Nemotivarea hotărârii asupra strămutării. Respingerea cererii petentului (NCPC, L. nr. 304/2004)

31 oct. 2019
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 122

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 386/2019

NCPC: art. 22 alin. (4), art. 97, art. 129 alin. (1), art. 144 alin. (2), art. 152, art. 457 alin. (1), art. 634 alin. (1); L. nr. 304/2004: art. 21

Conferintele Video Universul Juridic

Petentul A. a atacat prin calea de atac intitulată „plângere pentru apel” Sentința nr. 116 din data de 11 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, hotărâre definitivă prin care s-a respins cererea de strămutare.

Potrivit dispozițiilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă.

În conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) C. proc. civ., sunt hotărâri definitive: 1. hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului (…), 6. orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Din interpretarea textelor legale anterior redate, rezultă că legiuitorul a stabilit că hotărârile pronunțate în soluționarea cererilor de strămutare sunt definitive, astfel încât nu pot fi atacate cu apel sau cu recurs.

Totodată, în conformitate cu art. 97 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă „1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege; 2. recursurile în interesul legii; 3. cererile în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept; 4. orice alte cereri date prin lege în competența sa”.

Acest text legal trebuie însă coroborat cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care prevede că „secția I civilă, secția a II-a civilă și secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel”.

Se constată că, în reglementarea dispozițiilor C. proc. civ. și ale Legii nr. 303/2004 anterior menționate, Înaltei Curți nu i-au fost atribuite competențe în a judeca litigii aflate în stadiul procesual al apelului, în condițiile în care legile procesuale și de organizare judiciară nu menționează expres o astfel de posibilitate.

Pe de altă parte, chiar dacă petentul ar fi declarat recurs împotriva Sentinței nr. 116 din data de 11 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, acesta ar fi fost, de asemenea, inadmisibil, întrucât conform argumentelor deja expuse, hotărârea pronunțată în soluționarea cererii de strămutare este definitivă.

Se reține că, potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților obligația îndeplinirii actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător.

Totodată, dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalității căilor de atac, prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

În ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, devine incidentă excepția inadmisibilității acestei căi de atac în raport de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., în măsura în care aceasta nu poate fi calificată prin aplicarea dispozițiilor art. 152 raportat la art. 22 alin. (4) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, cum împotriva Sentinței nr. 116 din data de 11 octombrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, petentul A. a formulat calea de atac intitulată „plângere pentru apel”, neprevăzută însă de dispozițiile legale ce reglementează căile de atac care pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătorești, Înalta Curte, în raport de dispozițiile legale anterior menționate, urmează a respinge cererea petentului, ca inadmisibilă.

Sursa informației: www.scj.ro.

Nemotivarea hotărârii asupra strămutării. Respingerea cererii petentului (NCPC, L. nr. 304/2004) was last modified: octombrie 26th, 2019 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter