Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Codul familiei, în forma în vigoare anterior modificărilor survenite prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei

Prin Decizia pronunțată în ședința din 29 noiembrie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) din Codul familiei, în forma de vigoare anterior modificărilor survenite prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 – Codul familiei, și a constatat că sunt constituționale în măsura în care nu privesc acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei introdusă de copil.

În acest sens, Curtea Constituțională a reținut, în esență, că textul de lege criticat, care stabilește că termenul de un an care începe să curgă de la data nașterii copilului, încalcă dreptul acestuia la viață privată, ocrotit de art. 26 din Constituția României și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privându-l de posibilitatea de a acționa în mod conștient și voluntar, după dobândirea capacității de exercițiu depline, în vederea stabilirii filiației sale față de tată, în condițiile în care, potrivit art. 59 alin. (1) din Codul familiei, acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei se pornește în numele copilului de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal. Prin faptul că, în condițiile textului de lege criticat, acțiunea în stabilirea paternității este lăsată la dispoziția exclusivă a mamei sau a reprezentatului legal al copilului, îl face pe copil dependent de conduita unui terț, acestuia fiindu-i blocată definitiv orice posibilitate ulterioară de a cere clarificarea situației sale personale prin introducerea unei acțiuni în stabilirea paternității, întrucât în interiorul termenului stabilit de textul de lege criticat – de un an de la naștere – acesta este, prin ipoteză, în imposibilitatea biologică de a acționa.

În acest context, Curtea a reținut, totodată, că, în prezent, Codul civil a instituit, prin prevederile art. 427 alin. (1), imprescriptibilitatea acțiunii în stabilirea paternității promovate de copil.