Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală

23 iun. 2016
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 2512

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Decizia CCRActul normativArticolSumar
D.C.C. pronunțată în ședința din 22 iunie 2016Codul de procedură penalăArt. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2)Dispozițiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (41) teza întâi și art. 440 alin. (2), cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat, sunt neconstituționale.

Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul Curții Constituționale (www.ccr.ro), în ședința din 22 iunie 2016, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a soluționa excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (41) teza întâi și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală.

Inteligența artificială în materie penală
Obiectul excepției de neconstituționalitate

Art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (41) teza întâi și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală

Art. 436 („Declararea recursului în casație”) alin. (2)

Inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casație numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Art. 439 („Procedura de comunicare) alin. (41) teza întâi

În cazul în care cererea de recurs în casație nu este formulată prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție [….], președintele instanței sau judecătorul delegat de către acesta restituie părții, pe cale administrativă, cererea de recurs în casație”.

Art. 440 („Admiterea în principiu”) alin. (1) și (2)

(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art.434, art.436 alin.(1), (2) și (6), art.437 și 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație”.

D.C.C. pronunțată în ședința din 22 iunie 2016

 

Prin Decizia pronunțată în ședința din 22 iunie 2016, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile din Codul de procedură penală cuprinse în art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (41) teza întâi și art. 440 alin. (2), cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării cererii de recurs prin avocat, sunt neconstituționale.

Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot formula cerere de recurs în casație numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. În continuare, Curtea a reținut că accesul, formularea și exercitarea căilor de atac, așadar, în cauza de față, a recursului în casație, reprezintă un aspect al accesului liber la justiție, drept fundamental protejat de art. 21 din Constituție.

Curtea a constatat că, prin condiționarea formulării cererii de recurs în casație numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care dorește să recurgă la concursul justiției în vederea realizării drepturilor și intereselor sale subiective. Astfel, Curtea a statuat că soluția legislativă criticată creează premisele transformării liberului acces la justiție și a dreptului la apărare în drepturi iluzorii, ceea ce atrage neconstituționalitatea acesteia.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

 

În ceea ce privește dispozițiile art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea, cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată și a constatat că acestea sunt constituționale în raport de criticile formulate.
Pentru a vedea respectivul comunicat, vizitați site-ul CCR (www.ccr.ro).

Neconstituționalitate (comunicat CCR): Dispozițiile art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi și art. 440 alin. (2) din Codul de procedură penală was last modified: iunie 28th, 2016 by Redacția ProLege
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter