPC: art. 421 pct. 1 lit. a)
• NCPC: art. 432 alin. (4)

Prin decizia penală nr. 257/A din data de 12 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2018, s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu întrebarea „dacă este constituțional să fie condamnat de trei ori pentru aceeași faptă”, formulată de contestatorul A..

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 321/A din 5 decembrie 2018)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând excepția inadmisibilității apelului declarat, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 432 alin. (4) C. proc. civ. pen.. sentința dată în contestație în anulare este supusă apelului, iar decizia dată în apel este definitivă.

Conform art. 370 alin. (1) C. proc. civ. pen.. hotărârea prin care cauza este soluționată de prima instanță de judecată sau prin care aceasta se dezînvestește fără a soluționa cauza se numește sentință. Instanța se pronunță prin sentință și în alte situații prevăzute de lege.

Art. 2 al aceluiași text de lege prevede că hotărârea prin care instanța se pronunță asupra apelului, recursului în casație și recursului în interesul legii se numește decizie. Instanța se pronunță prin decizie și în alte situații prevăzute de lege.

În raport de aceste considerații teoretice, competența de soluționare a contestației în anulare aparține instanței de apel, iar decizia pronunțată de această instanță este definitivă.

Sub acest aspect, se constată că prin decizia penală nr. 155/A din 19 iunie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2018 s-a respins, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 1348 din 16 decembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori prin care s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul inculpat A. împotriva sentinței penale nr. 191 din 18.05.2017 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2016 prin care s-a dispus condamnarea la pedeapsa principală de executat de 13 ani și 10 luni închisoare, cu executare efectivă.

Ca atare, Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de apel, s-a pronunțat asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare, iar potrivit art. 432 alin. (4) teza finală, iar decizia pronunțată de instanța de apel este definitivă.

Deopotrivă, se notează că, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. civ. pen.. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, cu respectarea principiului legalității acesteia, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

C. proc. civ. pen.. reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. civ. pen.., va respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 257/A din data de 12 octombrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală în dosarul nr. x/2018.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. civ. pen.., va obliga apelantul contestator la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. civ. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 130 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.