Neconstituționalitate (M. Of. nr. 971/16.11.2018): Art. unic pct. 2, 3 și 5 din Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției
Decizia CCR | Actul normativ | Articol | Sumar |
D.C.C. nr. 456/2018 (M. Of. nr. 971 din 16 noiembrie 2018) | Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției | Art. unic pct. 2, 3 și 5 | Neconstituționalitate |
În M. Of. nr. 971 din 16 noiembrie 2018, s-a publicat D.C.C. nr. 456/2018 cu privire la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. unic pct. 2 [cu referire la art. 87 alin. (3) teza a doua], pct. 3 [cu referire la art. 88 alin. (3)], pct. 4 [cu referire la art. 91 alin. (1^1)] și pct. 5 (cu referire la art. 116^1) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Obiectul controlului de neconstituționalitateObiectul sesizării de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile Legii pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în ansamblul său. Însă, analizând motivarea obiecției de neconstituționalitate, prin care se critică punctual numai anumite prevederi, Curtea constată că aceasta vizează, în realitate, articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 87 alin. (3) teza a doua], pct. 3 [cu referire la art. 88 alin. (3)], pct. 4 [cu referire la art. 91 alin. (1^1)] și pct. 5 (cu referire la art. 116^1) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Dispozițiile criticate în mod punctual au următorul cuprins:
– Articolul unic pct. 2 [cu referire la art. 87 alin. (3) teza a doua]: „(3) […] Primarii și viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă cu atribuțiile exercitate ca primari sau viceprimari, primar general sau viceprimari ai municipiului București, potrivit legii”.
– Articolul unic pct. 3 [cu referire la art. 88 alin. (3)]:
„(3) Consilierii locali sau consilierii județeni pot exercita funcții în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă cu atribuțiile exercitate în calitate de consilieri locali sau consilieri județeni, potrivit legii”.
– Articolul unic pct. 4 [cu referire la art. 91 alin. (1^1)]: „(11) Starea de incompatibilitate durează până la data încetării de drept a mandatului în care alesul local a exercitat o funcție sau o calitate incompatibilă cu aceasta sau până la data la care a încetat funcția sau calitatea care a determinat starea de incompatibilitate”.
– Articolul unic pct. 5 (cu referire la art. 116^1): „Art. 116^1. Faptele săvârșite de persoanele aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice ce determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare”.
Prin Decizia nr. 456/2018, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și constată că dispozițiile art. unic pct. 2 [cu referire la art. 87 alin. (3) teza a doua], pct. 3 [cu referire la art. 88 alin. (3)] și pct. 5 (cu referire la art. 116^1) din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției sunt neconstituționale.
De asemenea, prin aceeași decizie, CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată și constată că dispozițiile articolului unic pct. 4 [cu referire la art. 91 alin. (1^1)] din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.