Nemulţumiri privind soluţionarea fondului cauzei. Recurs respins ca nefondat (VCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC II) nr. 1148/2020

VCPC: art. 129, art. 242 alin. (1) pct. 2, art. 304 pct. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, art. 411 alin. (1) pct. 2

Precizare prealabilă. Având în vedere data introducerii acțiunii, 25.04.2012, prezentei cauze îi sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. de la 1965.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 C. proc. civ., însă argumentarea motivelor de recurs invocate a fost redactată cu nerespectarea unor minime exigențe procedurale, recurenta exprimându-și nemulțumirile sale privind soluționarea pe fond a cauzei, or, recursul are ca obiect încheierea din data de 06 martie 2020 prin care Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire.

Sub un prim aspect, se reține că art. 304 pct. 2 – 4 și 6-9 C. proc. civ. au fost invocate formal, nefiind dezvoltate critici încadrabile în conținutul acestor dispoziții legale.

Ca atare, trebuie subliniat că, în această cale extraordinară de atac, nu pot forma obiect al analizei instanței de recurs decât motivele care vizează nelegalitatea încheierii recurate.

Din sinteza motivelor de recurs se constată că singura critică ce poate fi apreciată ca și critică de nelegalitate privește încălcarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., critică ce va fi încadrată în motivul de recurs prevăzut de art. 304 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin prisma motivului încadrat în punctul 5 al art. 304 C. proc. civ., recurenta a pus în discuție nerespectarea dispozițiilor art. 129 C. proc. civ. în sensul că instanța de apel nu a dispus, din oficiu, „acordarea unui termen”.

Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește faptul că acordarea unui termen de judecată este strict reglementată de norme procedurale, norme ce nu pot fi invocate din oficiu și care nu au fost încălcate de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Este adevărat că dispozițiile art. 129 C. proc. civ. consacră principiul rolului activ al instanței în desfășurarea procesului, însă instanța nu se poate substituie voinței părților, iar prezentarea la strigarea pricinii sau solicitarea de judecare în lipsă constituie acte de dispoziție ale acestora.

Art. 242 alin. (1) pct. 2 (în forma actuală art. 411 alin. (1) pct. 2) C. proc. civ. dispune: „Instanța va suspenda judecata, dacă nici una din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii”.

Norma juridică din art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. referitoare la suspendarea voluntară determinată de lipsa părților, are caracter imperativ, iar nu facultativ și, drept urmare, obligă instanța de judecată să dispună suspendarea judecății dacă niciuna dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii și nu s-a cerut judecarea în lipsă.

Din niciun înscris de la dosar nu rezultă faptul că părțile ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel că față și de împrejurarea că nici una dintre părți nu s-a înfățișat la strigarea pricinii la ordinea înscrisă pe lista de ședință, în mod corect București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire formulată de revizuenta A.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 6 martie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.