Noi angajamente

3 iun. 2021
Vizualizari: 430

Planul Național de Redresare și Reziliență, depus luni de autoritățile române la Bruxelles, revine în atenția presei, prin reformele pe care Guvernul și le asumă odată cu solicitarea finanțărilor. Și începem cu pensiile.

„Guvernul a prezentat în Planul Național de Redresare și Reziliență, trimis oficial luni la Bruxelles, reforma sistemului de pensii din România, precum și pașii care urmează să fie parcurși. Potrivit documentului transmis Comisiei Europene, creșterea vârstei de pensionare va fi voluntară, va fi propusă o nouă formulă de indexare a pensiilor și va fi modificată pensionarea anticipată. Astfel, vor putea ieși la pensie cei care au realizat un stagiu complet de cotizare de 43 de ani, cu cel mult 5 ani înainte de vârsta standard de pensionare. Legea ar urma să intre în vigoare la finalul anului 2023. Noua lege a pensiilor ar urma să fie finalizată, la nivelul Guvernului, în prima parte a anului viitor, urmând ca mai apoi să fie trimisă în Parlament. Potrivit documentului integrat în Planul Național de Redresare și Reziliență, legea va înlocui «toate prevederile negative» din legile anterioare”, scrie Digi24.

Egalizarea vârstei de pensionare la bărbați și femei este o altă propunere care se discută în Guvern.

„Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat, miercuri seara, la Digi24, că Guvernul merge pe egalizarea treptată a vârstei de pensionare pentru femei și bărbați la 65 de ani. În prezent, femeile se pensionează la 61 de ani, iar bărbații, la 65. Potrivit ministrului, în afară de România, doar în Polonia vârsta de pensionare diferă pentru femei și barbați”, relatează Digi24.

Și pensiile speciale ar urma să fie modificate. Ministrul Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a afirmat, miercuri, că pensiile speciale vor fi aduse în linie cu contributivitatea, în limita mandatelor date de CCR.

„«Dacă CCR este un obstacol în reformarea pensiilor speciale, atunci trebuie să numim în viitor alți oameni la CCR, care să schimbe această opinie. Este simplu. Deocamdată, starea de fapt este că avem aceste decizii ale CCR, pe care trebuie să le respectăm. Eu spun ca pe viitor să se schimbe această formulă aberantă, prin care se declară ca drept constituțional un nivel al pensiei», a adăugat ministrul Ghinea”, notează News.ro.

Presa mai reține și o declarație a premierului Florin Cîțu, potrivit căreia împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Național de Redresare și Reziliență vor fi folosite doar în investiții.

„«România are nevoie acută de investiții, am investit anul trecut sume record, continuăm să investim și anul acesta. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiții, aici este foarte clar, nu pot să meargă în consum. Deci, acești bani nu vor merge în consum, vor merge doar în investiții și aici nu cred că există dezbatere la nivelul clasei politice, la nivelul societății, că împrumuturile nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutam pentru a investi în România, deci avem nevoie de autostrăzi, avem nevoie de spitale, avem nevoie de școli, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult, mult mai mică, vorbim de zero la sută aproape, zero și ceva la sută, dobândă la care se împrumută Germania, Spania, Italia etc., toate țările din zona euro», a explicat premierul Florin Cîțu”, notează Agerpres.

Și Republica Moldova urmează să beneficieze de un ajutor din partea Uniunii Europene. Aceasta va sprijini Republica Moldova, în perioada 2021-2024, cu suma de 600 de milioane de euro, sub formă de investiții și intervenții pentru reformarea unor domenii-cheie, în baza unui plan de recuperare economică.

„«Planul se va axa pe cinci piloni: managementul finanțelor publice și guvernanță economică; economie competitivă, comerț și ÎMM-uri; infrastructură; educație și angajare pe piața muncii; reforma statului de drept și a justiției. În același timp, fondurile anunțate – cele până la 600 de milioane de euro – vor fi oferite în baza unor condiționalități stricte convenite de Uniunea Europeană și Republica Moldova. Apreciez efortul Comisiei Europene, în special al Președintei Ursula von der Leyen și al Comisarului pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi și al echipei sale, pentru finalizarea rapidă a acestui plan», a arătat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu”, scrie România liberă.

Dacă săptămâna trecută scriam că spațiul Schengen ar putea fi extins, Croația fiind principalul candidat, în această săptămână, presa scrie că și România și Bulgaria ar putea aspira la acest statut de membru al spațiului amintit.

„Comisia Europeană cere Consiliului să ia măsuri pentru ca România, Bulgaria și Croația să facă parte din spațiul Schengen, pentru că au îndeplinit majoritatea condițiilor, dar fără beneficiile care vin odată cu eliminarea controalelor la granițele interne ale regiunii, potrivit strategiei Executivului UE referitoare la spațiul Schengen adresată Parlamentului European și Consiliului. Potrivit Comisiei, Bulgaria și România au fost evaluate pozitiv în cadrul procesului de evaluare al spațiului Schengen încă din 2010/2011. În privința Croației, Comisia a adoptat pe 22 octombrie 2019 documentul Communication55, potrivit căruia țara a luat măsurile pentru a asigura respectarea condițiilor necesare pentru aplicarea acquisului Schengen, fapt confirmat printr-o verificare țintită a granițelor externe ale Croației”, relatează News.ro.

Seară frumoasă!

Noi angajamente was last modified: iunie 3rd, 2021 by Claudiu Pamuc

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: