297 views
| Decizia CCR | Actul normativ | Sumar |
| D.C.C. pronunțată în ședința din 1 iulie 2025 |
Sintagma „sau art. 56 alin. (1) ind. 1” din cuprinsul dispozițiilor art. 60 alin. (4) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii |
Neconstituționalitate |
În ședința din 1 iulie 2025, Curtea Constituțională s-a reunit, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, pentru a dezbate excepția de neconstituționalitate a sintagmei „sau art. 56 alin. (1) ind. 1” din cuprinsul dispozițiilor art. 60 alin. (4) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Obiectul excepției de neconstituționalitate
Art. 60 alin. (4) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
„(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. a)-c) sau art. 56 alin. (1) ind. 1, bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local”.
D.C.C. pronunțată în ședința din 1 iulie 2025
În ședința din data de 1 iulie 2025, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „sau art. 56 alin. (1) ind. 1” din cuprinsul dispozițiilor art. 60 alin. (4) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii este neconstituțională.
În esență, Curtea a constat că pasivitatea persoanei juridice (asociație sau fundație) în îndeplinirea obligaţiei de a raporta Ministerului Justiției datele de identificare ale beneficiarului real, atunci când intervin modificări cu privire la acestea, nu poate fi asimilată cu vreunul dintre cazurile de dizolvare reglementate în art. 56 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000.
Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor ca măsură sancţionatorie pentru neîndeplinirea unei obligaţii legale ce revine persoanei juridice sancţionată cu dizolvarea şi intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigenţelor constituţionale stabilite prin art. 44 alin. (8), potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă”. În lipsa probării caracterului ilicit al destinației, folosirii ori dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului şi a inexistenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive în acest sens, soluţia legislativă reglementată prin art. 60 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr.26/2000, în ceea ce privește sintagma „sau art. 56 alin. (1) ind. 1”, înlătură prezumţia de dobândire licită a averii şi este neconstituţională.
Totodată, Curtea a constatat că preluarea, în ipoteza normativă criticată, de către stat/comună/oraș a bunurilor mobile și imobile ale asociațiilor/fundațiilor echivalează cu o expropriere contrară art. 44 alin. (3) din Constituţie, întrucât operează în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea fundamentală, respectiv nu este o expropriere pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
De asemenea, Curtea Constituțională a amânat pentru data de 16 septembrie 2025:
– obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, obiecție formulată de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați.
