Nicio zi fără O.U.G. nr. 13/2017

„Curtea Constituțională a dezbătut sesizarea privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA, depusă în urmă cu aproximativ trei săptămâni de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care susține că anchetarea de către procurorii anticorupție a modului în care a fost elaborată O.U.G. nr. 13 este o încălcare a puterii executive de către puterea judecătorească”, scrie DC News.

Ce sesizase, de fapt, președintele Senatului?

Jurnaliștii de la DC News ne arată că în sesizarea trimisă la Curtea Constituțională a României, Tăriceanu susține că: „O.U.G. nr. 13 abordează o temă de politică penală a statului român, „ori, măsurile de politică penală se află în competența exclusivă a Parlamentului și a Guvernului, alte autorități publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot și trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferență, de amestec discreționar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului”.

CCR a analizat sesizarea și potrivit Agerpres, „președintele CCR, Valer Dorneanu, a anunțat, luni, că prin ancheta DNA privind O.U.G. nr. 13 s-a perturbat buna activitate a Guvernului”.

„Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului și s-au perturbat și relațiile care trebuie să existe între cele trei autorități: judecătorească, executivă și legislativă. (…) Toate aceste lucruri s-au făcut în timpul procesului legislativ, ordonanța era trimisă Parlamentului”, a declarat Valer Dorneanu, pentru Agerpres. Decizia CCR s-a luat cu „o majoritate semnificativă”, potrivit aceleași surse, notează Agerpres.

Agerpres face cunoscută și poziția noului ministru al justiției, Tudorel Toader, cu privire la anchetarea de către procurori a oportunității, legalității sau constituționalității unui act juridic.

„Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a susținut luni că un procuror nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea sau constituționalitatea unui act juridic, declarație făcută în contextul în care Curtea Constituțională a discutat sesizarea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public pe tema anchetei referitoare la elaborarea O.U.G. de modificare a Codurilor penale”, scrie Agerpres.

„O decizie favorabilă (n.r. a CCR  ) care ar dezlega o problemă de principiu (…) rezultată din separația puterilor, și anume procurorul anchetează acte, fapte infracționale și nu poate ancheta oportunitatea, legalitatea, constituționalitatea unui act. În concret, dacă Guvernul adoptă un act juridic, hotărâre de guvern, ordonanță de urgență, ce-o fi, procurorul nu poate să ancheteze nici oportunitatea adoptării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituționalitatea. Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, când aprobă, respinge, modifică ordonanța, legalitatea este verificată de judecătorul de contencios-administrativ, iar constituționalitatea de către judecătorul constituțional”, a afirmat ministrul Tudorel Toader după ședința Curții Constituționale, consemnează Agerpres.

Și când spuneam că Ordonanța nr. 13/2017 este de acum istorie, iată că azi la Parchet a fost înregistrat un nou dosar „Adoptarea Ordonanței nr. 13”.

„Parchetul General informează că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrată luni cauza cunoscută generic sub denumirea „Adoptarea Ordonanței nr. 13”, ca urmare a declinării competenței de către Direcția Națională Anticorupție”, scrie Agerpres.

Cotidianul „Bună ziua Iași” publică azi un interviu cu ministrul justiției, Tudorel Toader. Universul Juridic, citează ziarul ieșean amintit și redă un scurt fragment din cele declarate de noul ministru de la justiție, acum la început de mandat: „Justiția în slujba cetățeanului va constitui reperul activităților de ministru al justiției! Avem nevoie de legislație clară,  previzibilă și accesibilă, de o legislație în acord cu standardele europene, de o legislație în acord cu valorile și exigențele constituționale. Vom evalua limitele și modul de adaptare a legislației la exigențele constituționale, după cum vom evalua limitele și modul de transpunere a Directivelor europene în legislația națională, iar în scurt timp, pe cele două domenii, vom iniția două proiecte de lege! Știu că sunt multe de făcut, știu că am o misiune grea, însă mai știu și faptul că la ministerul justiției sunt specialiști de certă valoare profesională, iar împreună ne vom îndeplini misiunea asumată prin această demnitate!, a sintetizat ministrul justiției, domnul Tudorel Toader”, scrie Universul Juridic.

Agerpres arată că: „Ministrul delegat al Afacerilor Europene, Ana Birchall, a depus la Biroul permanent al Camerei Deputaților o scrisoare prin care solicită adoptarea cu celeritate a mai multor acte normative primare de transpunere a unor directive restante ale Uniunii Europene”.

„Conducerea Senatului a decis, luni, să trimită către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție documentele privind Revoluția din 1989, care au stat la baza Comisiei de anchetă, chiar dacă sunt documente clasificate, urmând ca procurorii să se ocupe de declasificarea lor”, notează Mediafax.

HotNews scrie azi depre programul „Prima Casă”: „Ministerul Finanțelor va propune un plafon de 2,5 miliarde lei pentru programul „Prima Casă” pe anul 2017, a anunțat ministrul finanțelor, Viorel Stefan, la începutul sedintei de Guvern, care are loc luni. Acesta a mai spus că va face și o serie de propuneri privind metodologia de transpunere în derularea programului a prevederilor din Ordonanța nr. 97/2016 „care modifica legea initială care aproba programul „Prima Casa”. Prevederile vizează reducerea birocrației și directionarea programului în special pentru construcții noi și consolidate”.

Tot despre activitatea Guvernului, HotNews mai scrie: „Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre privind normele metodologice pentru programul „Prima Chirie”. Din bugetul asigurărilor pentru șomaj, poate fi acordată o prima de relocare de maxim 900 lei, lunar, timp de trei ani, pentru persoanele înregistrate ca șomeri își găsesc un loc de muncă într-o altă localitate situată la o distanță mai mare de 50 km față de localitatea în care își au domiciliul”.

Seară frumoasă!