Neconstituționalitate – (comunicat CCR): Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești

D.C.C. pronunțată în ședința din 9 mai 2025

În ședința din data de 9 mai 2025, Curtea Constituțională a admis, cu unanimitate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești este neconstituțională în ansamblul său.

În esență, art. VIII din legea criticată încalcă art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție respectiv principiul legalității sub aspectul principiului unicității de reglementare și principiul bicameralismului deoarece produce efecte în ceea ce privește administrarea arhivei notarilor publici fără a avea nicio legătură cu statutul executorilor judecătorești reglementat prin Legea nr. 188/2000, modificat și completat prin legea supusă controlului. De asemenea, neconcordanța titlului, cu conținutul legii aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție deoarece extinderea obiectului de reglementare ar fi trebuit mai întâi realizată prin titlu care fixează obiectul său de reglementare, neputând să existe o relație de neconcordanță între titlu și conținutul efectiv al legii.

Totodată, art. I pct. 9 [cu referire la art. 12^5] reglementează o excepție de schimbarea sediului executorului judecătoresc din circumscripția unei judecătorii în circumscripția altei judecătorii fără susținerea unui concurs și privește exercitarea funcției de executor judecătoresc. Art. I pct. 67 [cu referire la art. 63 alin. (5)] reglementează încredințarea arhivei executorilor judecătorești unor operatori economici autorizați conform Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, selectați prin grija Camerelor, în condițiile în care arhiva executorilor judecătorești este proprietatea statului. Art. I pct. 12 [cu referire la art. 15 alin. (1) lit. a)] modifică una dintre condițiile de acces în funcție cu privire la cetățenie. Art. I pct. 56 [cu referire la art. 48^3]  modifică procedura răspunderii disciplinare și elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță în materie disciplinară.

Toate aceste modificări aduse legii criticate în Camera Deputaților duc la o deosebire majoră, substanțială, de conținut juridic al acesteia, ceea ce determină o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cu consecința încălcării de către legea, în ansamblul său, a principiului bicameralismului, respectiv a art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție.