Neconstituționalitate parțială (Comunicat CCR): art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală
Decizia CCR | Actul normativ | Sumar |
D.C.C. pronunțată în ședința din 4 februarie 2020 | Codul de procedură penală | Neconstituționalitate |
Conform site-ului oficial (www.ccr.ro), la data de 4 februarie 2020, Curtea Constituțională a României s-a reunit pentru a dezbate mai multe obiecții de neconstituționalitate, printre care și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României.
Obiectul sesizării de neconstituționalitateArt. 139 alin. (3) din Codul de procedură penală: „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege.”;
Art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991: „(1) Informații din domeniul securității naționale pot fi comunicate: […] d) organelor de urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea unei infracțiuni.”
D.C.C. pronunțată în ședința din 4 februarie 2020În ședința din 4 februarie 2020, Curtea Constituțională:
– cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României;
– cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 139 alin. (3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991.