Neformularea criticilor de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Nulitatea recursului (NCPC)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 258/2021

NCPC: art. 427 alin. (1), art. 486 alin. (1) lit. d), art. 488 alin. (1), art. 489 alin. (3), art. 493

Învestită cu soluționarea recursului, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, potrivit art. 493 C. proc. civ.

Prin raport, s-a reținut că cererea de recurs nu îndeplinește cerința de formă prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cu privire la indicarea motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., iar partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii din 17 septembrie 2020 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.

Prin rezoluția din 16 noiembrie 2020 s-a dispus comunicarea raportului recurentului, pentru ca acesta să formuleze, în scris, punct de vedere, în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Potrivit dovezii de înmânare aflate la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentului la data de 03 decembrie 2020.

Recurentul nu și-a exprimat poziția procesuală prin formularea, în scris, a unui punct de vedere la raport.

Prin rezoluția din 07 ianuarie 2021, față de dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată la 10 februarie 2021, completul filtru nr. 6, în camera de consiliu, fără citarea părților, în vederea analizării admisibilității în principiu a recursului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d)  C. proc. civ. stabilește că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanța de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judecătoresc eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

În litigiul pendinte, se reține că, prin cererea de recurs formulată, recurentul își exprimă nemulțumirea generată de împrejurarea că exemplarul de pe încheierea recurată, ce i-a fost comunicat, nu este semnat, aspect care vizează modalitatea de comunicare a încheierii și nu nelegalitatea acesteia.

De altfel, criticile se referă în realitate la copia actului procedural comunicat recurentului-petent în conformitate cu dispozițiile art. 427 alin. (1) C. proc. civ.

Procedând într-o asemenea manieră, recurentul nu a indicat în concret care sunt motivele de nelegalitate ce pot fi imputate încheierii atacate și nici nu a formulat critici, care, circumscrise motivelor de recurs prevăzute de lege, să poată susține nelegalitatea actului de procedură atacat.

În condițiile în care motivele de fapt ale recursului sunt străine de acelea expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., sancțiunea care intervine, în sensul prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., este cea a nulității, care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci și atunci când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din același act normativ, va constata nul recursul declarat de A. împotriva încheierii din17 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

Sursa informației: www.scj.ro.