Normele privind competenţele profesionale, educaţia, formarea şi atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică – modificări (Hotărârea nr. 7/2019)

15 iul. 2019
Vizualizari: 4290
Actul modificatActul modificatorSumar

Normele privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică

(M. Of. nr. 173 din 5 martie 2019)

Hotărârea nr. 7/2019 pentru modificarea Normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică

(M. Of. nr. 570 din 11 iulie 2019)

– modifică: art. 1 din Anexa nr. 2; art. 4 din Anexa nr. 3; art. 5 din Anexa nr. 3; art. 15 alin. (2) din Anexa nr. 3.

– abrogă: art. 6 pct. 3 din Anexa nr. 3.

 

În M. Of. nr. 570 din 11 iulie 2019 s-a publicat Hotărârea nr. 7/2019 pentru modificarea Normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică.

Vă prezentăm, în continuare, modificările, dar și completările aduse Normelor privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică, aprobate prin Hotărârea Comitetului director al Colegiului Psihologilor (COPSI) din România nr. 1/2019.

 

Art. 1 din Anexa nr. 2 la Norme (modificat prin Hotărârea nr. 7/2019)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 1 din Anexa nr. 2 la Normele care fac obiectul acestei știri, prevedea următoarele aspecte:

„Art. 1 – (1) Educația și formarea profesională a psihologilor au două componente: formarea inițială și formarea continuă.

(2) Formarea inițială a psihologilor constă în absolvirea ciclurilor 1 și 2 de studii universitare – licență și master – prevăzute de sistemul Bologna, în domeniul psihologiei, respectiv al specialității pentru care se solicită atestarea profesională, sau a unui program de licență de lungă durată – 4-5 ani, echivalent în condițiile legii, în acord cu descrierea profesiei de psiholog în Cadrul european al calificărilor, Clasificarea ocupațiilor din România și Registrul național al calificărilor din învățământul superior. Prin excepție, formarea inițială a psihologilor din specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică, precum și a altor specialiști care pot accesa competența generală în psihoterapie include și un program specific de formare profesională de lungă durată în domeniul psihoterapiei, respectiv consilierii, urmat după absolvirea studiilor de licență, derulat prin intermediul unei asociații profesionale de psihoterapie cu statut de furnizor de formare profesională avizat de către Colegiul Psihologilor din România – denumit în continuare CPR, sau prin colaborarea unei asociații profesionale cu statut de furnizor de formare profesională avizat de către CPR cu o universitate.

(3) Formarea continuă este ulterioară formării inițiale și se orientează spre dezvoltarea de competențe care pot defini un traseu de specializare profesională sau asigură psihologilor dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continuă reprezintă o condiție a menținerii atestatului de liberă practică și de schimbare a treptei de atestare.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 1 din Anexa nr. 2 se modifică și va avea următorul conținut:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„Art. 1 – (1) Educația și formarea profesională a psihologilor au două componente: educația și formarea inițială și educația și formarea continuă.

(2) Educația inițială a psihologilor, necesară în vederea obținerii dreptului de liberă practică, constă în absolvirea unui program de licență în psihologie sau deținerea unei diplome asimilate în condițiile legii.

(3) Formarea continuă este ulterioară educației inițiale și se orientează spre dezvoltarea de competențe care pot defini un traseu de specializare profesională sau asigură psihologilor dezvoltarea competențelor profesionale deja dobândite. Acumularea de credite din formarea continuă reprezintă o condiție a menținerii atestatului de liberă practică și de schimbare a treptei de atestare.

(4) Prin excepție, educația și formarea inițială a psihologilor din specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică, precum și a altor specialiști care pot accesa competența generală în psihoterapie includ și un program specific de formare profesională complementară de lungă durată în domeniul psihoterapiei, respectiv consilierii psihologice, urmat după absolvirea studiilor de licență, derulat prin intermediul unei asociații profesionale de psihoterapie cu statut de furnizor de formare profesională înregistrat de către Colegiul Psihologilor din România – denumit în continuare CPR, sau prin colaborarea unei asociații profesionale cu statut de furnizor de formare profesională înregistrat de către CPR cu o universitate.

(5) Atestarea dreptului de liberă practică la nivel de psiholog specialist include la nivel de educație și formare inițială cerința absolvirii unui program de master în psihologie, respectiv domeniul general de specializare sau deținerea titlului de doctor în psihologie sau deținerea unei diplome echivalente în condițiile legii.”

 

Art. 4 din Anexa nr. 3 la Norme (modificat prin Hotărârea nr. 7/2019)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 4 din Anexa nr. 3 la Normele care fac obiectul acestei știri, prevedea următoarele aspecte:

„Art. 4 – (1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant sunt următoarele:

a) licență și master în psihologie, respectiv în domeniul de specialitate, sau absolvirea unui program de licență echivalent – licență pre-Bologna sau titlul de doctor în psihologie. Programele de master vor fi avizate de CPR, pentru fiecare specialitate în parte. Pentru programele de master absolvite în străinătate și echivalate de Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor, denumit în continuare CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora și va decide avizarea în unul dintre domenii;

b) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința absolvirii unui program de formare de lungă durată în psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, conform standardelor pentru programele de formare;

c) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința parcurgerii unui număr minim total de 150, respectiv 100 de ore de dezvoltare personală/autocunoaștere/experiență terapeutică personală, după caz, recunoscute de către școala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul;

d) promovarea probei scrise de evaluare a cunoștințelor.

(2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:

a) încheierea supervizării obligatorii: 2 ani/minimum 100 de ore și minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie;

b) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința parcurgerii unui număr minim total de 100, respectiv 50 de ore de dezvoltare personală/autocunoaștere/experiență terapeutică personală, după caz, recunoscute de către școala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul;

c) minimum 5 ani de experiență demonstrabilă ca psiholog practicant;

d) formare continuă, 10 credite/an;

e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoștințelor și a interviului bazat pe portofoliu;

f) programele de master pot fi recunoscute pentru mai multe specialități din cadrul aceluiași domeniu aplicativ larg, în funcție de curricula programului.

(3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal:

a) minimum 5 ani experiență demonstrabilă ca specialist;

b) formare continuă, 10 credite/an;

c) promovarea interviului bazat pe portofoliu.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 4 din Anexa nr. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 4 – (1) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog practicant sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de licență în psihologie sau a unei diplome asimilate în condițiile legii;

b) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința absolvirii unui program de formare de lungă durată în psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, conform standardelor pentru programele de formare;

c) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința parcurgerii unui număr minim total de 150, respectiv 100 de ore de dezvoltare personală/autocunoaștere/experiență terapeutică personală, după caz, recunoscute de către școala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul;

d) promovarea probei scrise de evaluare a cunoștințelor.

(2) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog specialist sunt următoarele:

a) deținerea diplomei de master în psihologie, respectiv în domeniul de specializare sau deținerea unei diplome asimilate în condițiile legii;

b) încheierea supervizării obligatorii: minimum 150 de ore pentru specialitatea psihoterapie și 100 de ore pentru celelalte specialități;

c) minimum 5 ani de experiență demonstrabilă ca psiholog practicant;

d) formare continuă, 10 credite/an;

e) promovarea probei scrise de evaluare a cunoștințelor și a interviului bazat pe portofoliu;

f) pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică se adaugă cerința parcurgerii unui număr minim total de 100, respectiv 50 de ore de dezvoltare personală/autocunoaștere/experiență terapeutică personală, după caz, recunoscute de către școala de psihoterapie/furnizorul de formare care derulează programul.

(3) Standardele pentru atestarea profesională la nivel de psiholog principal:

a) minimum 5 ani experiență demonstrabilă ca specialist;

b) formare continuă, 10 credite/an;

c) promovarea interviului bazat pe portofoliu.

(4) Exercitarea profesiei de psiholog în regim autonom se poate realiza după absolvirea unui program de master în psihologie, respectiv domeniul general de specializare și terminarea perioadei de supervizare obligatorii cu un raport favorabil. Mențiunea privind exercitarea profesiei în regim autonom va fi înregistrată în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.”

 

Art. 5 din Anexa nr. 3 la Norme (modificat prin Hotărârea nr. 7/2019)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 5, din Anexa nr. 3 la Normele care fac obiectul acestei știri, prevedea următoarele aspecte:

„Art. 5 – Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel:

1. Absolvenții ciclurilor 1 și 2 de studii universitare în psihologie – ciclul Bologna acreditate de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) sau deținătorii unor diplome de licență asimilate obținute înainte de aderarea la ciclul de învățământ Bologna în condițiile legii, care îndeplinesc și celelalte condiții legale pentru atestarea profesională, pot aplica pentru înscrierea în CPR și atestarea dreptului de practică în psihologie și vor susține procedura specifică de atestare. Absolvenții de psihologie pot accesa competența generală în psihopedagogie specială, absolvenții de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenții de studii universitare în domenii conexe psihologiei – medicină/psihopedagogie/filosofie/teologie/asistență socială pot accesa, în condițiile generale definite prin prezentele norme, competența în psihoterapie. Sunt exceptați de la cerința absolvirii unui program de master în domeniul de specialitate absolvenții facultăților de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competența în psihoterapie.

2. Candidații declarați admiși în urma parcurgerii procedurii de atestare dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta psiholog practicant, în […]specialitatea/competența pentru care optează. Excepție fac cei care optează pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică sau pentru competența generală în psihoterapie, care trebuie să parcurgă prima etapă a unui program de formare de lungă durată într-o formă specifică de psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, avizat de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4. Licențiații în celelalte domenii care pot accesa competențele generale, care au fost declarați admiși, dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta practicant, în competența generală pentru care au aplicat.

3. După minimum 5 ani de liberă practică ca practicant, psihologul practicant se poate prezenta pentru obținerea nivelului/treptei de specialist în aceeași specialitate/competență generală și poate parcurge procedura specifică de atestare dacă:

a) a absolvit un program de master în psihologie acreditat de ARACIS, și avizat de CPR pentru un domeniu profesional[…]. Domeniile de avizare profesională a masteratelor sunt: clinic, muncă-organizații-[…]transporturi, educație. Un program de master poate să fie acreditat numai în unul dintre cele trei domenii și poate include pachete de discipline care pot fi avizate/recunoscute ca formare profesională în cadrul altui domeniu decât cel de bază al programului. Pentru programele de master absolvite în străinătate și echivalate de CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora și va decide avizarea în unul dintre domenii[…];

b) cel puțin 2 ani de practică psihologică s-au realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competența în psihoterapie și 100 de ore pentru restul specialităților, pe baza unui contract cu cel puțin un supervizor în domeniu;

c) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă de 10 credite anual sau însumat pe perioada de practică ca psiholog practicant.

4. Specialitatea/Competența generală în psihoterapie și specialitatea consiliere psihologică presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare de lungă durată avizate de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4.

5. Psihologii practicanți au obligația încheierii unui contract de supervizare cât timp rămân la acest nivel, cu minimum de 12 ore pe an și ori de câte ori au nevoie, după efectuarea stagiului obligatoriu de supervizare.

6. Psihologii atestați la treapta de practicant autonom anterior intrării în vigoare a prezentelor norme și care sunt absolvenți ai unui program de master în psihologie sau deținători ai unei diplome de licență echivalentă – studii de licență pre-Bologna de 4-5 ani pot rămâne pe această treaptă pe timp nelimitat.

7. Psihologii practicanți autonomi care nu au absolvit un program de master sau nu dețin o diplomă de licență echivalentă au la dispoziție 10 ani pentru absolvirea unui program de master în psihologie.

8. Psihologul cu drept de liberă practică la nivel de specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de principal în aceeași specializare/competență generală dacă:

a) a practicat minimum 5 ani la nivelul treptei de specialist;

b) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă anual sau însumat pe 5 ani.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 5 din Anexa nr. 3 se modifică și va avea următorul conținut:

„Art. 5 – Arhitectura generală a atestării liberei practici în psihologie de către CPR se prezintă astfel:

1. Absolvenții de licență în psihologie sau deținătorii de diplome asimilate în condițiile legii care îndeplinesc și celelalte condiții legale pentru atestarea profesională pot aplica pentru înscrierea în CPR și atestarea dreptului de practică în psihologie și vor susține procedura specifică de atestare. Absolvenții de psihologie pot accesa competența generală în psihopedagogie specială, absolvenții de psihopedagogie specială pot accesa specialitatea psihopedagogie specială, iar absolvenții de studii universitare în domenii conexe psihologiei – medicină/psihopedagogie/filosofie/teologie/asistență socială pot accesa, în condițiile generale definite prin prezentele norme, competența în psihoterapie.

2. Candidații declarați admiși în urma parcurgerii procedurii de atestare dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta psiholog practicant, în condiții de supervizare, în specialitatea/competența pentru care optează. Excepție fac cei care optează pentru specialitățile psihoterapie și consiliere psihologică sau pentru competența generală în psihoterapie, care trebuie să parcurgă prima etapă a unui program de formare de lungă durată într-o formă specifică de psihoterapie, respectiv consiliere psihologică, avizat de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4. Licențiații în celelalte domenii care pot accesa competențele generale, care au fost declarați admiși, dobândesc atestatul de liberă practică, cu nivelul/treapta practicant, în competența generală pentru care au aplicat.

3. După minimum 5 ani de liberă practică la nivel de practicant, psihologul se poate prezenta pentru obținerea nivelului/treptei de specialist în aceeași specialitate/competență generală și poate parcurge procedura specifică de atestare dacă:

a) a absolvit un program de master în psihologie acreditat de MEN și avizat de CPR pentru un domeniu profesional sau deține o diplomă echivalentă în condițiile legii. Domeniile de avizare profesională a masteratelor sunt: clinic, muncă – organizații – transporturi, educație. Un program de master poate să fie acreditat numai în unul dintre cele trei domenii și poate include pachete de discipline care pot fi avizate/recunoscute ca formare profesională în cadrul altui domeniu decât cel de bază al programului. Pentru programele de master absolvite în străinătate și echivalate de CNRED, comisia de specialitate va analiza curricula acestora și va decide avizarea în unul dintre domenii. Sunt exceptați de la cerința absolvirii unui program de master în domeniul de specialitate absolvenții facultăților de medicină cu specializarea psihiatrie care accesează competența în psihoterapie;

b) cel puțin 1 an de practică psihologică s-a realizat sub supervizare, fiind acoperit numărul minim de ore de supervizare de 150 de ore pentru specialitatea/competența în psihoterapie și 100 de ore pentru restul specialităților, pe baza unui contract cu cel puțin un supervizor în domeniu;

c) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă de 10 credite anual sau însumat pe perioada de practică ca psiholog practicant.

4. Specialitatea/Competența generală în psihoterapie și specialitatea consiliere psihologică presupun o pregătire suplimentară în cadrul unor programe de formare de lungă durată avizate de către CPR, conform standardelor precizate la art. 4.

5. După minimum 1 an de la obținerea dreptului de liberă practică la nivel de practicant în condiții de supervizare, psihologul poate solicita trecerea la practica autonomă în aceeași specialitate/competență generală dacă:

a) a efectuat orele obligatorii de supervizare;

b) deține o diplomă de master în psihologie sau o diplomă echivalentă în condițiile legii;

c) a practicat minimum 1 an în condiții de supervizare.

6. Psihologul cu drept de liberă practică la nivel de specialist se poate prezenta pentru derularea procedurii specifice pentru atestarea la nivelul/treapta de principal în aceeași specialitate/competență generală dacă:

a) a practicat minimum 5 ani la nivelul treptei de specialist;

b) a realizat numărul minimal de credite de formare continuă anual sau însumat pe 5 ani.”

 

Art. 15 alin. (2) din Anexa nr. 3 la Norme (modificat prin Hotărârea nr. 7/2019)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 15 alin. (2) prevedea următoarele aspecte:

„(2) Pentru o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, schimbarea de treaptă se va putea realiza și în baza procedurilor aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme pentru psihologii care la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme se aflau înscriși într-un program de formare complementară.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 15 alin. (2) se modifică și va avea următorul conținut:

„(2) Pentru o perioadă de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentelor norme, obținerea dreptului de liberă practică se va putea realiza și în baza procedurilor aplicabile la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme, respective cele aplicabile anterior datei de 5.03.2019 pentru absolvenții care la momentul intrării în vigoare a prezentelor norme se aflau înscriși într-un program de formare complementară și pentru psihologii aflați pe treapta de practicant la momentul intrării în vigoare a acestora.”

 

Art. 6 pct. 3 din Anexa nr. 3 la Norme (modificat prin Hotărârea nr. 7/2019)

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6 pct. 3 din Anexa nr. 3 la Normele care fac obiectul acestei știri, prevedea următoarele aspecte:

„Art. 6 – Standardele specifice comisiei de psihologie clinică și psihoterapie sunt următoarele:

3. pentru atestarea dreptului de liberă practică la treapta de psiholog specialist, respectiv principal în specialitatea psihologie clinică este necesară și îndeplinirea condițiilor pentru atestarea ca psiholog practicant, respectiv specialist, în specialitatea consiliere psihologică.”

 

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, art. 6 pct. 3 din Anexa nr. 3 se abrogă. 

Normele privind competențele profesionale, educația, formarea și atestarea profesională ale psihologilor cu drept de liberă practică – modificări (Hotărârea nr. 7/2019) was last modified: iulie 15th, 2019 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.