Negocieri de pace pentru Ucraina: Rusia dă şah Uniunii Europene

Odată cu deschiderea negocierilor Trump-Putin, lumea pare să se schimbe. Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat în exclusivitate, în emisiunea Sinteza Zilei de la Antena 3 CNN, că în cadrul negocierilor SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România.

„Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu, scrie România liberă.

„E un moment dramatic, nu vreau să generez niciun fel de emoție, dar problema e extrem de complicată. În primul rând, întâlnirea între reprezentanții Rusiei și cei americani – ce și-a dorit Rusia? Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi. Nu au reușit să-i convingă pe americanii. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibiltiate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza americană”, a declarat Diaconescu, mai notează România liberă.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a analizat relația României cu SUA.

„Americanii ne cunosc de multe vreme, știu că suntem un aliat loial”, a declarat Emil Hurezeanu, miercuri, la Antena 3 CNN, scrie România liberă.

„Suntem aliați strategici cu SUA (…) Acesta este terenul, nu avem confuzii de altă natură până acum”, a adăugat Emil Hurezeanu, arată România liberă.

„Emil Hurezeanu, ministrul de Externe, a declarat joi seara, la Antena 3 CNN, că a vorbit cu Joseph Keith Kellogg Jr., asistentul președintelui Trump și emisarul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, despre prezența trupelor NATO în România. Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că scuturile de apărare anti-aeriană amplasate de SUA în România și Polonia, inclusiv cel de la Deveselu, reprezintă o amenințare pentru Rusia. În contextul negocierilor cu președintele american Donald Trump, liderul de la Kremlin își menține opoziția față de aceste sisteme. Ministrul Emil Hurezeanu a discutat pe această temă cu Keith Kellogg, emisarul special al SUA, subliniind că obiectivul este menținerea și chiar întărirea bazelor NATO din regiune”, mai notează România liberă.

Președintele interimar Ilie Bolojan a avut miercuri o întâlnire bilaterală, la Palatul Elysée, în cadrul căreia a fost reconfirmat parteneriatul strategic cu Franța, dar și stabilitatea prezenței militare franceze în România, la solicitarea României.

„Securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României. Noi cei care suntem în vecinătatea Ucrainei și în Europa de Est știm despre ce este vorba. Luni se împlinesc 3 ani de zile de la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Nu suntem alături de Ucraina doar dintr-un sentiment umanitar ci suntem și dintr-un interes strategic pentru țara noastră. În acești ani, scutul nostru a fost NATO”, a declarat Președintele interimar Ilie Bolojan, scrie RFI.

„Statele care au participat la conferința coordonată de liderul Emmanuel Macron, au convenit că este nevoie de unitate și de o coordonare pe motiv că ‘diversitatea în UE este un lucru bun, în perioade normale, a fost un câștig. Dar, în situații de criză, cum a fost de exemplu coronavirusul sau cum avem acum, este evident nevoie de coordonare în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei. S-a convenit pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European’. Responsabilul român a precizat că este vorba un ajutor financiar și de unul care constă în tehnică de luptă – muniție și armament”, relatează RFI.

Elena Lasconi  critică lansarea pe platformele de socializare așa numitele liste ale rușinii, cu nume de oameni  care au beneficiat de fonduri americane prin agenția USAID.

„Lasconi îi solicită public ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, să ia măsuri, iar premierului Marcel Ciolacu «să apere democrația»”, scrie Cotidianul.

„Inadmisibil așa ceva! Măcar una dintre cele șase instituții care se ocupă de spațiul digital să ia o măsură concretă să oprească nenorocirea asta. Domnul Predoiu de la MAI care își trimite oamenii pe la uși că îl deranjează postările de pe Facebook nu are nimic de zis în mizeria asta absolută? Cum poți să lași să ajungă la milioane de oameni astfel de liste? Să faci liste cu oameni care nu îți plac e o apucătură fascist”, mai arată Lasconi pe pagina sa de socializare, notează Cotidianul.

„OMV Petrom a început lucrările de construcție la Petrobrazi, Ploiești, pentru o fabrică modernă de combustibili sustenabili, cu o investiție totală de 750 de milioane de euro”, relatează Libertatea, citând Profit.

„Proiectul strategic integrează producția de SAF (combustibil sustenabil pentru aviație) și HVO (motorină din surse regenerabile), alături de două instalații de producție de hidrogen verde. Noua fabrica OMV din Ploiești va avea o capacitate anuală de producție de 250.000 de tone de combustibili sustenabili, din 2028. Compania va pune accent pe reducerea emisiilor de CO₂ cu minimum 65% comparativ cu combustibilii fosili tradiționali. Materiile prime utilizate includ uleiuri vegetale uzate și grăsimi animale, transformate prin procese avansate de rafinare cu hidrogen verde pentru a obține produse similare cu kerosenul și motorina convenționale”, mai arată Libertatea.

„Taxa pe stâlp bate la ușă”, titrează Cotidianul.

„Elaborarea normelor privind taxa pe construcții speciale («taxa pe stâlp») a început și fiecare sector va fi invitat la discuții pentru ca aceste norme să fie finalizate până la finele lunii martie, așa cum prevede Ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare”, a declarat, ministrul Tanczos Barna, notează Cotidianul, citând un interviu acordat Agerpres.

Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare («Ordonanța trenuleț»), aprobată la finele anului trecut, prevede că „impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri”, mai scrie   Cotidianul.

Economistul Adrian Negrescu  a făcut o amplă analiză a mediului economic, la TVR, subliniind că viața românilor va deveni tot mai scumpă.

„Prețurile vor continua să crească, în acest an, cu o medie de 4,4 la sută (în estimările oficiale). Altfel spus, viața noastră va deveni tot mai scumpă, mai cu seamă că va urma și liberalizarea prețurilor la energie, din vara acestui an. Vom avea creșteri semnificative de prețuri tot anul, mai cu seamă că, din Occident, s-ar putea să vină un nou val de inflație”, spune Negrescu, citat de Cotidianul.

Seară liniștită!