Neconstituționalitate (M. Of. nr. 1011/20.12.2017): Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”)
Decizia CCR | Actul normativ | Sumar |
D.C.C. nr. 777/2017 (M. Of. nr. 1011 din 20 decembrie 2017) | Legea privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, formulată de Președintele României | Dispozițiile Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale sunt neconstituționale. |
În M. Of. nr. 1011 din 20 decembrie 2017, a fost publicată Decizia nr. 777/2017 din 28 noiembrie 2017 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Obiectul excepției de neconstituționalitateDispozițiile Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Prin Decizia nr. 777/2017, Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de către Președintele României și a constatat că dispozițiile Legii privind achiziționarea imobilului Ansamblul conacului Brătianu – Florica („Vila Florica”), situat în localitatea Ștefănești, județul Argeș, de către Ministerul Culturii și Identității Naționale sunt neconstituționale.
Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat că legea examinată are un caracter individual, fiind adoptată în considerarea unui singur caz prestabilit, respectiv pentru achiziționarea unui imobil, și nu în vederea aplicării ei unui număr nedeterminat de cazuri concrete. Or, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală, fără a putea avea caracter individual. Totodată, Curtea a mai constatat că Parlamentul, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și prerogativele sale constituționale, prevăzute de art. 1 alin. (4), respectiv art. 61 alin. (1) din Constituție. Curtea a mai reținut că legea criticată contravine art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, cu referire la principiul constituțional al egalității în drepturi.