Neconstituționalitate (comunicat CCR): Sesizări respinse – obiecții de neconstituționalitate privind legile justiției
Potrivit celor publicate în data de pe site-ul CCR (www.ccr.ro), în ziua de 21 februarie 2018, Plenul Curții Constituționale, a luat în dezbatere unele sesizări de neconstituționalitate și a pronunțat următoarele decizii de respingere:
1. În ședința din 21 februarie 2018, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a soluționa obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2014 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2014 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii.
Prin Decizia pronunțată în ședința din 21 februarie 2018, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 50 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvați România, Partidului Mișcarea Populară și Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Minorităților Naționale și de un deputat neafiliat.
În motivarea soluției pronunțate, Curtea a constatat că această sesizare a fost semnată de trei deputați care au semnat și o altă sesizare de neconstituționalitate privind aceeași lege, cu care Curtea a fost, de asemenea, sesizată. Mai exact, sesizarea de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, depusă la Curtea Constituțională la data de 27 decembrie 2017 și care a format obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2978/A/2017, a fost semnată de un număr de 56 deputați, între care se regăsesc și cei trei deputați anterior menționați. Această obiecție de neconstituționalitate, vizând aceeași lege, a fost semnată de 51 deputați, între care se regăsesc, de asemenea, aceeași trei deputați.
Or, deputații și senatorii nu pot semna două sau mai multe obiecții de neconstituționalitate, actul semnării fiind unul unic și univoc în privința susținerii unei singure astfel de sesizări. Astfel, eliminând din numărul celor 51 de deputați care au sesizat Curtea Constituțională pe cei trei deputați care au semnat, așadar, două sesizări de neconstituționalitate în mod succesiv, rezultă că numărul celor care au semnat în mod valid obiecția de neconstituționalitate este de 48 de deputați. Prin urmare, se constată că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la titularii dreptului de sesizare, sesizarea fiind semnată valid de 48 de deputați, și nu de un număr de cel puțin 50, astfel cum prevede art. 146 lit. a) teza I din Constituție.
2. În ședința din 21 februarie 2018, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a soluționa obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor.
Prin Decizia pronunțată în ședința din 21 februarie 2018, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 50 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Sal-vați România, Partidului Mișcarea Populară și Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Minorităților Naționale și de un deputat neafiliat.
Pentru pronunțarea acestei soluții, Curtea a constatat că această sesizare a fost semnată de doi deputați care au semnat și o altă sesizare de neconstituționalitate privind aceeași lege, cu care Curtea a fost, de asemenea, sesizată. Mai exact, sesizarea de neconstituționalitate privind Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, depusă la Curtea Constituțională la data de 22 decembrie 2017 și care a format obiectul Dosarului Curți Constituționale nr. 2964/A/2017, a fost semnată de un număr de 56 deputați, între care se regăsesc cei doi deputați. Această obiecție de neconstituționalitate, vizând aceeași lege, a fost semnată de 51 deputați, între care se regăsesc, de asemenea, aceeași doi deputați.
Or, deputații și senatorii nu pot semna două sau mai multe obiecții de neconstituționalitate, actul semnării fiind unul unic și univoc în privința susținerii unei singure astfel de sesizări. Astfel, eliminând din numărul celor 51 de deputați care au sesizat Curtea Constituțională pe cei doi deputați care au semnat, așadar, două sesizări de neconstituționalitate în mod succesiv, rezultă că numărul celor care au semnat în mod valid obiecția de neconstituționalitate este de 49 de deputați. Prin urmare, se constată că nu este îndeplinită condiția de admisibilitate referitoare la titularii dreptului de sesizare, sesizarea fiind semnată valid de 49 de deputați, și nu de un număr de cel puțin 50, astfel cum prevede art.146 lit.a) teza întâi din Constituție.
3. În ședința din 21 februarie 2018, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a soluționa obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Prin Decizia pronunțată în ședința din 21 februarie 2018, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 51 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Uniunii Salvați România, Partidului Mișcarea Populară și Partidului Național Liberal, Grupului parlamentar al Minorităților Naționale și de un deputat neafiliat.
Pornind de la jurisprudența instanței constituționale, potrivit căreia termenele instituite de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 au un caracter de protecție pentru titularii dreptului de sesizare a instanței constituționale, neexistând nicio sancțiune dacă aceștia sesizează instanța constituțională după expirarea acestora, cu condiția ca legea să nu fi fost promulgată în prealabil de Președintele României, în termenul constituțional de 20 de zile, Curtea a luat act că, în cauza de față, sesizarea a fost înregistrată pe rolul său în data de 22 ianuarie 2018, deci după împlinirea termenului de 20 de zile (împlinit în data de 11 ianuarie 2018) în care Președintele ar fi fost obligat să promulge legea, dacă aceasta nu ar fi fost contestată în prealabil în fața instanței constituționale de alte subiecte de drept îndrituite de lege (sesizări care au făcut obiectul Dosarelor nr. 2962/A/2017 și nr. 2965/A/2017, soluționate prin Decizia nr. 33 din 23 ianuarie 2018). Formularea în prealabil a unor obiecții de neconstituționalitate nu poate avea ca efect prelungirea până la o dată incertă a termenului în care trebuie să se realizeze sesizarea instanței constituționale, întrucât într-o atare ipoteză admisibilitatea controlului de constituționalitate s-ar fundamenta pe opțiunea/conduita prealabilă a unor subiecte de drept, acte cu grad sporit de imprevizibilitate, ceea ce este de neconceput.
Prin urmare, Curtea a constatat că respectiva sesizare nu întrunește condițiile prevăzute de lege și Constituție pentru a putea fi analizată pe fond, astfel că sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, în temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 77 alin. (1) din Constituție.
Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul CCR (www.ccr.ro).
Despre autor:
Redacția ProLege
Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.Vă recomandăm:
