Noi modificări aduse Codului Muncii
Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
Legea nr. 213/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din data de 30 septembrie 2020, intrând în vigoare începând cu 03 octombrie 2020.
Noua reglementare aduce o serie de modificări și completări Codului muncii, fiind vizate următoarele patru aspecte majore:
1. Asistarea pe parcursul negocierii, încheierii sau modificării contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă
Completările aduse prevăd în mod expres că, la negocierea, încheierea sau modificarea contractului individual de muncă ori pe durata concilierii unui conflict individual de muncă, oricare dintre părți poate fi asistată de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este, conform propriei opțiuni.
În acest context, se stabilește și că, în privința informațiilor furnizate, prealabil încheierii contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, inclusiv pe durata concilierii, între părți poate interveni un contract de confidențialitate.
Spre deosebire de vechea reglementare, noile modificări specifică cine poate asista părțile în situațiile indicate și extind posibilitatea încheierii unui acord de confidențialitate și pe durata executării contractului de muncă (ori a procedurii de conciliere).
2. Activitatea de resurse umane și salarizare
Cu caracter de noutate în Codul muncii, noile prevederi introduc dreptul fiecărui angajator de a-și organiza activitatea de resurse umane și salarizare în următoarele moduri:
a) prin asumarea de către angajator a atribuțiilor specifice;
b) prin desemnarea unuia sau mai multor angajați cărora să le repartizeze, prin fișa postului, atribuții privind activitatea de resurse umane și salarizare;
c) prin contractarea unor servicii externe specializate în resurse umane și salarizare (acestea vor fi coordonate de către un expert în legislația muncii).
Aspecte practice
În mod practic, acest drept al angajatorului poate fi considerat, de fapt, obligația de a se asigura că activitatea de resurse umane este organizată în una din cele 3 alternative posibile, limitând, într-o anumită măsură, posibilitatea de a apela și la alte eventuale moduri de organizare pe care le-ar putea lua în considerare.
În acest context, noile dispoziții legale ar implica o evaluare internă, la nivelul angajatorilor, a modalității în care activitatea specifică de resurse umane este organizată, pentru a se asigura că cerințele Codului muncii sunt adresate în mod corespunzător.
La o primă vedere, câteva aspecte pot fi luate în calcul:
– asumarea activității de către angajator ar presupune desfășurarea activității de resurse umane în mod direct de către conducerea angajatorului. În caz contrar (când persoane care nu sunt în conducere au astfel de atribuții), ar trebui desemnați în mod formal angajații cu atribuții de resurse umane și salarizare (în măsura în care aceste chestiuni nu au fost deja reglementate prin contractul de muncă și fișa postului);
– la nivelul grupurilor de companii, ar trebui analizat dacă mai este fezabilă prestarea activității de resurse umane și salarizare de către entități din grup, ca servicii integrate, având în vedere că serviciile externe contractate trebuie să fie servicii specializate în resurse umane și salarizare.
În măsura în care se va dori menținerea unei astfel de abordări, entitatea care oferă servicii de resurse umane către afiliații acesteia va trebui să se asigure că îndeplinește condițiie legale prevăzute de Codul muncii.
Ca un comentariu separat, din redactarea textului legal nu reiese în mod clar dacă, în situația contractării serviciilor externe specializate în resurse umane și salarizare, este necesar ca expertul în legislația muncii ce coordonează această activitate să fie angajat în mod direct de către angajatorul care apelează la această alternativă sau acesta trebuie să fie efectiv angajat al prestatorului de servicii (coordonând activitatea prestatorului, în general). Așadar, ramâne de clarificat dacă soluția contractării unui astfel de serviciu prezintă, într-adevăr, avantajul externalizării în întregime a activității de resurse umane ori angajatorii vor trebui, totuși, să se asigure că în cadrul acestora există cel puțin un expert în legislația muncii (chiar ca poziție distinctă în organigramă).
3. Concilierea în cadrul conflictelor individuale de muncă
În privința soluționării conflictelor de muncă, noile modificări aduse Codului muncii prevăd că, în vederea promovării soluționării amiabile și cu celeritate a conflictelor individuale de muncă, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părțile pot cuprinde în contract o clauză prin care stabilesc că orice conflict individual de muncă se soluționează pe cale amiabilă, prin procedura concilierii.
Această nouă alternativă este o derogare expresă de la dispozițiile art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, care stabilesc competența tribunalului ca primă instanță pentru soluționarea conflictelor individuale de muncă.
Concilierea este definită ca fiind modalitatea de soluționare amiabilă a conflictelor individuale de muncă, cu ajutorul unui consultant extern specializat în legislația muncii, în condiții de neutralitate, imparțialitate, confidențialitate și având liberul consimțământ al părților.
Cât privește consultantul extern specializat în legislația muncii (ce poate fi ales în mod liber de către părți), acesta poate fi un avocat, un expert în legislația muncii sau, după caz, un mediator specializat în legislația muncii, care, prin rolul său activ, va stărui ca părțile să acționeze responsabil pentru stingerea conflictului, cu respectarea drepturilor salariaților recunoscute de lege sau stabilite prin contractele de muncă. Onorariul consultantului extern va fi suportat de către părți, conform înțelegerii acestora.
Reglementările legale prevăd și o serie de reguli privind procedura concilierii, astfel:
a) oricare dintre părți se poate adresa consultantului extern în vederea deschiderii procedurii de conciliere a conflictului individual de muncă; acesta va transmite celeilalte părți invitația scrisă, prin mijloacele de comunicare prevăzute în contractul individual de muncă;
b) data deschiderii procedurii de conciliere nu poate depăși 5 zile lucrătoare de la data comunicării invitației privind deschiderea procedurii de conciliere;
c) în cazul în care, ca urmare a dezbaterilor, se ajunge la o soluție, consultantul extern va redacta un acord care va conține înțelegerea părților și modalitatea de stingere a conflictului; acordul va fi semnat de către părți și de către consultantul extern și va produce efecte de la data semnării sau de la data expres prevăzută în acesta;
d) procedura concilierii se închide prin întocmirea unui proces-verbal semnat de către părți și de către consultantul extern, în următoarele situații:
– prin încheierea unei înțelegeri între părți în urma soluționării conflictului;
– prin constatarea de către consultantul extern a eșuării concilierii;
– prin neprezentarea uneia dintre părți la data stabilită în invitația la conciliere.
e) în cazul în care părțile au încheiat numai o înțelegere parțială sau în măsura în care concilierea a eșuat ori una din părți nu s-a prezentat la data stabilită în invitație, orice parte se poate adresa instanței competente în vederea soluționării în totalitate a conflictului individual de muncă.
Important de subliniat este că termenul de contestare a conflictelor de muncă se suspendă pe durata concilierii.
Totodată, potrivit noilor modificări legale, Regulamentul intern al angajatorul va trebui să includă și dispoziții referitoare la procedura de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă (în plus față de procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților).
Aspecte practice
Dispozițiile nou introduse privind concilierea pot ridica, cel puțin la o primă vedere, o serie de implicații practice dintre care ar fi util de menționat următoarele:
– procedura concilierii poate funcționa doar dacă este prevăzută în contractul individual de muncă, ceea ce ar conduce la necesitatea de a agrea o astfel de clauză între părți. În măsura în care există un acord între angajat și angajator, posibilitatea recurgerii la conciliere s-ar putea agrea și formaliza în scris inclusiv în contextul apariției unui conflict.
– la o primă vedere, pare că dispozițiile privind concilierea au în vedere apelarea la un singur consultant extern care să soluționeze conflictul de muncă. Ar putea apărea însă probleme practice în măsura în care părțile nu se înțeleg cu privire la persoana consultantului.
– în afară de posibilitatea apelării la conciliere, ca modalitate de soluționare a unui conflict de muncă, ar fi util de clarificat dacă, principial, se pot agrea și anumite condiții de desemnare a unui consulant, pentru a facilita alegerea ulterioară a părților (cu respectarea principiului libertății de alegere a consultantului extern).
S-ar putea, totodată, aprecia că dispozițiile legale nu exclud, de plano, posibilitatea alegerii unui consultant de la momentul agreării clauzei privind concilierea (dacă există un acord în acest sens). Astfel, ar putea fi evitată situația în care, la apariția unui conflict de muncă, fiecare parte apelează la un consultant diferit în vederea concilierii, care va deschide procedura de conciliere.
– ar mai fi util de luat în considerare că, odată agreată clauza privind concilierea, în măsura în care una din părți apelează în mod direct la instanța de judecată pentru soluționarea conflictului, cealaltă parte ar putea invoca existența clauzei pentru a obține respingerea acțiunii formulate.
Clauza privind concilierea dă naștere, așadar, unei etape prealabile inițierii unei acțiuni în instanță, oricare din părți putându-se adresa instanței doar (i) atunci când părțile au încheiat numai o înțelegere parțială ori (ii) când s-a constat, de către consultantul extern, eșuarea concilierii sau (iii) în situația neprezentării uneia dintre părți la data stabilită în invitația la conciliere.
– procedura concilierii reglementată de Codul muncii facilitează soluționarea amiabilă a oricărui conflict individual de muncă (în legătură cu orice aspecte care derivă din contractul individual de muncă), spre deosebire de legislația aplicabilă medierii care limitează posibilitatea soluționării unui conflict de muncă doar în privința acelor drepturi de care părțile pot dispune (ceea ce restrânge posibilitatea medierii doar la unele aspecte din raporturile de muncă).
4. Procedura cercetării disciplinare
În privința procedurii cercetării disciplinare, completările aduse Codului muncii prevăd că, pentru efectuarea cercetării disciplinare, angajatorul va desemna o persoană sau va stabili o comisie, ori va apela la serviciile unui consultant extern specializat în legislația muncii, pe care o/ îl va împuternici în acest sens.
Între altele, se mai precizează și că, în cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să fie asistat, la cerere, de către un consultant extern specializat în legislația muncii sau de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.
Conform noilor modificări, Codul muncii oferă în mod expres posibilitatea:
– implicării unui consultant extern specializat în legislația muncii care să efectueze cercetarea disciplinară; și
– apelării, de către angajat, la asistență nu doar din partea unui avocat sau membru al sindicatului în cursul cercetării disciplinare (cum era în vechea reglementare).
Jurisprudență
- Motivarea unui act administrativ. Condiţie obligatorie de legalitate a actului. Garanţie împotriva arbitrariului
- Executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept
- Exercitarea acţiunii civile în vederea protecţiei unui drept subiectiv civil. Justificarea existenţei unui interes actual şi legitim
- Solicitare în vederea constatării faptului că activitatea desfăşurată de reclamant se încadrează în grupa I de muncă, în procent de 100%
- Obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate. Hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei
- Declinare reciprocă a competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare. Constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la norma de procedură în temeiul căreia se stabileşte instanţa competentă a soluţiona litigiul
PARTENERI INSTITUȚIONALI
Revista de seară
- Cele mai importante știri ale zilei văzute de Claudiu Pamuc
- Cristian Popescu Piedone şi-a depus candidatura
- Cîrstoiu merge mai departe
- Se reformează sistemul de asistenţă socială
- Sondaj CURS pentru Primăria Capitalei: Piedone – 38%, Nicuşor Dan – 27%, Cătălin Cîrstoiu – 23%
- Atac fără precedent al Iranului asupra Israelului
Opinii
Implementarea directivei NIS şi a Regulamentului European pentru Protecţi… (citește)
Actualitate legislativă
- Rubrică realizată de Redacția ProLege
- Aprobarea O.U.G. nr. 82/2023 pentru modificarea O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc (Legea nr. 107/2024)
- UNBR. Congresul avocaților – 14-15 iunie 2024 (Hotărârea nr. 60/2024)
- Decrete prezidențiale. Legea pentru modificarea Legii nr. 212/2015 privind modalitatea de gestionare a vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz și alte decrete semnate
- Legea învăţământului superior nr. 199/2023 – modificări (Legea nr. 98/2024)
- Codul de conduită pentru prevenţia şi sancţionarea xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură (OME nr. 4043/2024)
Jurisprudență CEDO
- Hotărârea CEDO din 1 martie 2022 în Cauza S. împotriva României (Cererea nr. 23.126/16)
- Efectuarea percheziţiei domiciliare în viziunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului
- CSM. Cauze CEDO 2018-2022
- Hotărârea CEDO din 25 ianuarie 2022 în cauza D. împotriva României (Cererea nr. 54.780/15)
- Standardul european de avut în vedere în cauzele privind stabilirea drepturilor parentale ale persoanelor cu afecțiuni psihice
Conferințe
- Universul Juridic
- UNBR. Conferința „Aspecte practice generate de aplicarea codurilor fundamentale”
- [UPDATE: Cum a fost] Invitație la Conferința anuală de Achiziții publice a Facultății de Drept din cadrul Universității din București
- [UPDATE: Cum a fost] Conferința anuală a Profesiilor Juridice – avocați-notari
- [UPDATE: Cum a fost] Cea de-a treia ediție a Conferinței Naționale de Contencios Administrativ
Noutati editoriale
- Noutati editoriale ujmag
- Revista Dreptul nr. 4/2024
- Fantoma din Canterville / The Canterville Ghost
- Revista Romana de dreptul muncii nr. 1/2024
- Fundamente si strategii pentru promovarea dezvoltarii durabile. O analiza a economiei circulare si a educatiei pentru sustenabilitate
- Buletinul Curtilor de Apel nr. 2/2024
- Combaterea activitaților criminale circumscrise grupurilor infracționale organizate la nivel național și internațional
- Achiziții publice
- Arbitraj şi Mediere
- Drept Administrativ şi Constituţional
- Drept Civil şi Procesual Civil
- Executare silită
- Dreptul Familiei
- Drept Financiar, Fiscal şi Bancar
- Drept Internaţional
- Drept Penal şi Procesual Penal
- Proprietate Intelectuală
- Dreptul Muncii şi Dialogului Social
- Societăţi, Afaceri şi Insolvenţă
Rămâi la curent cu noutățile juridice
Despre concurență sine ira et studio
- Seria Profesioniștii Legal Point
- Practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar
- Consiliul Concurenței. Concurs pentru ocuparea unei funcții contractuale de execuție vacante de consilier – 17 decembrie 2021
- Consiliul Concurenței. Recomandare privind elaborarea unei reglementări unitare privind domeniul deșeurilor medicale
- Consiliul Concurenței. Derularea unei investigaţii pe piața comercializării și execuției mijloacelor de semnalizare rutieră
- Consiliul Concurenței. Bilanțul activității – 2020
Ora Arbitrajului
- Seria Profesioniștii Legal Point
- „Cele două noi cursuri I.N.P.P.A. de specializare în arbitraj comercial deschid participanților oportunități nebănuite”
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 20 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 19 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Alexandru Stănescu, Partener SLV Legal
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 18 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – dr. Bazil Oglindă: Arbitrajul în timpul stării de urgență
- Emisiunea „Ora arbitrajului” 17 cu av. dr. Cosmin Vasile. Seria Profesioniștii Legal Point – Markus Burgstaller: The future of investment arbitration in post Achmea era
Legal Point
- Un proiect marca „Universul Juridic”
- Acces VIDEO: Lansarea REVISTEI LEGAL POINT nr 1-2/2023
- [IN MEMORIAM] Omul care stă de vorbă cu veșnicia: Mihai Șora
- [IN MEMORIAM] Poveste despre Copiii Pământului: Ovidiu Bojor
- „Ucenicul îngerilor”. Interviu cu Andrei Pleșu, scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei
- „Jobul meu: România”. Interviu cu Andrei Păunescu, muzician, scriitor, jurnalist, cadru didactic
Agenda Juridică
- Hexagonul Facultăților de Drept – 2024
- GALA LADY LAWYER, ediția a IX-a
- Conferința Internațională „Spre un drept al inteligenței artificiale”. Premise. Actualități. Perspective
- Conferința Națională „INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ. LEGITIMITATEA ȘI MORALITATEA EI”
- Conferința Națională de Dreptul Afacerilor – ediția I
Gânduri (ne)juridice DIN LUMEA JURIDICA
- Vocația construcției (II)
- Despre prietenia sinceră
- La Universitatea Titu Maiorescu se face carte
- O lecție despre libertate
- O lecție de generozitate
Gânduri nejuridice
- Cine sunt (azi)? (II)
- Lipsiți de substanță
- Ce aveți, domnilor, cu „Școala de la Frankfurt”?
- Sexul prin perete
- Homo Cliens și Homo Iratus
Content parteneri
- [IN MEMORIAM] Omul care stă de vorbă cu veșnicia: Mihai Șora
- „Ucenicul îngerilor”. Interviu cu Andrei Pleșu, scriitor și eseist român, estetician și istoric al artei
- „Jobul meu: România”. Interviu cu Andrei Păunescu, muzician, scriitor, jurnalist, cadru didactic
- „Drumul”. Interviu cu prof. univ. dr. Cristina Rotaru-Radu, judecător și directorul Institutului Național al Magistraturii
- „Dania lui Ursulescu”. Interviu cu Octavian Ursulescu, jurnalist și prezentator de televiziune
Coduri principale
Vezi totUltimele comentarii
- Antoanetanedelcu@yahoo.com la Acces VIDEO: Dezbaterea „Profilul magistratului de mâine. Proba interviului”, 26 Ianuarie 2024
- roxanacoltea.avocat@yahoo.com la Acces VIDEO: Conferința ”GDPR – Data Privacy Observer 2024”, 25 ianuarie 2024
- mateybogdan100@yahoo.com la Dreptate și nedreptate
- PETU PARASCHIV PERSOANA FIZICA AUTORIZATA la Aprobarea O.U.G. nr. 94/2022 pentru modificarea Codului administrativ (Legea nr. 275/2023)
- danil_matei@yahoo.com la Între dreptul ţării şi statul de legalitate sau despre nomos-ul românesc la cumpăna vremii