Neconstituționalitate (comunicat CCR): Legea pentru modificarea Codului penal – RESPINGERE

Prin Decizia pronunțată în ședința din 14 iunie 2017, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins obiecția de neconstituționalitate formulată și a constatat că prevederile Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal sunt constituționale.

Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, procedând la compararea cele două forme ale Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, respectiv cea adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, Curtea a reținut că, într-adevăr, intervențiile efectuate asupra proiectului de lege de către Camera Deputaților modifică atât structura, cât și conținutul infracțiunii de conflict de interese sub aspectul întinderii incriminării, însă analiza soluțiilor legislative relevă doar o aparentă îndepărtare a formei proiectului de lege adoptat de Camera Deputaților de structura și conținutul formei adoptate de Senat și de scopul urmărit de inițiatori. În realitate, din interpretarea teleologică a conținutului celor două forme ale proiectului de lege, se poate constata că, în ambele cazuri, finalitatea avută în vedere a fost aceea a restrângerii sferei reglementării infracțiunii de conflict de interese, prin eliminarea din cuprinsul laturii obiective a infracțiunii, fie pe calea reglementării unor excepții, în cazul Senatului, fie prin modificarea formei de bază, prevăzute la art. 301 alin. (1) din Codul penal, în cazul Camerei Deputaților, a unor fapte, împrejurări sau efecte pe care faptele comise de funcționarii publici le pot avea asupra unor categorii de persoane.

Prin urmare, Curtea a constatat că proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților nu încalcă principiul bicameralismului, nefiind de natură a întruni criteriile esențiale care indică prezența unei asemenea încălcări, statuate de instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a statuat că restrângerea sferei incriminării infracțiunii de conflict de interese nu este de natură a încălca dispozițiile constituționale referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, prevăzute la art.11 din Legea fundamentală, întrucât Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și Convenția penală privind corupția, ratificate de România prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, și Convenția penală privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002 lasă la latitudinea statelor alegerea mijloacelor de combatere a fenomenului ilicit reglementat, fără a le impune, în mod expres, prevederea în legislația națională a anumitor infracțiuni, într-o anumită manieră sau cu un conținut prestabilit.

S-a reținut, totodată, că proiectul de lege analizat nu încalcă principiul egalității în drepturi, prevăzut la art. 16 alin. (1) din Constituție, legiuitorul, în aplicarea politicii sale penale, având competența să prevadă reguli cu caracter general privind pedepsele penale, dar și excepții de la aceste reguli, câtă vreme acestea din urmă au ca efect acordarea unui regim juridic mai favorabil.

De asemenea, s-a mai constatat că Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal nu contravine celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, întrucât aceasta nu restrânge sfera persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ al infracțiunii de conflict de interese, prin excluderea anumitor funcții publice de sub incidența prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal, infracțiunea anterior menționată putând fi săvârșită, conform Legii pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, de către orice funcționar public.