Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii Europene – modificări (OMLPDA nr. 3454/2019)

În M. Of. nr. 4 din 6 ianuarie 2020, s-a publicat OMLPDA nr. 3454/2019 privind modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții Europene, aprobate prin OMDRL nr. 839/2019.

Astfel, respectivul act normativ duce unele modificări, dar și completări Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții Europene, aprobate prin OMDRL nr. 839/2019.

Vă prezentăm, în continuare, modificările și completările aduse Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții Europene.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 2 prevedea:

„Art. 2

Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții

(1) Autorizarea executării lucrărilor de construcții reprezintă exercitarea autorității de către administrația publică județeană și locală, după caz, precum și de către administrația publică centrală, în situațiile prevăzute de Lege, cu privire la punerea în aplicare a prevederilor documentațiilor de amenajare a teritoriului și de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie în temei juridic pentru realizarea de lucrări de construcții.

(2) Ansamblul operațiunilor la nivelul autorităților abilitate prin lege, precum și al solicitantului în raport cu acestea, care conduce la emiterea autorizației de construire/desființare, constituie procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții, denumită în continuare procedura de autorizare.

(3) În înțelesul prevederilor art. 2 alin. (2^1) din Lege, procedura de autorizare – care începe odată cu depunerea cererii de emitere a certificatului de urbanism, cu menționarea în mod expres a scopului solicitării actului, prin care solicitantul își anunță intenția de a obține, ca act final, autorizația de construire – constituie ansamblul operațiunilor la nivelul administrației publice locale/județene care au ca finalitate autorizarea executării lucrărilor de construcții.

(4) Formularele care se utilizează în cadrul procedurii de autorizare sunt prezentate în anexa nr. 1 «FORMULARE»”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 4 prevedea:

„Art. 4

Simplificarea procedurii de autorizare

Prin prevederile Legii, cu privire la simplificarea procedurii de autorizare în raport cu interesul și protecția solicitantului, se urmărește:

a) reducerea numărului formularelor și adecvarea conținutului acestora, corespunzător exigențelor specifice procedurii de autorizare și de execuție a lucrărilor de construcții, în corelare cu operațiunile statistice necesare fundamentării politicilor locale, regionale și naționale de dezvoltare urbanistică;

b) emiterea avizelor/acordurilor pentru utilități urbane – servicii tehnico-edilitare și de gospodărie comunală -, precum și cele pentru confirmarea asigurării cerințelor esențiale de calitate în construcții, direct de către furnizorii/administratorii acestora, în baza reglementărilor legale în vigoare specifice activității fiecărui emitent;

c) simplificarea conținutului documentației tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții prin preluarea din conținutul – cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Lege a pieselor scrise și desenate strict necesare pentru categoriile de construcții prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d), g) și h) din Lege, conform prevederilor cuprinse în prezentelor norme metodologice”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 6-7 prevedeau:

„Art. 6

Întărirea disciplinei în autorizare și în execuția lucrărilor autorizate

(1) Respectarea prevederilor legale privind disciplina în procedura autorizării, precum și în aplicarea în execuție a prevederilor autorizațiilor, în toate fazele, are efecte în plan social, nerespectarea acestora fiind sancționată potrivit Legii.

(2) Potrivit Legii, disciplina autorizării și execuției se asigură:

a) la nivelul administrației publice locale prin: individualizarea răspunderii personalului cu atribuții tehnice în administrația publică locală, întărirea rolului instituției arhitectului-șef, la toate nivelurile unităților administrativ-teritoriale, precum și prin stabilirea competențelor de control ale organelor cu atribuții din cadrul aparatului propriu al administrației publice județene și locale;

b) la nivelul administrației publice centrale competente în condițiile Legii, prin individualizarea răspunderii personalului propriu cu atribuții tehnice în domeniul autorizării;

c) la nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții – în toate etapele autorizării și execuției lucrărilor.

Art. 7

Temeiul juridic – sistemul actelor normative din domeniu

Prezentele norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii și pentru aplicarea ei, în corelare cu actele normative specifice din domeniile construcțiilor, al amenajării teritoriului și urbanismului, al administrației publice, al proprietății funciare, precum și cu alte acte normative complementare domeniilor menționate, aflate în vigoare”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 8, alin. (2) și alin. (5) prevedeau:

„(2) Pentru lucrările la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Lege, autoritățile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c) pct. 2 și lit. e) pct. 2 din Lege vor emite autorizațiile de construire/desființare numai pentru zonele de protecție a monumentelor și zonele construite protejate, delimitate/definite prin documentații de urbanism legal aprobate.

(…)

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), la emiterea autorizației de construire/desființare pentru lucrări de amenajări/reabilitări interioare, care nu aduc modificări ale fațadelor clădirilor, nu este necesară existența unei documentații de urbanism legal aprobate”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 8, alin. (4) prevedea:

„(4) Prin exceptare de la prevederile alin. (1), în situațiile prevăzute de Lege, autorizațiile de construire/desființare se emit de către:

a) autoritățile administrației publice centrale competente în domeniile din care fac parte lucrările de construcții supuse autorizării în temeiul dispozițiilor art. 4 alin. (5) din Lege, care sunt amplasate, după caz, în marea teritorială, zona contiguă sau zona economică exclusivă a Mării Negre, astfel:

– pentru lucrările de foraje și prospecțiuni submarine, de către autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul resurselor minerale;

– pentru lucrările de construire a rețelelor submarine de transport energetic, de către autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul energetic;

– pentru lucrările de construire a rețelelor submarine de comunicații, de către autoritatea administrației publice centrale competentă în domeniul comunicațiilor;

b) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – pentru lucrările aferente infrastructurii de transport rutier de interes național, în temeiul dispozițiilor art. 43 lit. b) din Lege;

c) ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale interesate – pentru lucrări de construcții cu caracter militar, în temeiul dispozițiilor art. 43 lit. a) din Lege;”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, art. 9 prevedea:

„Art. 9

Atribuții speciale ale autorității administrației publice județene/a municipiului București

(1) În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) pct. 1 și lit. c) pct. 1 din Lege, autorizația de construire pentru lucrările care urmează să se execute pe terenuri care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale/unui sector al municipiului București se emite de către președintele consiliului județean/primarul general al municipiului București, cu avizul primarilor/primarilor de sector.

(2) În sensul prevederilor alin. (1), prin lucrări care se execută pe terenuri care depășesc limita unei unități administrativ-teritoriale/ unui sector al municipiului București se înțelege lucrările al căror amplasament traversează limita a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale/sectoare ale municipiului București, cum sunt, spre exemplu, dar fără a se limita la acestea: rețele de transport al energiei electrice, alimentări cu apă, rețele de transport al gazelor naturale, infrastructură feroviară și rutieră, parcuri industriale, eoliene și altele de această natură.

(3) În situația prevăzută la art. 4 alin. (2) din Lege, în care lucrările urmează să se realizeze pe amplasamente ce depășesc limitele județului, respectiv ale municipiului București, având în vedere necesitatea armonizării condițiilor de autorizare, autorizațiile de construire se emit de către președinții consiliilor județene interesate și, după caz, de către primarul general al municipiului București, cu respectarea prevederilor avizului coordonator emis de către autoritatea administrației publice centrale competente.

(4) În vederea realizării unitare a obiectivului de investiții, autorizațiile de construire prevăzute la alin. (3) produc efecte numai după emiterea ultimei autorizații de construire”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, titlul art. 10 prevedea:

„Art. 10

Structura instituțională a administrației publice locale”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 10, partea introductivă a alin. (1), lit. a) și lit. c) prevedeau:

„(1) Pentru creșterea operativității în procesul autorizării executării lucrărilor de construcții, precum și în vederea respectării termenului legal de emitere a autorizației, autoritățile administrației publice competente iau măsurile organizatorice necesare pentru simplificarea procedurii de emitere a autorizațiilor de construire, scop în care constituie în cadrul aparatului propriu structuri de specialitate având în componență personal cu pregătire în domeniile arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor pentru construcții, pentru gestionarea procesului de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire/desființare, prin:

a) verificarea operativă privind respectarea structurii și conținutului documentațiilor depuse și restituirea, după caz, a documentațiilor necorespunzătoare (în termen de maximum 5 zile de la înregistrarea cererii);

(…)

c) analiza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții depuse, în vederea constatării îndeplinirii prin documentația tehnică – D.T. a tuturor cerințelor și condițiilor urbanistice impuse prin certificatul de urbanism, a condițiilor cuprinse în avizele, acordurile, punctul de vedere și, după caz, actul administrativ al autorității pentru protecția mediului competentă, obținute de solicitant”.

Vechea reglementare

În vechea reglementare, la art. 10, alin. (3)-(4) prevedeau:

„(3) Instituția Arhitectului-șef reprezintă autoritatea tehnică în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului din cadrul administrației publice locale care duce la îndeplinire atribuțiile conferite de Lege ca șef al structurilor de specialitate organizate în cadrul acestora.

(4) Funcția publică de conducere de arhitect-șef al județului, al municipiului București, al sectorului municipiului București, al municipiului și al orașului, precum și al comunei va fi ocupată de personal cu studii superioare de lungă durată, de regulă din domeniile arhitecturii, urbanismului, construcțiilor și instalațiilor aferente construcțiilor. La orașe și comune, până la ocuparea funcției de arhitect-șef de către persoane cu studii superioare de lungă durată, atribuțiile funcției de arhitect-șef vor putea fi îndeplinite și de conductor-arhitect, subinginer sau de cadre cu pregătire medie din domeniile arhitecturii și construcțiilor, fără ca aceștia să poarte titlul de arhitect-șef”.