Neconstituționalitate (comunicat CCR): art. 13 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție
Decizia CCR | Actul normativ | Articol | Sumar |
D.C.C. pronunțate în ședința din 6 aprilie 2021
| O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție | – art. 13 alin. (5)
| Neconstituționalitate |
Conform site-ului oficial (www.ccr.ro), în ședința din 6 aprilie 2021, Curtea Constituțională s-a reunit pentru a dezbate excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție.
Obiectul sesizării de neconstituționalitate
Art. 13 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2002
„În cazul în care dispune disjungerea în cursul urmăririi penale, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție poate continua efectuarea urmăririi penale și în cauza disjunsă.”
În ședința din 6 aprilie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție sunt neconstituționale.
Pentru pronunțarea soluției de admitere, Curtea a constatat că dispozițiile art. 13 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 contravin, în esență, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, consacrate de art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție, precum și de art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, în considerarea faptului că acestea încalcă dispozițiile procesual penale ce reglementează competența organelor de urmărire penală, care, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017, constituie norme juridice cu caracter imperativ, a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității absolute.
Totodată, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală.