Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal – modificări (H.G. nr. 864/2020)

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, pct. 38 se modifică și va avea următorul conținut:

„38. (1) Cota redusă de 5% prevăzută la art. 291 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, inclusiv pentru cele înregistrate pe suport electromagnetic sau pe alte tipuri de suporturi. Cărțile și manualele școlare sunt tipăriturile care au cod ISBN, inclusiv partiturile muzicale imprimate care au cod ISMN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Ziarele și revistele sunt orice tipărituri care au cod ISSN, indiferent de suportul pe care sunt livrate. Nu se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea de cărți, ziare și reviste care sunt destinate în principal sau exclusiv publicității. Prin sintagma «în principal» se înțelege că mai mult de jumătate din conținutul cărții, ziarului sau revistei este destinat publicității. De asemenea, nu se aplică cota redusă a taxei pentru livrarea de cărți, ziare și reviste, în cazul în care acestea sunt furnizate pe cale electronică, operațiunile fiind considerate prestări de servicii, conform art. 7 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată.

(2) Cota redusă de taxă de 5% prevăzută la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal se aplică numai pentru livrarea, astfel cum este definită la art. 270 alin. (1) din Codul fiscal, a locuințelor ca parte a politicii sociale, respectiv pentru transferul dreptului de a dispune ca un proprietar de bunurile prevăzute la art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.

(3) În aplicarea art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal:

a) prin locuință se înțelege construcția alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependințele, dotările și utilitățile necesare, care, la data livrării, satisface cerințele de locuit ale unei persoane ori familii;

b) anexele gospodărești nu se iau în calculul suprafeței utile a locuinței de 120 mp;

c) valoarea-limită de 450.000 lei cuprinde valoarea locuinței, inclusiv valoarea cotelor indivize din părțile comune ale imobilului și a anexelor gospodărești și, după caz, a terenului pe care este construită locuința, dar exclude unele drepturi de servitute legate de locuința respectivă.

(4) Suprafața utilă a locuinței prevăzute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 3 din Codul fiscal trebuie să fie înscrisă în documentația cadastrală anexată la actul de vânzare-cumpărare încheiat în condițiile legii.

(5) Persoanele impozabile care livrează locuințe vor aplica cota de 5%, inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrări, dacă din contractele încheiate rezultă că la momentul livrării vor fi îndeplinite toate condițiile impuse de art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. În situația în care avansurile au fost facturate prin aplicarea cotei standard de TVA, la livrarea bunului imobil se efectuează regularizările prevăzute la art. 291 alin. (6) din Codul fiscal în vederea aplicării cotei de 5%, dacă toate condițiile impuse de art. 291 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal, astfel cum sunt detaliate și de prezentele norme metodologice, sunt îndeplinite la data livrării.

(6) Pentru clădirile prevăzute la art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 și 4 din Codul fiscal, cumpărătorul va pune la dispoziția vânzătorului o declarație pe propria răspundere, autentificată de un notar, din care să rezulte că va utiliza aceste clădiri conform destinației prevăzute de lege, care se păstrează de vânzător pentru justificarea aplicării cotei reduse de TVA de 5%. Declarația trebuie prezentată cel mai târziu până la momentul livrării clădirii respective. Prevederile art. 291 alin. (3) lit. c) pct. 1, 2 și 4 din Codul fiscal se aplică și în cazul livrării de părți dintr-o clădire destinate scopurilor respective.

(7) În sensul art. 291 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, prin cazare în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară se înțelege cazarea în structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare turistică prevăzute la art. 2 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare. Cota redusă de taxă de 5% prevăzută la art. 291 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal se aplică pentru tipurile de cazare în structurile de primire turistice cu funcțiune de cazare, prevăzute la art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare. În cazul cazării cu demipensiune, cu pensiune completă sau cu «all inclusive», astfel cum sunt definite la art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 58/1998, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările și completările ulterioare, cota redusă de TVA se aplică asupra prețului total al cazării, care poate include și băuturi alcoolice. Orice persoană care acționează în condițiile prevăzute la pct. 8 alin. (2) sau care intermediază astfel de operațiuni în nume propriu, dar în contul altei persoane, potrivit art. 271 alin. (2) din Codul fiscal, aplică cota de 5% a taxei, cu excepția situațiilor în care este obligatorie aplicarea regimului special de taxă pentru agenții de turism, prevăzut la art. 311 din Codul fiscal.

(8) În aplicarea art. 291 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, prin servicii de restaurant și de catering se înțelege serviciile prevăzute la pct. 18. Orice combinație de băuturi alcoolice și nealcoolice, indiferent de concentrația alcoolică, este considerată băutură alcoolică. Pentru băuturile alcoolice servite la restaurant sau oferite în cazul serviciilor de catering se aplică cota standard de TVA, dar nu se consideră că are loc o livrare separată de bunuri, oferirea de băuturi alcoolice făcând parte din serviciile de restaurant sau de catering.

Exemplu: Un restaurant care vinde și mâncare pentru a fi servită în afara locației restaurantului nu realizează o prestare de servicii de restaurant, ci o livrare de bunuri, pentru care aplică cota redusă de TVA de 9%, inclusiv pentru caserola sau paharele în care sunt servite alimentele sau băuturile nealcoolice, chiar dacă contravaloarea acestora ar fi evidențiată separat pe bonul fiscal. În acest caz se consideră că livrarea alimentelor este livrarea principală care atrage aceeași cotă de TVA livrării caserolei sau a paharului, acestea fiind livrări accesorii, nu un scop în sine pentru client.

(9) În situația în care se comercializează un pachet care cuprinde bunuri/servicii supuse atât cotei reduse de TVA, cât și cotei standard de TVA și se poate stabili o operațiune principală, cota de TVA aplicabilă pachetului este cota de TVA aplicabilă operațiunii principale, conform pct. 23 alin. (1) lit. b), chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație poate fi identificat, astfel cum s-a pronunțat și Curtea Europeană de Justiție în Cauza C-463/16 Stadion Amsterdam CV.

Exemplu: O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA oferă posibilitatea achiziționării unui pachet de bunuri și servicii constând în acces la un eveniment sportiv și facilități în cadrul evenimentului sportiv, precum: servicii de catering/restaurant, produse alimentare, acces la parcare. În această situație, chiar dacă prețul fiecărui element care compune prețul total plătit de un consumator pentru a putea beneficia de această prestație ar putea fi identificat, cota de TVA aplicabilă pachetului este de 5%, respectiv cota de TVA aferentă accesului la evenimentul sportiv care reprezintă prestația principală”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 52, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul conținut:

„(3^1) Se cuprind în sfera operațiunilor scutite conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1 și 2 din Codul fiscal și operațiunile de administrare a creditelor și/sau administrare a garanțiilor de credit, efectuate de către una dintre persoanele care acordă creditul sindicalizat și care este desemnată de ceilalți participanți la contractul de credit sindicalizat pentru administrarea creditului/administrarea garanțiilor de credit”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 52 alin. (21), lit. b) se modifică și va avea următorul conținut:

„(21) În sensul art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 6 din Codul fiscal, fondurile speciale de investiții sunt următoarele:

(…)

b) fondurile de pensii administrate privat, fondurile de pensii facultative și fondurile de pensii ocupaționale”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 78 alin. (6), lit. b)-c) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(6) În baza art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, persoana impozabilă realizează o ajustare pozitivă sau, după caz, trebuie să efectueze o ajustare negativă a taxei deductibile în situații precum:

(…)

b) alocarea de bunuri/servicii pentru operațiuni care nu dau drept de deducere și ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere, precum și alocarea de bunuri/servicii neutilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și ulterior alocarea acestora pentru realizarea de operațiuni care nu dau drept de deducere;

c) în cazul bunurilor/serviciilor neutilizate la data înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile care a aplicat regimul special de scutire prevăzut la art. 310 din Codul fiscal, iar, în cazul bunurilor/serviciilor, în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile ca urmare a prevederilor art. 316 alin. (11) lit. f) și g) din Codul fiscal”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 78, alin. (11) se modifică și va avea următorul conținut:

„(11) Situațiile menționate la alin. (10) nu sunt exhaustive; în orice altă situație în care persoana impozabilă aduce suficiente dovezi că bunurile sunt distruse, pierdute sau furate, nu are obligația ajustării taxei. De asemenea, situațiile menționate la alin. (10) pot fi aplicate cumulativ; de exemplu, pentru un stoc de produse există o pierdere datorată unor perisabilități, dar stocul respectiv poate fi distrus ca urmare a degradării calitative, ceea ce conduce la neajustarea taxei”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 79, după alin. (14) se introduce un nou alineat, alin. (14^1), cu următorul conținut:

„(14^1) În situația în care bunurile de capital au fost utilizate pentru realizarea de operațiuni cu drept de deducere, altele decât cele constând în livrarea în regim de taxare a bunurilor respective, în perioada în care persoanele impozabile au avut codul de TVA anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) și h) din Codul fiscal, acestea au dreptul, după reînregistrarea în scopuri de TVA, să efectueze o ajustare pozitivă pentru o cincime sau o douăzecime din taxa dedusă inițial pentru fiecare an din perioada în care au avut codul de TVA anulat și în care bunurile de capital au fost utilizate pentru realizarea de operațiuni cu drept de deducere. Ajustarea se reflectă în primul decont de taxă depus după înregistrarea în scopuri de TVA a persoanei impozabile sau, după caz, într-un decont ulterior”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 83, alin. (4) se abrogă.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 88 alin. (1), lit. c)-d) se modifică și vor avea următorul conținut:

„(1) În cazul în care o persoană este obligată să solicite înregistrarea în condițiile art. 316 alin. (1), (2), (4) sau (6) din Codul fiscal ori optează pentru înregistrare conform art. 316 alin. (4) din Codul fiscal, înregistrarea respectivei persoane se va considera valabilă începând cu:

(…)

c) prima zi a lunii următoare celei în care persoana impozabilă solicită înregistrarea, în cazurile prevăzute la art. 316 alin. (1) lit. b) și c) din Codul fiscal;

d) data comunicării certificatului de înregistrare în scopuri de TVA sau a deciziei privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA, în cazurile prevăzute la art. 316 alin. (1) lit. a) și alin. (10) din Codul fiscal”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 88, alin. (20) se modifică și va avea următorul conținut:

„(20) În aplicarea art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, criteriile pentru evaluarea riscului fiscal în cazul persoanelor impozabile, societăți cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care solicită înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal și cărora le-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal în baza procedurii de evaluare a intenției și capacității de a desfășura activități economice în sfera de aplicare a TVA, sunt prevăzute în anexa nr. 5, care face parte integrantă din prezentele norme metodologice”.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la anexa nr. 5 se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1.

Noua reglementare

Potrivit noii reglementări, la pct. 1, după alin. (7) se introduc două noi alineate, alin. (8)-(9), cu următorul conținut:

„(8) Operatorii prevăzuți la art. 336 pct. 2, 8, 9, 13 și 28 din Codul fiscal, alții decât cei înființați în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vor anexa cererilor privind acordarea autorizațiilor prevăzute pentru fiecare categorie în parte, în locul certificatului constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului din care să rezulte valoarea capitalului social, documentele prevăzute de legislația specifică prin care acestea au fost înființate din care să rezulte valoarea patrimoniului de afectațiune și/sau altele asemenea, astfel cum sunt prevăzute în legislația specifică respectivă.

(9) În înțelesul prezentelor norme, pentru operatorii prevăzuți la art. 336 pct. 2, alții decât cei înființați în temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin valoarea capitalului social minim subscris și vărsat se înțelege valoarea patrimoniului de afectațiune și/sau altele asemenea prevăzute în legislația specifică prin care acestea au fost înființate”.