Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – modificări (H.G. nr. 340/2020)

7 mai 2020
Vizualizari: 1116

Actul modificat

Actul modificator

Sumar

Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016

(M. Of. nr. 22 din 13 ianuarie 2016; cu modif. ult.)

H.G. nr. 340/2020 pentru modificarea și completarea titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016

(M. Of. nr. 364 din 06 mai 2020)

– modifică: art. 86 alin. (2) lit. e) și lit. h);

 

– introduce: art. 86 alin. (2^1), art. 88 alin. (20)-(21), anexele nr. 5-6.

 

În M. Of. nr. 364 din 6 mai 2020 a fost publicată H.G. nr. 340/2020 pentru modificarea și completarea titlului VII „Taxa pe valoarea adăugată” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016.

Astfel, respectivul act normativ aduce unele modificări și completări Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 1/2016.

 

În continuare, vă prezentăm modificările, dar și completările aduse Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

 

Art. 86 alin. (2) lit. e) și lit. h) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (modificat prin H.G. nr. 340/2020)

 

Vechea reglementare

 

În vechea reglementare, la art. 86 alin. (2), lit. e) și lit. h) prevedeau:

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

„(2) Nu sunt considerate bunuri second-hand în sensul art. 312 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:

(…)

e) pietrele prețioase și semiprețioase și perlele, indiferent dacă sunt sau nu tăiate, sparte în lungul fibrei, gradate sau șlefuite, însă nu pe fir, montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice și fantezie, obiecte de aurărie și argintărie și similare;

(…)

h) obiectele vechi care sunt executate din metale prețioase sau și cu pietre prețioase sau semiprețioase, cum ar fi bijuteriile (clasice și fantezie, obiectele de aurărie și argintărie și toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau parțial formate din aur, argint, platină, pietre prețioase și/sau perle, indiferent de gradul de puritate a metalelor și pietrelor prețioase)”.

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 86 alin. (2), lit. e) și lit. h) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(2) Nu sunt considerate bunuri second-hand în sensul art. 312 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal:

(…)

e) pietrele prețioase, indiferent dacă sunt sau nu tăiate, sparte în lungul fibrei, gradate sau șlefuite, însă nu montate sau fixate, ce pot fi utilizate pentru producerea de bijuterii clasice și fantezie, obiecte de aurărie și argintărie și similare;

(…)

h) obiectele vechi care sunt executate din metale prețioase sau și cu pietre prețioase, cum ar fi bijuteriile (clasice și fantezie), obiectele de aurărie și argintărie și toate celelalte obiecte vechi, inclusiv uneltele, integral sau parțial formate din aur, argint, platină, pietre prețioase, indiferent de gradul de puritate a metalelor și pietrelor prețioase, dacă aceste obiecte nu mai sunt apte să îndeplinească funcționalitatea lor inițială și nu au păstrat decât funcționalitățile inerente acestor metale și pietre”.

 

Art. 86 alin. (2^1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (introdus prin H.G. nr. 340/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 86, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul conținut:

„(2^1) În aplicarea prevederilor alin. (2) lit. h), pentru a determina dacă un obiect care conține metale prețioase sau pietre prețioase a avut o altă funcționalitate decât cea inerentă materialelor din care este compus, dacă a păstrat această funcționalitate și dacă poate fi reutilizat, în aceeași stare sau după reparații, trebuie avute în vedere toate circumstanțele obiective în care a avut loc revânzarea. În acest sens, pot fi luate în considerare elemente precum: prezentarea obiectelor, metoda de evaluare a valorii respectivelor obiecte și metoda de facturare, respectiv în vrac (brut/greutate) sau per unitate”.

 

Art. 88 alin. (20)-(21) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (introdus prin H.G. nr. 340/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, la art. 88 după alin. (19) se introduc două noi alineate, alin. (20)-(21), cu următorul conținut:

„(20) În aplicarea art. 316 alin. (9) și (12) din Codul fiscal, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în cazul persoanelor impozabile, societăți cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) și c) din Codul fiscal, precum și al persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal și cărora le-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal în baza procedurii de evaluare a intenției și capacității de a desfășura activități economice în sfera de aplicare a TVA, sunt prevăzute în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(21) În aplicarea art. 316 alin. (11) lit. h) și alin. (12) din Codul fiscal, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal, precum și pentru evaluarea riscului fiscal în cazul persoanelor impozabile, societăți cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal și cărora le-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal în baza procedurii de evaluare a riscului fiscal, sunt prevăzute în anexa nr. 6, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice”.

 

Anexele nr. 5-6 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (introdus prin H.G. nr. 340/2020)

 

Noua reglementare

 

Potrivit noii reglementări, după anexa nr. 4 se introduc două noi anexe, anexele nr. 5-6, cu următorul conținut:

–  Anexa nr. 5 („CRITERII pentru evaluarea riscului fiscal în cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (1) lit. a) și c) din Codul fiscal, precum și în cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal și cărora le-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal în baza procedurii de evaluare a intenției și capacității de a desfășura activități economice în sfera de aplicare a TVA”);

–  Anexa nr. 6 („CRITERII pentru evaluarea riscului fiscal în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal, precum și pentru evaluarea riscului fiscal în cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal care au avut anulată înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal în baza procedurii de evaluare a riscului fiscal”).

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – modificări (H.G. nr. 340/2020) was last modified: mai 7th, 2020 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.